Page 42 - Drumul_socialismului_1980_03

951 Q JOI, 13 MARTIE 1980 i jg. 3

Obţinerea de randamente superioare
popor şi-o exprimat

UN la beetar si in zootehnie
(Urmare din pag. 1) . O unică, urnă naţională foamete şi ignoranţă, să
a. colectat în ea voinţa tu­ nu mai fie subdezvoltare (Urmare din pag. 1) tehnice; întărind ordinea şi lor de partid, să mobilizăm
lităţii vieţii, politicii de­ turor oamenilor muncii — şi ameninţare. Am votat' disciplina, vom asigura forţe sporite în această pe­
■n : Pri- mografice şi de perfecţio­ români, maghiari, germa­ ca în lume să se respire
isterbrid- ni şi de alte naţionalităţi, aerul curat şi tonic, al: în­ crărilor, acordînd. atenţie condiţii pentru înlăturarea rioadă. la curăţirea şi ferti­
cpisodu- nare a structurilor demo­ sporită producerii, întregii operativă a neajunsurilor lizarea pajiştilor naturale.
cratice, participative, an­ bărbaţi şi femei, tineri şi ţelegerii şi colaborării în­ cantităţi de răsaduri pe ce s-au manifestat în, orga­ Trecerea la, aplicarea
samblului integrator al o- vîrstnici — de a- merge ti­ tre popoare, atmosfera u- 9150 mp răsadniţe, fertili­ nizarea producţiei şi a noului mecanism economi-
sşcoală rientărilor de largă per­ neresc pe. calea îmbogăţirii roanismului, dreptăţii şi e- zării .şi' pregătirii terenu­ muncii, în aplicarea, tehno­ co-financiar constituie o
înfrumuseţării.
chităţii.
satului,
şi
spaniolă spectivă şi de revoluţiona­ lui. Concomitent, la C.A.P. logiilor înaintate. Nu pu­ pârghie de seamă folosita
franceză re a întregii societăţi. comunei si oraşului, şi Majorii au votat pentru
lob : prin ele, a întregii ţări. ei. şi pentru minorii de. Sîntandrei se lucrează la tem fi mulţumiţi nici de în. scopul valorificării efi­
Este votul dat grijii sta­ înfiinţarea unei plantaţii modul cum este generali­ ciente a potenţialului uman
i tornice a partidului faţă La unison cu inima ţă­ azi — majorii de miine. superintensive pe o supra­ zată experienţa fruntaşilor, şi material de care: dispu­
ntru co- rii au bătut duminică ini­ Pentru ca aspiraţiile lor
marina- de mineri şi siderurgişti, mile bărbăteşti ale mine­ fireşti, neîncolţite încă. în faţă de 100. hectare. fapt. ce ne determină ca în nem, avînd prevăzut, ca u-
faţă de bătrîni şi copii, de în vederea folosirii cu e- viitor să insistăm mai mult nitâţile agricole cooperatis­
naţionalităţile conlocuitoa­ rilor şi metalurgiştilor, ale sufletele, lor, să se. împli­ ficienţă ridicată a. bazei şi în această privinţă. te din componenţa, consi­
ei în a- rei faţă de întregul nostru constructorilor şi energeti- nească sigur. Au votat pen­ tehnico-materiale, s-au con­ în ceea ce priveşte sec­ liului să obţină un însem­
1 popor. cienilor, ale ţăranilor şi tru certitudine şi gînduri stituit. formaţiile de meca­ torul zootehnic, pe lingă nat volum de beneficii. Ac­
intec ro- Miile de urne instalate forestierilor, inimile femei­ mai înalte, binele de azi nizatori specializate pentru creşterea efectivelor şi a ţionând în spiritul sarcini­
tar-artis- în toate secţiile de vota­ lor din fabricile vechi şi şi mai binele de mîine. Au horticulturii şi chimiza­ producţiei, sîntem confrun­ lor desprinse din cuvîiita-
votat pentru omenia so­
noi din cuprinsul judeţu­
re au strîns în ele toren­ re. Fireşte, preluarea în taţi cu sarcina de a îmbu­ rea secretarului general al
0 — sc- tul unic şi viguros al hăr­ lui Hunedoara. cietăţii pe care ei înşişi o răspundere şi conduce­ nătăţi radical situaţia ba­ partidului, tovarăşul Nicolae
niciei, inteligenţei şi com­ Aceeaşi urnă naţională edifică azi. rea directă de către spe­ zei furajere. Stă în, posibi­ Ceauşesou, la. Consfătuirea
petenţei clasei muncitoare, a strîns în ea întreaga vi­ Au votat, apoi s-au în­ cialiştii din unităţi a litatea consiliului unic şi a de lucru de la C.C. al
ţărănimii şi intelectualită­ braţie românească pentru tors la muncă, la, acea zo­ formaţiilor de mecanizatori conducerilor C.A.P. şi I.A.S. P.C.R., lucrătorii ogoarelor
ţii române, capacitatea lor ideile generoase, de profund nă a creaţiei fără de care va^ influenţa favorabil soar­ să asigurăm obţinerea unor din Consiliul unic agroin­
de a se autoconduce şi de umanism ce străbat întrea­ nu se concepe progresul şi ta producţiei. Deplasînd cantităţi: mai mari de uni­ dustrial Simeriaţ sînt;. hotăr­
a scoate din bunurile pe ga politică externă a parti­ civilizaţia generală şi îm­ centrul de greutate al în­ tăţi. nutritive la. hectar de. âţi să-şi aducă. o, contri­
care le stăpînese rodnicie, dului şi statului. Am vo­ plinirea fiecăruia. S-au în­ tregii activităţi a conduce­ pe toate suprafeţele desti­ buţie sporită la creşterea
10 IUidio- bcLşug, lumină şi căldură, tat cu toţii pentru conso­ tors la abataje şi vetrele rilor fermelor şi C.A.P. în, nate producerii nutreţuri­ producţiei şi la constitui­
11 ; 7,00 de a-şi hotărî, din puterea lidarea linlştei în lume, să calde, să vadă de griul în­ locurile de producţie, în lor. Esenţial este însă ca, rea fondului centralizat de
Revista
d melo- proprie, viitorul. nu mai fie decalaje, boli, colţit, să vadă de viitor. cîmp, şi. în sectoarele zoo­ avînd sprijinul organizaţii­ produse agricole al statului.
de ştiri;
ultătorl-
le ştiri ;
J femei-
'olcloric; îndeplinirea ritmică,
iri; 11,05
ti ; 11,20
lio-TV. ; (Urmare din pag. 1) Deoarece o cantitate im­ trială, a instalaţiei existen­ cazane recuperatoare la la-
ri; 12,05
artistu- portantă din cărbunele coc- te de retopire electrică, sub minoarele de 800 mm şi
DJLn co- sificabil şi minereul de fier zgură. Pentru, îmbunătăţi­ profile mijlocii, de. găsire a
nostru ; Pentru ca indicatorii de utilizat de C.S. Hunedoara rea performanţelor unor unor soluţii originale de
3 ; 15,00 plan prevăzuţi la I.V. Că- ® ieri, la Ţesătoria de mătase, a avut loc o. reuşită
(>,00 Ra- şi I.V. Călan sînt livrate de oţeluri de construcţii vom recuperare şi utilizare a „Tribună a ideilor", pe tema „Protejarea mediului; am­
itecc do lan să poată fi îndepliniţi, exploatările miniere din lua măsuri de finalizare în căldurii din sectorul lami-
,25 Tcli- obiectivele industriale pla­ judeţ, credem că nu ar fi acest an a secţiei de trata­ noarelor. biant în corfdiţjil® dezvoltării intensive a industriei' — sar­
în agri- nificate ar trebui să intre, cină importantă: reieşită din documentele Congresului al
ă popu­ lipsit de interes ca ziarul’ mente termice a profilelor. La I.V. Călan problema Xll-lea al partidului".
le ştiri; în funcţiune cel tîrziu la „Drumul socialismului“ să în vederea creşterii va­ capitală o constituie pune­
ă; 17,30 finele primului semestru: al urmărească şi să vină în a- lorii. producţiei vom. asimi»- ® Cetăţenii comunei Veţel au terminat — aşa, cum:
1
c; 17,45 anului în curs;(. Cauzele în­ rea în funcţiune la ter­ s-au angajat, în cinstea alegerilor, — clădirea noului dis­
■hcorglie jutorul nostru în vederea la fabricaţia oţelurilor des­ menele planificate a fabri­ pensar medical uman. Zilele următoare, va fi adus şi, a-
c serii ; târzierilor la lucrările de. asigurării unor livrări rit­ tinate industriei aeronauti­ cii de aglomerare, baterii­
de aur; investiţii atît, la. Combina­ mice, în cantităţile, sortu­ ce. Se va extinde produc­ ranjai. mobilierul,, astfel că. în curînd, îşi va. putea, începe
;
mpului ; tul siderurgic Hunedoara lor de cocs şi furnalelor, al activitatea.
•e; 22,00 rile şi calităţile contracta­ ţia de oţeluri inoxidabile şi căror aport la realizarea ® La parterul blocului 4 din strada Horea, lingă ma­
1,00 Me- cit şi lă întreprinderea te. Am amintit acest lucru, refractare, a oţelurilor pen­
letin de „Victoria“ Călim, sînt dato­ întrucît la greutăţile întîm- tru rulmenţi, autovehicule, producţiei globale» şi marfă gazinul alimentar cu- autoservire; s-a deschis de curind şi
on stop rate în principal.' furnizori­ pinate anul- trecut şi aces­ foraj adine, organe de este de cca» 50 la sută. în a unitate de desfacere a cărnii.
lor de utilaje. te ■ unităţi au contribuit. ansamblare etc. aceste condiţii se impun ® Astăzi după-amiază, de la ora. 18, la sala mică a
— Avînd ini vedere exi­ Lupta pentru o calitate: Pentru reducerea consu­ măsuri energice pentru re­ casei de. cultură, are lac, al. 39-lea număr al revistei-bră-
genţele crcscînde în pri­ superioară şi costuri de mului de metal vom extin­ cuperarea restanţelor înre­ dene de cultură cu public „Agora".
vinţa parametrilor calita­ producţie cit mai scăzute de procedeul de. turnare a. gistrate la aceste obiective. • Peste 1000 de copii' deveni au asistat Ieri la doua
1
tivi ai produselor — iar ne obligă la intensificarea oţelului calmat în lingotie- Spiritul responsabil’ al co­ spectacole prezentate pentru ei de Teatrul de păpuşi din
1
metalul: este unitlr din pro­ activităţii de cercetare şi re invers conice (cu plăci}, lectivelor de muncă ale Cluj-Napoca-, aflat în turneu prin judeţul nostru.
ilarii şi dusele de bază ale econo­ inginerie tehnologică. în a- a; tehnologiei ''de turnare C.S: Hunedoara, şi LV. Gă- 9 In unităţile comerciale a apărut, aţa de cusut —
ira zero miei naţionale —, ca şi în lan se regăseşte în realiză­ albă; şi: neagră: —, care a lipsit în ultima vreme...
A: Rug domeniul reducerii consu­ cest domeniu avem un pro­ sub presiune, generalizarea rile obţinute in- primele
1
; Cine- gram complex legat de închizătorului cu sertar, DOINA COJOCARII/
Teatrul murilor materiale şi ener­ perfecţionarea tehnologiilor îmbunătăţirea calibrării u- două luni ale- anului: în
norul) ; getice şi al reciclării re­ curs. La. C.S.H» s-au- pro,-
e mart­ surselor secundare, deter- de fabricaţie şi introduce­ nor profile de laminate, dus peste, prevederile pla­
ir şi U- rea progresului tehnic. Ac­ sudarea scurtăturilor de
Hercu- mihîncl creşterea pe a- ţionăm intens pentru utili­ ţagle cap la cap: şi lamina­ nului'. 6 600 tone cocs meta­
:1a (Rc- ccastă bază a eficienţei e- lurgic; 400 tone- fontă; 2 400
Răzbu- zarea. instalaţiei de dega- rea lor în continuare, con­
(Cultu- conomice, am dori să con­ zare sub vid la întreaga struirea unei instalaţii de tone oţel şi 3.900; tone la­
peranţa cretizaţi cîteva din preocu­ capacitate printr-o organi­ recuperare a metalului din- minate finite, iar la I.V,
1
l'U nuci pările, acţiunile şi măsurile Călan 2-7.30: tone fontă şi 11
ONEA 1 ce se întreprind. Ia nivelul zare adecvată a procesului zgurile Martin şi altele. ■*i- ispfii * *»■
8
Inerul); de producţie. O dată cu a- Pentru reducerea siste­ 200 tone maşini şi utilaje. J*»*- ' fi $ ' I
1
ama — Centralei industriale side­ ceasta vom începe con­ matică a consumurilor de Producţia marfă a fost. de­ â" s* 1« 1
oresc) ; rurgice Hunedoara în aces­ păşită cu peste 57 milioa­
an ia — te direcţii. strucţia unei, noi instalaţii combustibil şi energie, vom ne lei; la C.S.H'. şi cu a-
¡órese); de mare capacitate, conce­ întreprinde acţiuni concre­
at de — Vorbind despre calita­ pută la uni nivel tehnic te pentru? descoperirea, de proape 6 milioane lei la
1
inbrie); tea produselbr, dat fiind* comparativ cu cele mai, noi surse şi: de valorifica­ I.V. Călan.
'Pilăriei
; GU- specificul,; producţiei. în in­ moderne instalaţii de acest rea superioarăi a resurselor Nutrim speranţa că şi în
pentru dustria siderurgică; sîntem fel din lume. Vom acorda secundare. îm aceşti sens acest an harnicii siderur­
ORAŞ- obligaţi să. pornim de la,
ie circ o, atenţie sporită extinderii vom, continua, acţiunea de gişti de pe meleagurile hu-
tcira) ; calitatea materiilor prime fabricaţiei oţelurilor: de transformare a cuptoarelor nedorene vor fi la înălţi­ Nou bloc in oraşul Vulcan.
a (Ca- şi, materialelor pe care le înaltă, puritate, prin, trece­ adinei de la laminorul; blti- mea, sarcinilor şi, a încre­
\ŢEG ; primim din ţară şi import. rea la exploatarea, indus­ ming, de instalare a unor derii de care se bucură-.
pular);
ată în
.ntichl- — e — a. — • — ® ■ — * — •. — « — o. — o — o — ® — o — ® — o — • — • — • — — o — —
.); Re-
lunie); De ourind, Tribunalul judeţean, a judecat crezută, cuvîntul. nu e de ajuns şi se pre­ nind pe panglica: de asfblt' la volanul Da­ I. P. nu a fost singura victimă a Victoriei.
1
rcşul); şi condamnat, la 1 an şl- 6 luni închisoare gătea,. O; dată cu offerta i-a pus lui i P. ciei' sate fără să se gîndească nici uri mo­ Gruntzer. Avînd de făcut o lucrare dentară,
1
itinerit pe Victoria. Gruntzer. din Hunedoara, pen­ a „contractat-o" pe tehniciană dentară Do-
î: Re- sub nas un înscris (fals, desigur); din care ment* că. ar putea f! victima unei escro­
seriile tru înşelăciune în- dauna avutului personal, rezultă, că, întrucît ea; va primi un „Mer­ cherii". Şi dăcâ: avea curiozitatea- să-şi a- ra Doina A. S-a oferit să-i facă rost' de două
sustragere de înscrisuri, fals- material: în în­ cedes" are posibilitatea/ să renunţe lă: co­ runoe mal bine ochii, pe comanda- respec­ paltoane de- blană, ea avînd; chipurile,, o
scrisuri oficiale, uz de fals-; Prin urmare în, manda, de Dacia Î300. li P. strî'nsese şi el' tivă' trebuia sâ-i pară suspect faptul că nu cunoştinţă la „Vidra.”' Orăştie, pe numele
pedepsirea faptelor sale. „îşi-dau concursul" vreo 25 000, lei cu gţndUI lă o maşină pro­ poartăi nici: a ştampilă; Nici nu avea cum, Evald Zaharia. O fi existind’, pe undeva
1
» © mai multe articole şi. alineate ale Codului prietate personală. „Nu-i nihniă, şi-a zis fe­ deoarece era- un, făls grosolăn. Orbit de acest Evald' Zaharia, nu spunem nu. Nu­
n penal mai că la „Vidra"; lă numărul de telefon
ir FaRtele s-au. petrecut cam astfel, intr-o meia, păianjenul oricum e în plasa: mea. marea sa. „şansă" el. n-a mai: pus întrebări, şii adtesa pe care escroaca i le dăduse
© zi- din primăvara, trecută,. Viorica, G, se gră­ „clientei" sale- nu exista o asemenea per­
clin 12 bea, să ajungă, la agenţia, de voiaj; C.F.R. soană. Dacă avea curiozitatea să. focă, a-
i
Orice om, grăbit să ajungă undeva apelea­ ceastă mică' verificare, Dor.a Doina. A. ar, fi
ză la serviciile unui taxi ; dacă-1 are la în- FAPTE IHSTANTĂ fost: scutită, de multe neplăceri: Cele dbuă
17, 21,
demînă. Viorica. G., ba, avut, Norocul, ei. şi, paltoane de blană pentru, care plătise
ghinionul taximetristului I. P. Dacă ştia ce escroacei 7.000 lei: s-au transformai şir ele.
32, 14, cursă diabolică. începe el cu acel drum la intr-o... ofertă, pentru, un autoturism» „J.r.a-
aceea, concediu/ se ducea la pesouit;, la Escrocul făgăduieşte iar credulul trage nădejde; bantf; care, la rîndul său, tot suferea, „/mo­
agenţia de voiaj Hunedoara, îşi lua. în. ziua.
igisri : dificări" şi; „îmbunătăţiri"' după cum. era-
vinăloare sau stătea, acasă şi bătea, covoa­ nevoia, de bani a. Victoriei G>. Şi. iată» oşoi
rele. Dar aşa... dar nai cu seamă trage ponoasele credulităţii i-a, „stors" şi, pe soţii Av de 39.600 lei.
1
Cînd escrocull vrea „să bage fitilul"; el Gama tertipurilor, prin care Victoria» Grunt­
ştie mal dinanite despre viitoarea sa victi­ zer, reuşea, sâi-şi amăgească victimile, să le
mă/ lucruridespre care aoeasta nu. bănuieşte Sînt buni. şi ăştia". Lui li. P.. însă, i-a. zis nu­ oi a, început să, alimenteze din gras pofta adoarmă bănuielile, era. largă. Un singur e-
oă: sînt. ounoscute. Viotoria, G. a. aruncat' ca. mai zîmbetr şi, amabilitate : „Nu-i nimic. de cîşţig nemuncit, a escroacei, „Dacia 1300 lement insă nu lipsea din combinaţie' —•
din întîmplare o vorbă că. se duce la Bucu­ Mi-i, daţi pe aceştia şi facem un înscris, Lux" s-a, transformat: apoi, îb, „Lada 1500".. mătuşar din America", cea cu dolarii,, ca­
>entru reşti după un autoturism „Mercedes" care, cum că v*ar»v împrumutat cu suma de 70 000 Nu, era greu; deoarece toate, actele false re, îrr, închipuirea, unora,, pot să deschidă,
curs 1
r va- chipurile, i-ar f! sosit în vamă"’de la, o ru­ Iei,".. Actul sta făcut; In el s-a consemnat că erau întocmite de mîna.. Victoriei Gruntzer. orice uşă. Şi iată go ne apropiem, de te­
slab. dă din America". „Nu v-ar interesai ceva ce din dătoria, respectivă I. P. i-a predat cre­ In total; l-a. „stors" de 58:275, lei pe l. P. ritoriul. unor. carenţe îni educaţia patriotică
i mo- se' poate cumpăra pe valută străină ? — a ditoarei sale odată 2 500 lei (ceea ce era Intrînd’ lă bănuieli — în sfîrşit ! — acesta a- unor semeni ai, noştri» Escroaca., aruncă
i sec-
iturile mai. adăugat ea. Arm vreo 17 000 de dolari adevărat;, căci, îl dăduse un casetofon) şi a făcut pe cont propriu o succintă verifica­ mereu drept momeală o himeră. Dar pentru
¡e Sn- şi v-aş putea, servi". Naiv şi credul; taxi- la data încheierii actului alţi 17 500 lei. lă re a. acelor înscrisuri eliberate, chipurile, că himera purta blazonul „ţării făgăduin­ e
t
e, iar metristul a. făcut atunci primul pas în plasa total 20 000. lei puşi în palma, escr.ocel, care, de I.C.S. Comturist. sau, de întreprinderea, de ţei", era crezută- şi- ascultată. Victimile
şi 11 - - I
al se escroacei : i-a dat 2 500 lei cu. rugămintea cum „jumulea" clientul cum. lua drumul Ca­ autoturisme de la Piteşti, şi. ai constatat' cu escroacei, au, pătimit suficient ca să nu, mai
să-l aducă un casetofon. Peste 10 zile, în pitală! De data, aceasta, s-a întors de Ia stupoare că fUse.se victima, unei. escrocherii cr.eadă altă, dată. asemenea ,,poveşti". Poa­ ®
I6cul casetofonuiui, I. P. a primit... o nouă Bucureşti cu comanda nr. 139/12 aprilie abil ţesută în jurul '■.ău. Abia atunci, s-a cl- te că păţania lor va fi şi altora de învăţă­
curs ofertă de chilipir,: n-ar, fi amator să-ii cum­ 1979 emisă de liG.S. Comturist' Bucureşti, dresat organelor de stat. A reuşit să saK/e- tură. I
r va- pere ea, Victoria Gruntzer, o maşină „Da­ ze de la: „naufragiu" Îă500 lei; Cu diferen­ e
(Me- pe numele Iui Preda Ion, pentru un auto­
O; li ia cia. 1300 Lux." pe valută/ iar, el să-i dea turism „Dacia 1300- Lux", plătit în valută ţa i-a rămas datoare cea pe care o investi­ Rubrică realizată cu concursul I
70 000 lei ? Escroaca ştia că pentru, a fi străină. „Fericitul" păgubaş se şi vedea go- se cu încredere fără să o cunoască. Tribunalului judeţean