Page 44 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 44
------------- rsÂLÂTcë IscTu-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI--VÂ ! DIN PRODIGA i N v a s T i f i r t i ! \
in temen, economiei©, de calitate /'
• . *_
ÎNTBEOEBas
La i. P. E. Petroşani
SOCIALISTE
Vor fi respectate termenele
LA NOI COTE
ALE HĂRNICIEI de punere în funcţiune
Colectivul de muncă al
I.V. CAlan înregistrează
constiuit însemnate depăşiri,
de plan. De la începutul a- 1 a capacităţilor de producţie?
nului şi pînă la zi, siderur-
giştii de pe Strei au reali
zat suplimentar sarcinilor La întreprinderea de sporit rîndurile cu 50 de
de plan 4 000 tone fontă,
2 500 tone produse cărbu- produse electrotehnice Pe- ■ muncitori calificaţi, urmîod
noase, 370 tone cilindri de troşani, prima capacitate ca, în scurt timp, în func
laminor, .726 tone utilaje de ţie de lărgirea frontului de
turnare, 165 tone de piese de producţie — corpul c-
pentru maşini-unelte, 90 to chipament minier — va lucru, să mai creştem. în
ne de radiatoare. La aces trebui să intre în funcţiu ce ne priveşte, ne-am or
te succese o contribuţie ganizat activitatea în aşa
deosebită au avut-o maiş ne la sfîrşitul celui de al
trii furnallşti Toma ¡Pa* II-lea trimestru al anului fel incit această importan
raon şi Constantin Şerban, tă capacitate să fie finali
m ÏWIÏÏii11liWlïl¥ HïïîîfîIMMi^ furnaliştii Petru Stăniloi, curent. Va ii respectat a- zată la termenul stabilit.
Ess Dionisie, cocsarii .Con
cest termen ?
* \tv*t-Mrx-Hţ. > ryi^rj /* stantin Ilălmaci, Ion Teo- Să nu se înţeleagă acum că
totul este perfect. Că nu
dorescu. Ion Pricop şi Ado
LIII R dOTÉÍtftlil ri ani Levente, brigada con CONSTRUCTORUL întîmpinăm nici o greu
• •- ■ . A. • ■ ..fă ■*«**•, •
dusă de loan .Andrea, de
la turnătoria dc cilindri dc SPUNE ,;1)A“ tate.
laminor. — Spre exemplu ?
— Stadiul actual al lu — Mai sînt patru luni şi
Anul XXXII, nr. 6952 Vineri, 14 martie 1980 4 pagini — 30 bani 12 000 «TONE crărilor corespunde grafi
DE AGLOMERAT celor de execuţie — subli la echipament minier încă
FEROS ÎN PLUS niază inginerul Nicolae nu sînt definitivate prin
La cele două fabrici de Roşea, şeful lotului de con proiect compartimentele şi
în locurile cheie ale producţiei - aglomerare din cadrul C.S. strucţii Petroşani din ca pardoselile. E drept avem
pro
activitatea
Hunedoara,
promisiuni din partea pro
ritmuri
ductivă
cunoaşte
intense, realizîndu-se lună drul Grupului de şantiere iectantului (I.P.C.M. Bucu
comunişti cu temeinică pregătire de lună însemnate depăşiri Sibiu. Am încheiat deja lu reşti) că va rezolva de ur
de plan. Prin aproviziona
crările la structura de re
rea ritmică a benzilor cu zistenţă, închiderile şi hi- genţă situaţia. Şi mai este
o problemă, veche de anul
utilizarea
prime,
politică şi profesională materii j respectarea rigu droizolavea acoperişului ha trecut, care condiţionează
completă a capacităţilor de
producţie,
roasă a disciplinei tehnolo lei. Ritmul zilnic de lucru punerea în funcţiune a tu
Oricît de bună ar fi acti partid pe unitate. Acest fapt din temele cele mai impor gice şi a muncii, aglomera* este bun, iar materialele de turor capacităţilor. Benefi
toriştii hunedoreni au rea
vitatea unei organizaţii dc ne permite să realizăm o tante ale acestor întîlniri : lizat suplimentar de la în construcţii la avem asigu ciarul (întreprinderea „E-
partid ca nu cumulează va bună repartizare a comuniş săptămînalc este .modul cum ceputul anului şi pînă la rate în cantităţi corespun lectroaparata j “ Bucureşti),
loarea ce i sc pretinde dacă tilor pe locurile cheie ale formaţiile îşi îndeplinesc sar zi aproape 12 000 tone do zătoare. împreună cu proiectantul
aglomerat
re
De
fondaut.
nu este urmată de rezultate producţiei, în punctolc fier cinile. Sc analizează mai ales marcat că acest spor de — Stadiul fizic al lucră mau găsit soluţii pentru e-
concrete. Această idee dc binţi ale procesului muncii. situaţia formaţiilor care ră- producţie a fost obţinut pe rilor nu solicită 'forţă de liberarea amplasamentului
mare preţ — subliniată în Cum sc procedează con mîn în urmă, se exprimă pă seama creşterii productivi muncă în plus ?
tăţii muncii şi în condiţii
Raportul prezentat de tova cret ? La I.M. Barza există reri, se trasează ¡sarcina in le economisirii a 1,81 Jkg de — Problema forţei de LIVIU BRAICA
răşul Nicolao Ceauşescu la o bună experienţă în acest tensificării muncii politice în' cocs pe tona de fo-ntă. (Va- muncă este rezolvată. Din
Congresul al Xll-ilea al sens ce merită cunoscută şi rospootivele brigăzi şi echipe. sile Grigoraş, corespondent). această săptămînă ne-am (Continuare in pag. a 2-a)
P.ClR. — vine să argumen răspîndită. Astfel, de fieca Dealtfel, ponderea principa
teze necesitatea atingerii u- re dată eînd se procedează lă a muncii politice este în-
1
nei cît mai mari eficienţe a la reorganizarea formaţiilor dreptată spre subteran, acolo
muncii, rclicfînd că este im de lucru, acest act se pro unde sc hotărăşte soarta pro in cadrul profund democratic al orinduiriS noastre socialiste
perios necesar a nu se des duce cu consultarea comite ducţiei, iar rezultatele arată :
făşura activitate politico-or- telor de partid, a birourilor că acest mod dc a proceda
ganizatorică abstractă, în si organizaţiilor de bază. O- e cel mai adecvat. Realiza
ne, ci să se urmărească o- bieotivul ce se urmăreşte este rea planului, modul cum fie Cefăfenii şi aleşii lor—de la propuneri la fapfe
bicctivc practice, concrete. acela de a asigura la locurile care comunist îşi îndepli
Prin prisma succeselor în de muncă importante, comu neşte sarcinile de muncă sînt Alegerile de Ia 9 martie — manifestare nei democraţiei“, In întilnirilc dc lucru
registrate în anul trecut, ca nişti cu vastă pricepere pro tome care sc înscriu frecvent amplă, la scară naţională a profundului organizate sub egida consiliilor locale ale
şi în prima lună a anului fesională, cu orizont politic în planurile de activitate ale democratism al societăţii noastre socialis Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialis
1980 — succese cc sc mate înalt, cu conştiinţă ridicată, birourilor organizaţiilor de te — cînd cetăţenii majori ai ţării şi-au te, au fost analizate cu responsabilitate,
rializează în îndeplinirea şi în acest fel sc aleg cei mai bază, pe ordinea dc zi a a- ales reprezentanţii în Marea Adunare Na trccindu-se operativ la soluţionarea multo
depăşirea sarcinilor la toţi buni dintre cei mai buni dunărilor generale. Felul ţională şi în consiliile populare a consti ra dintre ele, iar altele au fost incluse în
indicatorii — sc poate apre membri dc partid, care, prin cum comuniştii îşi realizea tuit, totodată, prilejul urnii rodnic dialog programele dc perspectivă. Semnificativ
cia că organele şi organiza întreaga lor activitate şi-au ză atribuţiile a constituit te cu măsele de oameni ai muncii, privind este faptul că cetăţenii, odată cu propune
ţiile dc partid de la între dovedit ataşamentul faţă dc ma cea mai importantă a înfăptuirea sarcinilor economico-soeialc, rile făcute, s-au angajat să participe efec
prinderea minieră Barza des întreprindere, militează cu discuţiilor individuale cc au . mai buna gospodărire a localităţilor, îm
făşoară o activitate rodnică. întreaga lor capacitate pen avut loc recent, ■ un număr dc bunătăţirea activităţii de aprovizionare şi tiv Ia înfăptuirea lor. Nenumărate sînt c-
Iar una din metodele folosi tru înfăptuirea planului. Dar comunişti fiind atenţionaţi să servire a populaţiei, a asistenţei mcdico- xemplele eînd, mobilizaţi de organizaţiile
te în acest sens este buna iată cîtcva realităţi concrete : contribuie mai mult la acti sanitare, de realizare a unor obiective so locale ale F.D.U.S., oamenii muncii, în
repartizare a comuniştilor în toţi şefii de formaţii de lu vitatea de producţie, unii ciale. Miile de propuneri care s-au făcut frunte > eu deputaţii nou aleşi şi cu spriji
activitatea dc producţie, cru, cu foarte puţine excep dintre ci fiind chiar aspru în cadrul adunărilor .cetăţeneşti din cir nul consiliilor populare au trecut la înfăp
crearea, la fiecare loc impor ţii, sînt comunişti, iar acolo criticaţi pentru neparticipa.rc. cumscripţiile electorale, în cadrul „Tribu tuirea propriilor propuneri.
tant al procesului de muncă unde aşa ceva .nu s-a reali Iată, deci, o experienţă ;
a unor nuclee puternice dc zat se arc -grijă să sc asigu bună în cc priveşte activita
membri de partid, capabile re un puternic nucleu de tea pe linia repartizării co-: ÎN PAGINA A II-A :
să mobilizeze şi să însufle membri dc .partid. în acest muniştllor în procesul de
ţească participarea oamenilor .fel există . un control perma muncă. Obştea ¡propune, ¡hotărăşte şi înfăptuieşte
muncii la realizarea şi de nent al organizaţiei dc bază TRaIAN BONDOR
păşirea sarcinilor de plan. asupra bunului mers al .mun
—Un număr dc circa 53 cii, o îndrumare concretă şi
la sută din muncitorii între eficientă a activităţii pro
prinderii noastre sînt mem ductive. O metodă ifolosită IN INTERIORUL
bri de partid şi la această frecvent este aceea dc a sc
situaţie — la o organizaţie organiza scurte consfătuiri în ZIARULUI
dc partid cu mare putere dc fiecare sîmbătă cu toţi se
mobilizare — am ajuns prin cretarii organizaţiilor de ba
întărirea numerică şi calita ză cu oare prilej sc face a- a Examenul eficienţei :
tivă a organizaţiilor de ba naliza muncii, sc trasează noi Calitatea reparaţiilor la
ză — ne . spunea Viorol Po sarcini ¡pentru perfecţionare;! utilajele agricole — un
pa, secretarul comitetului de ■activităţii din subteran. Una
factor important în re
ducerea cheltuielilor
„IVlerGur“ îşi H Dialog cu cititorii
justifică numele B In toate localităţile :
Manifestări cultural-ar-
Cu ţoale că activitatea de luni cu al unor mari uni
des ¡aceia cu amănuntul în tăţi dc clasă. Era duminică tistice cu caracter per
unităţile-de alimentaţie pu fi batea un vini tăios. Sc manent
blică ale l.C;S,A:P. Deva ştia de cîleva zile că pe
s-a încheiat în iluna fe stadionul „Cetate“ din De H in gospodăria comuna
bruarie cu o minimă depă va sc va .juca un meci de lă şi locativă : Activităţi
şire, sînt multe unităţi care fotbal, în cupă, .şi că, deşi diverse, eficiente, în
nu şi-au realizai .planul. folosul cetăţenilor
„Nu c posibil, depindem frig, se vor aduna aici mii Preparaţi» cărbunelui Coroeşti. Maistrul Aurel Andrcescu şi electricianul Ion Iile ve
nemijlocit de consumator şi de oameni. „Haideţi, — i-a rifică buna funcţionare a releelor dc comandă din cadrul staţiei de oomaudă. a DEVA — Actualităţi
el dacă vrea foloseşte ser îndemnai secretarul de Foto: ŞTEFAN NEMECSEK
viciile noastre, dacă nu, nu partid pe unii colegi rămaşi
le foloseşte" — spun mulţi în urmă cu planul —, ieşiţi
din cei rămaşi la coada co în întîmpinarea oameni MICROSIMPOZION peste 400 , capete, datorită i'â- EXPOZIŢIE
zii. Nu se numără prin lor !". Dar în afară de u- „CIPRIAN tărilor ce au avut Ioc. Ca şi DE PICTURA
tre aceştia însă bodega nitatca pe care o conduce PORUMBESCU“ in anul trecut, sc estimează ŞI GRAFICĂ
o depăşire cu pesto 100 ca
„Mercur“ din autogara, al nici o alia n-a mai ieşit. In cadrul ciclului de ma pete a numărului de miei La căminul cultural din Pui
unei
cărui responsabil esta Mi- „Mercur“ a desfăcut prepa LECŢIE PRACTICA nifestări „Amfiteatrul arte planificaţi. a avut loc vernisajul pictu
expoziţii
frumoase
dc
ron Cotejan, secretarul or rate calde şi a mai adăugat „Tăieri de .primăvară la lor“, organizat la Casa de cul MUNCA PATRIOTICA ri* şi grafică a artistul ui
miercuri
tură
din
Petroşani,
ganizaţiei de partid a per 4 000 lei la depăşirea pe pomii şi arbuştii fructiferi“ s-a desfăşurat — cu deplin Unitatea, de pionieri a Şco pltstic, învăţătorul Lucian Mu
ra. Tot aici au fost expuse
fost
denumirea
dezbaterii
a
micro-
sonalului operativ din care deja o avea. Alţii dau susţinute, în cadrul universi succes de public — Porum- lii generale din ¡Bălţa, acţio- şi Jucrările realizate de mem
simpozionul
„Ciprian
I.C.S.A.P. tăţii cultural-ştiinţifice a clu nind cit hărnicie şi spirit brii cercului plastic de la
din umeri, a neputinţă, dau Uescu, compozitor patriot“. şcoala din localitate. Expo
Nu din întbnplare nu sc vina şi caută „vini“ altora, bului sindicatelor din Simc- Acţiunea a fost completată gospodăresc, a realizat suma ziţia se bucură dc multă a-
ria, de dr. ing. Stclian Caţa-
cu audiţii muzicale.
precicre
numără „Mercur", nici a- pe cind „Mercur" îşi poar vela. Dezbaterea, care s-a de 4 noo lei din cei 0 390 lei, rilor. din partea vizitato
cum, cum nu s-a numărat tă numele cu cinste... Face bucurat de participarea a TURMA DE OVINE cit prevede planul-angaja-
ment de muncă patriotică pe
pesto 130 cursanţi, a fost ur
nici altă dată, printre cei comerţ, face planul. mată de aplicaţii practice în ESTE ÎN CREŞTERE anul 1980. Pionierii au dedi
ale
rămaşi în urmă, deşi pla cîtcva mlcrolivezi acţiune mem ce Pînă acum, turma de ovine cat acest succes conferinţei
brilor
cercului,
nul său rivalizează ca vo- ION CIOCLEI continuă să se desfăşoare. a C.A.P. Orăşiio a sporit cu comunale a organizaţiei pio
nierilor.
