Page 43 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 43
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 951 © JOI, 13 MARTIE 1980
DIN PRESA STRĂINĂ Şedinţa Comitetului pentru Decolonizare Seri, m
„înalta responsabilitate faţă de propriul al 0. N. U. îrs divizia Â
popor a preşedintelui NîCOLAE CEAlfŞESCU NAŢIUNILE UNITE 12 eliberat de sub jugul colo Etapa a 22-a a campio Gloria nevoie de încă 4-5
(Agerpres). — La sediul nial. Cel mai recent exem natului primei divizii, con puncte pentru salvare. Jiul,
DELHI 12 (Agerpres). — articol. „Aceste calităţi ex O.N.U. din New York a plu în acest sens — a spus sumată ieri, a fost atît de după două deplasări la e~
Revista indiană „Ffiir Cal- cepţionale, conjugate cu a- avut loc prima şedinţă din el — îl oferă Rhodesia, agitată incit aproape pro chipe incomode, se întoarce
duce derută prin relansarea'
¿ing“ a publicat în ultimul dînca democraţie în cadrul acest an a Comitetului pen unde alegerile care au avut luptei în zona fierbinte, da cu un punct, ceea ce esto
loc au deschis calea creării
foarte bine şi confirmă că
său număr articolul „O po căreia este elaborată politi tru Decolonizare al O.N.U. statului liber şi independent torită rezultatelor surprin echipa din Petroşani poate
litică externă corespunză ca românească, cu partici în deschiderea lucrărilor, Zimbabwe. zătoare înregistrate. Echipe mai mult. La televizor, me
toare intereselor naţiunii parea întregului popor, con secretarul general al O.N.U., în acelaşi timp, a relevat ca „U“ Cluj-Napoca, pînă' ciul Dinamo — F.C. Ar
române : cauza păcii şi so feră politicii României rea Kurt Waldheim, a arătat Kurt Waldheim, problema ieri sortită eşecului prin geş a apărut ca veritabil
cialismului, a construirii u- lism, vigoare şi o largă au că, de la adoptarea de că lichidării colonialismului în cele —6 puncte în clasa derbi, bine jucat, mai ales
mentul adevărului, iată a
nei lumi mai bune“. dienţă pe plan internaţio tre Adunarea Generală a Namibia şi în alte citeva cucerit la Tg. Mureş o se de dinamovişti, care fără
„înalta responsabilitate nal“. Declaraţiei privind acorda ţări rămîne o chestiune rioasă şansă, în contextul ratări şi fără greşeli- de
faţă de propriul popor şi După ce prezintă coordo rea independenţei ţărilor şi prioritară pe ordinea de zi agravării situaţiei formaţiei faultare a lui Doru Nicolae
progresul umanităţii, spiri natele politicii externe a popoarelor coloniale, peste a comunităţii internaţio din Tîrgovişte (în pi-ezent ar fi învins mai clar.
tul revoluţionar şi inovator, României, revista scoate în 70 000 000 de oameni s-au nale. cu —5) şi al înfrîngerii. fi în radiografia de mai jos
analiza profundă a realită evidenţă conceptul româ nale a Olimpiei. Surprin a etapei, vom prezenta şi
în
punctajul
„clasamentul
ţilor sînt trăsăturile carac nesc privind dezarmarea şi zător egalul Gloriei la Ba adevărului“ al fiecărei e-
cău, dar greu de crezut că
teristice ale făuritorului şi făurirea unei noi ordini e- nia. După cum a anunţat o va mai ajuta. Mai are chipe.
conducătorului politicii in conomice internaţionale, e- zilele trecute poliţia vest-
terne şi externe româneşti, videnţiindu-se justeţea şi germană, numărul delicte KI C.S. TÎRGOVIŞTE — şi ridică cotele antrenoru
p r e ş e d i n t e l e Nicolae clarviziunea gîndirii preşe lor comise la 100 000 de lo JIUL 2—2 (2—2). Dispută lui Gigi Staicu. Au marcat
Coauşescu“ — se relevă in dintelui Nicolae Ceauşescu. cuitori a crescut de la dîrză pentru puncte, în care Fanici (min. 11) şi Biro
12 069 în 1978, la 12 727 in
a In capitala Siciiiei, 1979. Jiul a reuşit o figură bună (min. 69), respectiv Bata-
Palermo, a avut loc o am în faţa fostului său antre cliu (min. 13) şi Cîmpea-
plă demonstraţie de pro a 20 de temple închinate nor, Ştefan Coidum. Grea nu IX (min. 19 şi 39). A ar
GENEVA Lucrările Comitetului test împotriva activităţilor zeiţei Isis, care s-au aflat ca a deschis scorul în min. bitrat R. Petrescu (Braşov). \
Mafiei, organizată de cele 2 000 de ani pe insula Phi- 8, Sălăgean a ratat o bună A.S.A. —2 ; „U“ —4.
pentru dezarmare trei mari centrale sindicale lae, din apropiere de As- ocazie în min. 11, dar a re Bl DINAMO — F.C. AR
ale Italiei. suan, au fost deschise pu venit în min. 28 şi a ega GEŞ 3—2 (2—0). Dispută
lat. Prin Sava (min. 40),
GENEVA 12 (Agerpres). unică şi cea mai sigură îm In cadrul aceleiaşi de blicului pe noul lor ampla gazdele au luat conducerea frumoasă, în care Mulţes-
— Abordînd problemele potriva pericolului nuclear monstraţii, participanţii s-au sament, în insula Agilkia, din nou, dar tot Sălăgean cu ne-a plăcut din nou, iar ‘
dezarmării nucleare, Comi o constituie interzicerea şi pronunţat pentru o dezvol după ce timp de 70 de ani a egalat după două minu Doru Nicolae a impresionat
tetul pentru Dezarmare şi-a eliminarea armelor nuclea tare mai intensă a Siciiiei au fost inundate de apele te. în repriză secundă JiuŢ prin impetuozitatea din ca-
concentrat dezbaterile, în re. Pe calea realizării aces şi, în acest scop, pentru Nilului. a jucat mai bine. Cavai a r.e a fost oprit doar prin
ultimele zile, asupra nece tui obiectiv final pot fi pre mărirea investiţiilor in insu Salvarea templelor de la reţinut şi o lovitură de la fault... Au înscris Augustin
sităţii elaborării unei con conizate însă şi măsuri par lă, în vederea creării de Philae face parte dintr-o 11 m, executată de Greaca. (min. 34 şi 71) şi Dudu
venţii internaţionale prin ţiale, a arătat vorbitorul, locuri de muncă. In prezent, amplă acţiune, care a du A arbitrat T. Balanovici. Georgescu (min. 37 din pe
care statele posesoare de în Sicilia există 170 000 de rat 20 de ani, de protejare (Iaşi). In clasamentul ade nalii), respectiv Bârbulescu
arme nucleare să-şi asume referindu-se, în acest ca şomeri. a moştenirii culturale egip vărului : C. S. Tîrgovişte (min. 52 şi 83, ambele din
dru, la' necesitatea ca noul —5 ; Jiul +2. penalii). A arbitrat Gh.
obligaţia că nu vor folosi tene şi internaţionale.
sau ameninţa cu folosirea Comitet pentru dezarmare a In luna februarie, în B POLI. TIMIŞOARA — Jucan (Mediaş). Dinamo
B Regele Hussein al Ior
acestor arme statele nepo- să-şi concentreze atenţia a- Suedia au şomat 82 000 de daniei l-a primit pe vice POLI. IAŞI 1—0 (1—0). +5 ; F.C. Argeş +6.
sesoare de arme nucleare. supra negocierii unor obli persoane, a anunţat Oficiul cancelarul şi ministrul de Unicul gol a fost înscris de 9 S.C. BACAU — GLO
în cadrul dezbaterilor a gaţii concrete pe care să de statistică de la Stoc- finanţe al Austriei, Hannes Anghel. în min; 44. A ar RIA BUZĂU 1—1 (0—0).
bitrat Oct. Ştreng (Oradea).
intervenit şi şeful delega şi le asume statele posesoa kholm. Meci jucat în ultimele 7
Androseh, cu care a avut Poli. Timişoara —2 ; Poli.
ţiei ţării noastre în comi re de arme nucleare faţă de Iaşi —2. minute. Cărpuci a deschis
B in anul 1979, oraşul o convorbire referitoare la scorul în min. 83. Dobre a
tet, ambasadorul Constan ţările care au renunţat la Frankfurt pe Main a con posibilităţile de dezvoltare egalat în min. 85. A arbi
tR F.C. BAIA MARE —
tin Ene, care a arătat că, opţiunea nucleară. tinuat să ocupe un loc a cooperării şi de extindere OLIMPIA S. MARE 2—1 trat N. Rainea (Bîrlad).
în condiţiile internaţionale în continuare, ambasado ..de virf" în statisticile cri a relaţiilor dintre cele două (0—1). La un pas de o ma S.C. Bacău +1 ; Gloria —8.
actuale, dobîndeşte o im rul român s-a referit la u- minalităţii din R.F. Germa ţări. re surpriză : golul înscris de 0 UNIV. CRAIOVA —
portanţă deosebită proble nele probleme privind or State (min. 5) a dăinuit 56 SPORTUL STUDENŢESC
ganizarea activităţii Comi © COPEN1IAGA. — La Copenhaga a fost organizată de minute, pînă cînd a e-
ma garantării securităţii 0—0. Oltenii au ratat o
tetului pentru Dezarmare. o seară culturală românească, în cadrul căreia ansamblul galat Roznai, ca în min. 75
statelor ce nu posedă arma Bălan să asigure victoria e- mare ocazie de a se detaşa
El a subliniat că timpul de folcloric „Mugurelul“ a prezentat un program de muzică în clasamentul adevărului.
nucleară că niciodată şi în care dispune acest organism populară românească, iar un grup de tineri danezi, mem chipei gazdă. A arbitrat FI. A arbitrat M. Salomir
nici o împrejurare nu vor trebuie utilizat mai efi bri ai ansamblului folcloric „Hersledermesfolklorccnscm- Cenea (Caracal). F.C. B. (Cluj). Univ. Craiova +7 ;
fi victima utilizării sau a- cient, în primul rînd pen ble“ au executat dansuri populare româneşti. Mare -|-2 ; Olimpia —7. Sportul +1.
Frumuseţea cîntecelor si dansurilor populare româ
meninţării cu utilizarea u- tru negocierea .unor mă neşti a întrunit elogiile unui numeros public, care la sfir- 0 F.C. OLT — STEAUA ¡B F. C. M. GALAŢI —
nor asemenea arme. suri concrete de dezarmare, silul programului s-a alăturai grupului de dansatori înlr-o 1—0 (1—0). Steaua a „con CHIMIA RM. VÎLCEA 3—2
Reprezentantul român a cu participarea tuturor sta horă. firmat“ şi la Slatina... Gaz (1—0). Conducînd cu 3—0
subliniat faptul că garanţia telor pe bază de egalitate. dele au jucat cu ambiţie şi în min. 71 (au înscris Ol-
Petre Petre a fructificat a- teanu în minutele 23 şi 48
cest joc în min. 40. A ar şl Cramer), „bidivii“ lui
MIDII PE CABLURI zicii îşi găseşte o largă a- bitrat Otto Anderco (Satu Teaşcă s-au mulţumit în fi
plicare în grădiniţe, şcoli Mare). Steaua -1-7 ; F.C.
La Institutul de resurse primare de muzică şi poa Olt —3. nal cu o victorie la limită.
piscicole din Vama s-a te fi utilă pentru regiunile Savu a înscris golurile Chi
construit o instalaţie expe îndepărtate, unde nu există ga A.S.A. — „U“ CLUJ- miei în minutele 80 şi 88.
rimentala pentru cultura un număr suficient de pro NAPOCA 2—3 (1—3). Sur A arbitrat I. Igna (Timi
midiilor. Instalaţia, alcătui află in construcţie o oţelă- punctele' unde au fost am fesori de muzică. priza etapei îndepărtează şoara). F.C.M. Galaţi -i-1 ;
tă din colectoare amplasate rie care va produce anual plasate fostele oraşe ale pe ,.U“ de zona ameninţată Chimia +1.
vertical pe cabluri, a ţi 8 milioan tone de mate Mesopotamiai — Babilon, JURNAL CU INSECTE
fost montată pc litoralul rial. Cîndva, peştele prins Hamrin, Uhaidir, Basr şi C L A S A M E N T U L ETAPA VIITOARE:
bulgăresc al Mării Negre. în Golful Tokio constituia Ashur. Ei au descoperit o hi China urmează să fi 1 .Univ. Craiova 22 12 5 5 46—20 29 Spoitul stud. — Poli.
22 11 7 4 47—24 29
Steaua
Ea prezintă o mare rezis principalul mijloc de exis bibliotecă din timpul rega fi ară pentru priiriu dată o 3*.Dinamo 22 11 5 6 38—24 27 Timişoara : Jiul —
tentă la furtuni: in decurs tentă pentru 15 000 de pes lului Babilonului, alcătuită revistă de laxonomie ento 4. F.C. Baia Mare 22 12 2 8 37—29 26 S.C. Bacău ; E.C.M.
de un an a suportai opt cari. Acum, ca urmare a din sute de tăbliţe din lut mológica, denumit „Enlo- 5. F.C. Argeş 22 11 4 7 33—25 26 Galaţi — E. C. OU ;
n 10 4 8 19—25 24
6. Jiul
furtuni de gradul 5. Midiile poluării, peştele a dispă care conţin ieroglife cu molaxonornia“, în care se 7. Sportul stud. 22 .10 3 9 23—20 23 Poli. iaşi — Univ.
cultivate în aceste colectoa rut... texte matematice, comercia vor publica clasificări ale 0. Chimia Rm. V. 22 10 3 9 29—27 23 Craiova ; Chimia
re sînt destinate combina le şi literare, vechi obiecte insectelor, precum şi o se 9. S.C. Bacău 22 7 9 6 29—32 23 Rm. V. — E.C. Baia
tului de industrializare a TURNUL PARFUMAT de uz casnic, statuete, mo rie de chestiuni de ordin 10. F.C.M. Galaţi 22 8 7 7 34—40 23 Mare ; Olimpia S.
22 9 4 9 26—30 22
11. A.S.A. Tg. M.
peştelui „Slavianka“ pentru nezi, podoabe. Obiectele metodologic legale de efec 12. Poli. Timiş. 22 9 2 11 29—30 20 Mare — A.S.A. ; Di-
a fi transformat în con In oraşul marocan Mara- descoperite oferă o imagine tuarea acestei operaţii şti 13. F.C. Olt 22 s 3 11 28—38 V.l namo — Steaua: F.C.
serve. kech se află un minaret al edificatoare asupra civiliza inţifice. Lucrarea va apare 14. C.S. Tîrgovişte 22 7 5 10 24—35 19 Argeş — Gloria Bu
22 R 2 12 24—29 18
15. „U“ Cluj-Napoca
cărui turn miroase a... mosc. ţiei mesopolamicnc. cu colaborarea unor spe 13. Poli. Iaşi 22 8 2 12 25—31 IR zău ; „U“ Clui-N.
GOLFUL TOKIO Turnul minaretului are o cialişti din China şi din 17. Olimpia S. M. 22 4 7 11 20-36 15 — C.S. Tîrgovişte.
SE MICŞOREAZĂ înălţime de peste 66 m şi COMPUTER MUZICAL alte ţări. IU. Gloria Buzău 22 4 4 14 16—34 12
La sfîrsilul secolului tre a fost construit in 1195, la Potrivit estimărilor spe
cut, apele Golfului "Tokio cererea sulfatului de atunci Oamenii de ştiinţă din cialiştilor, numărul specii
se întindeau pe o suprafaţă al Marocului, care a ţintii oraşul japonez Kobe au pus lor de insecte existente în TURNEUL
do 1 500 kmp ; acum el s-a să mulţumească în acest fel ia punct o metodă origina China depăşeşte 150 000. în INTERNAŢIONAL
redus cu aproape 20 la su divinităţii pentru victoria lă de învăţare n muzicii : timp ce numărul speciilor
lă, Cauza : dezvoltarea in sa asupra spaniolilor. Care este vorba despre un calcu cunoscute este de numai DE TENIS DE LA
dustrială a capitalei nipo este secretul mirosului ? în lator care la apăsarea cla 25 000, ceea ce reprezintă BOSTON
ne... Mai mult, de cîlva cimentul de construcţie s-au pelor emite sunete muzica circa 17 la sută din total.
timp a început construirea amestecat 960 pachete cu le, iar pe un ecran apar Lucrarea îşi propune, între NEW YORK 12 (Ager Alte rezultate: Mima
unei insule artificiale — O- mosc... notele muzicale corespunză altele, să ajute la clasifica pres). — în primul tur al Jausovec — Greer Stevens
gashima — care, în final, toare. Autorii computerului rea speciilor noii descope turneului internaţional fe
va avea 515 kmp! Pentru DESCOPERIRI susţin că acesta poate des rite. 6—2, 6—1 ; Kathy Jordan
„ridicarea“ ei s-au scos din IN BABILON coperi chiar şi cele mai Revista respectivă va ti minin de tenis de la Bos — Ann Kiyomura 6—3,
golf 85 milioane mc de ni mici greşeli la interpretarea pare în mai multe limbi de ton, jucătoarea româncă 6—4; Mary Piatek-Anne
sip. Pe insulă a început să Ahcologii irakieni desfă unei bucăţi muzicale. Noua largă circulaţie, precum fi VArginia Ruzici a întîlnit-o Smith 6—4, 6—3 î Roberta
funcţioneze un furnal, se şoară cercetări ample în metodă de studiere a mu- în latină fi esperanto. pe Caroline Stol! (S.U.A.), McCall urn — Barbara Jor
în faţa căreia a cîştigat în
două seturi, cu 6—4, 6—3. dan 6—4, 6—2.
COLEGIUL DE REDACŢIE t Sabin Cerbu, Ion Cioclei, fiberiu Istrate (redacta? şef), lucia Elena Lîclu, Gheorgha Parei (redactor şef adjunct), Vasîla Pâţan, Nicolae Tircob.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac Ia oficine poştale, factorii poştali şî difuzor!! voluntari din
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane! 11275, 11585, 20708 întreprinderi şl instituţii, O
IIPARUL ! Tipografia Deva. str. 23 August ar. 257. Costul unui abonament i 24 Id (pe 5 luni), 45 Id (pe 6 luni), 93 ld (un an).