Page 41 - Drumul_socialismului_1980_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Creaţia tehnico-stimtifîcă hunedoreană ! ” <! 8!2S88S5S

1
. ______7_______________________________________________________________________ _9______________ ___________________________________________________________ _____________ I ELEVI
Racordare energică la înfăptuirea 10,00Teleşcoală
„Nu brevetele .mi interesează, 11,00 Itoman fo
mărul din
obiectivelor majore ale economiei oi modul in care invenţiile 11,55 Telex Relua
ge.
Iui 4
16,00Telex
Programul-directivă de cer­ creaţiei tehnîco-ştiinţifice hu­ milioane lei valută, creşterea I.V. Călan, I.M.M.R. Simeria, 16.05 Colocviile
16.25 Curs do Iii
cetare ştiinţifică, dezvoltare nedorene" — care a cuprins, exportului cu 31,4 milioane I.R.E. Deva, I.E.C. Mintia, in­ slut transpuse in viată“ 16,45 Curs de Iii
tehnologică şi' de introduce­ alături de expoziţia „Creaţia şi un spor de beneficii de 32,2 stitutele de cercetări şi pro­ 17.05Reportaj j
Tunis
re a progresului tehnic în pe­ tehnico-ştiinţifică în sprijinul milioane lei. iectări din Deva, Hunedoara 17.25 Viaţa cult
rioada 1981—1990 şi direcţi­ realizării sarcinilor de plan", Toate aceste realizări n-ar şi Petroşani) nu putem trece ÎS,35 Film seria
ile principale pînă în anul numeroase alte manifestări fi fost posibile fără o parti­ cu vederea faptul că mai sînt pil : Sindl
rul
2000 — program elaborat (dezbateri, consfătuiri, mese cipare largă, de masă — întreprinderi în care s-au ma­ 19,00 Telejurnal
sub conducerea nemijloci­ rotunde, simpozioane, schim­ stimulată, de atmosfera de nifestat şi unele neajunsuri 19,25La ordine
tă a tovarăşului Nicolae buri de experienţă ştc.) de­ efervescenţă creatoare a Fes­ pe această linie, neajunsuri 19,40 Ora tiner
gricuHură
Ceauşescu, secretarul gene­ dicate promovării progresului tivalului naţional „Cintarea care au fost reliefate atît de 20.35Doinitori
ral al partidului, adoptat de tehnic în toate domeniile de României", festival al muncii analizele şi controalele efec­ mânesc
Congresul al Xll-lea — asi­ activitate — a reprezentat şi creaţiei — la care şi-au tuate de organul judeţean de 20,55Film docu
tic : „Dat
gură un cadru nou, superior, un corolar al înfăptuirilor oa­ adus contribuţia peste 25 600 partid, cît şi de „Săptămîna 21,20 San Remt
dezvoltării impetuoase a cer­ menilor muncii din judeţul muncitori, 5 550 tehnicieni şi creaţiei tehnico-ştiinţifice hu­ lecţiuni
cetării ştiinţifice proprii, ra­ nostru, în acest sector de co- maiştri, 1 840 cadre ingine­ nedorene". Intre acestea se 21.35Telejurnal
cordării ei organice la sarci­ vîrşitoare importanţă pentru reşti, 320 economişti, 638 ca­ numără I.T.A. Hunedoara,
nile etapei noi a făuririi so­ dezvoltarea multilaterală a dre didactice, 4400 studenţi Cooperativa „Moţul" Brad,
cietăţii socialiste multilateral patriei socialiste. şi aproape 60 000 elevi din întreprinderile miniere Ani- UADU
dezvoltate în România. Ca urmare a acţiunilor în­ licee, şcoli profesionale şi noasa, Livezeni, Bărbăteni,
I. L. Chişcădaga, E.M. Ghe-
Avînd la bază ideile ce se treprinse în această direcţie, unele şcoli generale. lori etc.
regăsesc la scară amplă, di­ din totalul de 3 415 obiecti­ Evidenţiind activitatea mul­ Pornind de la faptul că BUCUREŞTI
versificată, în Programul-di­ ve cuprinse în programele de tor organizaţii de partid, de judeţul nostru este una din programul dl
Radiojurnal;
rectivă, Biroul Comitetului ¡Ut creaţie tehnico-ştiinţifică ale masă şi obşteşti din între­ principalele zone ale ţării Deocamdată, pe planşetă, ultima creaţie a inginerului presei; 8,10 C
deţean de partid, organele unităţilor din judeţ, pînă: la prinderi pe linia mobilizării care asigură economiei na­ Pompiliu Nariţ-o, se îndreaptă cu. paşi repezi spre finalizare... tliilor; 9,00 Bu
şi organizaţiile de partid mu­ finele anului 1979, au fost active a oamenilor muncii la ţionale cantităţi apreciabile 9.05 Răspunde;
00 Buh
lor;
nicipale, orăşeneşti şi din în­ realizate, 3 338 de obiective, creaţia ştiinţifică şi tehnică, de materii prime şi energie, lf al ¡orna;
treprinderile hunedorene au cu 600 mai mult decît în la obţinerea unor rezultate că dispunem de o mare for­ Nu ştim exact dacă în cci Echipat cu un „sesizor c- lor; 10,35 A
11.00 Buletin
orientat munca comisiilor de 1978. Acest lucru a contri­ bune în procesul de produc­ ţă în domeniul cercetării şti­ cinci ani, cît Pompiliu Na- lectronic de metal“, absolut Cîntece munc
creaţie tehnîco-ştiinţifică spre buit la obţinerea unui spor ţie (ca de exemplu întreprin­ inţifice, este necesară ampli­ rifa a lucrai ca muncilor original şi de mare eficien­ Avanpremieră
problemele majore ale pro­ de producţie de 398,7 mi­ derile miniere Lupeni, Vul­ ficarea, în prezent şi în vii­ electromecanic la I.U.M. Pe­ tă (brevei de invenţie la 12.00 Buletin
Revista muzic
cesului de producţie, obţi- lioane lei, reducerea chel­ can, Paroşeni, Petrilă, Barza, tor, a activităţii de creaţie troşani, acestuia i s-a. dez­ OSIM), extraclorul captea­ lui amator;
nînd realizări de seamă în tuielilor materiale de produc­ Deva, I.U.M. Petroşani, între­ tehnico-ştiinţifică de masă, în voltat voca(ia de cercetă­ ză din timp corpurile meta­ moara folck
to-te domeniile de activitate. ţie cu 293,4 milioane lei, re­ prinderea chimică şi între­ vederea realizării unui salt tor, de inventator, dar, Î1i 13.00 De la :
Club univers
In acest sens „Săptămîna ducerea importului cu 182,7 prinderea mecanică Orăştie, calitativ în acest domeniu. mod sigur, această perioa­ lice străine din minereu şi dio jurnal; 16,
le reţine (poate reţine, de
Cornel Trălles
dă a fost decisivă pentru exemplu, chiar o roată de nieă şi organ
experienţa lui viitoare. As­ vagonet, a cărei greutate cultură; 16,40
Pentru îmboîiâtâfsreo activităţii în acest domeniu tăzi, foarte tînărul şi in­ este în jur de 40 kg,!) pro-• iară; 17,00 Bu
ventivul. muncitor de la tejînd, astfel, instalaţiile de 17.05 Opinia
• Pînă Ia data de 15 martie a.c. se. vor crea la ® Organele şi organizaţiile de partid din institutele l.U.M.P. este inginer (între concasare. De menţionat că. Instantanee i
Pagini corale
nivelul municipiilor şi oraşelor centre unice de infor­ de învăţămînt superior din Petroşani şi Hunedoara, timp a urmat liceul, la se­ Şoima; 18,01
mare şi documentare tehnică, care să fie dotate cu bi­ ral, şi apoi Institutul de utilajul respectiv, care este 20.00 Din fon
bliografia de specialitate necesară tuturor domeniilor precum şi cele din unităţile şcolare ale judeţului, vor. mine, la zi), responsabilul construit numai din mate­ 20,30 Reflex
20,40 Cadenţe
riale indigene, a început să
de activitate. repartiza tuturor cadrelor didactice teme concrete de colectivului de automatizări fie deja fabricat îh serie- la O zi intr-o i
©. Activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică va fi a- cercetare şi vor urmări valorificarea mai eficientă a din cadrul LC.LT.P.L.C.l.M. loritm ’80; 21
nalizată periodic Ia nivelul organizaţiilor de partid din lucrărilor de diplomă şi de doctorantura. Deva. Mai mult astăzi Pom­ U.U.M.R. Crişcior. O altă- ştiri; 0,05—
niuzieal nocti
unităţile economice, municipii şi oraşe. Aceste analize © Se va îmbunătăţi activitatea institutelor de cer­ piliu Narifa este inventa­ realizare importantă, de- o
vor fi urmate de consfătuiri şi schimburi de experien­ cetări din Petroşani, Deva şl Hunedoara, prin, organi­ tor, autor de inovaţii şi deosebită actualitate, a in­
ginerului Pompiliu ■ Narifa
ţă pe tema : „Forme şi metode de antrenare a maselor procedee tehnologice noi, şi a colectivului, condus de
de oameni ai muncii Ia activitatea de cercetare şi zarea periodică a unor. consfătuiri, simpozioane, schim­ de mare eficientă şi, după O I W E
creaţie tehnico-ştiinţifică“. tn marile întreprinderi sc buri de experienţă, între cadre de specialişti, pe cele cum finea să ne sublinieze el este „Separatorul. electro­
vor crea. expoziţii: permanente cu realizările din acest mai noi probleme ec trebuie să-şi găsească rezolva­ tovarăşul Nicolae Zăvoianu, magnetic“, utilaj de. mare
domeniu. rea în producţie. directorul amintitei, institu­ randament care permite, se­ DEVA: Ari
(Pa
ţii de cercetare şi proiec­ pararea şi reţinerea, aproa­ ardelenii HUN
(Aria);
tare, este unul din cei mai pe în totalitate, a fierului şi flacără (I-
prolifici cercetători, ale■ că­ din mmereurile sărace. va ca tine <
Expoziţia „Creaţia tehni- rui. realizări de pînă acum Diji noianul de date teh­ cel mare (<
co-ştiinţifică in sprijinul creează posibilitatea produ­ nice, cifre, gînduri şi pla­ PETROŞANI:
realizării sarcinilor de plan“ nărui (Unire:
a reunit principalele reali­ cerii în fără, in judeţul nuri de viitor pe care le-am ber (7 Noiei
zări ale colectivelor liune- nostru chiar, a unor utilaje înregistrat am reţinui, o le cucereşte
dorenc în acest domeniu ce pînă acum se importau. frază, care ni se pare că publica) ; EL
de avangardă al economiei. narea panier
„Extraclorul electromag­ defineşte, cel mai bine. pro­ ral)» VULCi
netic. de bandă“ (utilaj filul moral, pasiunea şi dă­ (L* ;afărul);
Foto: VIRGIL ONOIU (V.. oiloresc)
complex care se importa şi ruirea totală în profesie a Domnul mili
al cărui cost se- cifrează, în eroului acestor rînduri: PETRILA :
fimefie- de. lăţimea benzii „Nu mă interesează breve­ seriile I—II
transportoare-, intre 100000 tele; certificatele, care/ au AN1NOASA:
seriile I---------
Be ia şi 500 000 lei valută), con­ şi ele: intr-adevăr importau•- URICANI :
ceput şi realizat de- inginer ţa lor.; mă interesează, in
pauperii ale
rul; Narifa set ridică la primul rînd ca ceea ce rea­
eooceptie... înălfimea. celor mai evolua­ lizăm să- intre< cît• mai re­ BRAD : Prie
mele (Stea iu
RABARZA:
te, mai moderne asemenea pedeîn producţie-..." ■ Cristina (Mi
la finalitate utilaje cunoscute. la¡ ora, TIE: Mihail,
actuală pe plan mondial. MIRCEA LEPĂDATU (Patria); Co
GEOAGIU-B,
sa dc culţi
| © „Organ’ do tăiere pen­ Şcoala curaj
tru, combine de abataj“ se- BRAZI : A
numeşte mecanismul creat clasa I; CA
; «le un colectiv de profesori Din documentele celui de de socralism-ştiinţific şi fi­ taţi (Casa d;
şi studenţi de la Institutul lozofie de la Universitatea voltă în Cos:
de mine Petroşani. Adapta- alXII-lea Congres al parti­ Cercetarea SIMERTA: F
; rea acestuia la. combinele dului, ca şi din cele-ale din Graiova, în ■ perioada TETA : Maşii
tUn abatajele Văii Jiului primului Gbngres al edu­ 9—10 iunie 1979, 9 comu­ (Eumina); (
duce la creşterea cu 80 la. nicări la sesiunea ştiinţifi­ publica din
sută, a productivităţii mun­ caţiei şi învăţămîntului a rezolvarea problemelor principale ie mineritului I—IT (Munci
cii, la obţinerea de 5 mi­ reieşit rolul important, fun­ că. a Insti tufului. de învăţă-
lioane UWh energie elec­ mînt superior din..Sibiu, ca­
trică pe an şi reducerea damentul care revine ştiin­ vederea creşterii bazei de O deosebită atenţie se a- re ai avut loc în perioada
consumului de metal cu 30 ţei şi cercetării româneşti- stanţelor minerale utile,
de tone pe an. Mai exact- în deceniu] următor — de­ altul pentru probleme de materii prime ; valorifica­ cordă la I.M.P. activităţii 26-r-27/octombrie 1979,.două PlK»
valoarea economiilor sc ri­ cercetare şi proiectare a u- rea unor- noi resurse de e- de lărgire a bazei materia­ comunicări ia al V-lea Con­
dică Ia 40 milioane Iei pe ceniul ştiinţei, tehnicii, ca­ le prin activitatea de auto- gres- internaţional; de me­
:an. lităţii şi eficienţei revolu­ tllăjelor miniere şi mecani­ nergie-cu putere calorifică d-otare. Astfel; în • planul - pe canisme ce a- avut loc- în
1
1
t ţiei tehnico-ştiinţifice. zare, iar al' treilea pentru redusă; electrificarea şi Rezultatele
î ® „Turnarea oţelului be­ probleme de cerce tare-pro­ automatizarea proceselor- 1979 a fost' cuprinsă reali­ Gânada, două comunicări martie 1980
ton, cu; răcire forţată“' se în acest context, cadrele iectare de echipament mi­ tehnologice din. industria - zarea a 13 aparate şi dis­ la- simpozionul' „Integrarea
i numeşte noua metodă rea- didactice, personalul' teh­ pozitive în valoare de circa învăţărnîhtuiui cu- cerceta­ Extr. 1 :
' listată', de inginerii Boris nic şi studenţii Institutului nier şi, sistem- de învăţă-- minieră ; cercetăm sociolo­ 12, 20.
Busu şi Cornel Deheleanu mint integrat: în cadrul a- gice în zone miniere. 270 000 lei. La această ac­ rea, producţia şi. practica
1
din. Hunedoara. Prin apli- dj mine Petroşani sînt tivitate de autodotare au soeial-poli-tică“'; organizat la Extr. a II
, carea acestei metode în o- ferm hotă-rîţi să răspundă- telîerului, funcţionează şi, participat pe lingă cadre Bacău,- întte 2-—3-, martie 4, 1, 10.
ţelăriile C.S.H. sc va ob- dhuă formaţii de Iticru- cu, 1979, 15 publicaţii-în Revis­
, ţine un spor de producţie cu abnegaţie, în spirit'crea­ profil electromecanic. îh ce­ La' IM. Petroşani didactice şi studenţii. Fond tola
, tic 72 milioane lei anual, tor şi cu îndrăzneală măre­ le trei colective de cerceta­ Este demn de relevat şi ta minelor-, 15 titluri rea­ 820 866 lei.
i ţelor sarcini, trasate de re sînt' cuprinse 126 de ca­ faptul că în anuR 1979 la lizate la litografia, LM.P.,
| © Crearea- unui dispozi­ partid acestui important numeroasele manifestări şti­ 6 titluri în editura centra­
tiv care a permis adapta­ dre didactice şi tehnicieni inţifice în ţară şi străinăta­ lă ş.aj
rea- combinei KS-3- M- la domeniu. şi peste 800 de studenţi. Te­ în general activitatea de
complexul mecanizat „Hera- Avînd la - bază indicaţi,ile te, precum şi cu publicaţii, Iată, doar îhî linii mari
1
scheirt“ pentru tăiere în mele pe anul 1979 au fost cercetare ştiinţifică se des­ cadrele din institut- au fbst ! cum s-a acţionat pentru ri­
condiţiile stratului 3, bloc şi sarcinile noi trasate în abordate prin-5 colective de făşoară -la;anii,mari, în>ca­ prezente cu 41 lucrări în dicarea nivelului; oalitativ
IV, al I.M. Lup.eni (autor vederea, dezvoltării crea­ drul colectivelor.- mixte de
1
inginerul; Titus Costacbe), ţiei tehnico-ştiinţifice î,n- cercetare mixte cu produc­ Buletinul ştiinţific (voi. XL al; munciii de- creaţie teh- Timpul i
j a dus la creşterea substan­ ţia, şi 25 de colective de cadre didactice şi specia­ 1979), 5 lucrări la Confe­ nico-şţianţifică, la- I.M: Pe­ 13 martie :
ţială a productivităţii mun­ prezent, activitatea de cer­ cercetare cu, studenţii. lişti- din, unităţile producti­ rinţa, de mecanizare din lu­ troşani. şi- rezultatele obţi­ de amélioré
cii. De subliniat că de la cetare ştiinţifică, la. Institu­ ve şi- de cercetare. S-au riabil. Izolai
aplicarea metodei (1 IV 1978) Cercetarea, ştiinţifică din na aprilie 1979, 13 comuni­ nute în, acest- domeniu, Vîntu] va s;
1
s-au, obţinut economii- de tul de mine din Petroşani I.M.E. este orientată in creat în acest- scop 25 de cări la sesiunea, cu tema în, activitatea de cerceta­ derat, prede
43 - milioane Iei. se desfăşoară intr-un cadru general spre rezolvarea u- colective mixte, ia care 115 „Participarea tineretului la re ştiinţifică şi; de creaţie torul vestic
organizatoric nou, sub for­ nor probleme majore ale studenţi participă efectiv înfăptuirea obiectivelor, cin­ tehnică au, existat; — fără. minime vor
9 „Imitaţii de vulpe ar­ tre minus 2
gintie din piei de ovinei 1 sc ma unui atelier de cerceta­ industriei miniere, în con­ pentru rezolvarea a 22 te­ cinalului revoluţiei ştiinţi­ îndoială — şi unele lipsuri. cele maxim
numeşte, invenţia realizată re, proiectare şi micropro- cordanţă cu, tendinţele ac­ me contractate, partea rea­ fico-tehnice“, organizată Ia Important este însă. că, o grade. Dim
de un colectiv de Ia „Vi­ tuale de dezvoltare ale şti­ lizată de studenţi fiind: — Petroşani în 5—6 octombrie mare parte din. carenţele va semnala
dra“ Orăştie (autori ingine­ ducţie pentru industria mi­
rii Koxiica Cltiriae, Ioan nieră. Activitatea este or­ inţei şi tehnicii miniere. ca valoare — de aproape o 1979,,. 5 comunicări la sim­ existente le cunoaştem, şi La munte
Cocrcan şi tclmiciana Eu- ganizată în cadrul unui ate­ Dintre acestea enumerăm jumătate de milion de lei. pozionul „Perfecţionarea că s-au luat deja măsuri de nmelior.-
igenia Samoilescu). Aplica­ Această activitate s-a, ma­ predării şi însuşirii filozo­ pentru, eliminarea lor, riabil. Izola-
rea acestei. invenţii. dttce la lier pe trei colective de cîteva : probleme de meca­ teorolog de
'realizarea unui spor de cerce tare- proiectare : unul nizare- în industria minie­ terializat prin cele 10 bre­ fiei şi socialismului ştiinţi­ Valeriu Doi
producţie de 2 milioane Iei. vete realizate ca urmare a fic.“, organizată la I.M.P. Dr. mg., VASILE ZAMFIR,
pentru probleme de exploa­ ră ; punerea in evidenţă a- I. M. Petroşani
tare şi valorificare a sub- unei zone mineralizate in cercetărilor efectuate. în colaborare eu catedrele