Page 53 - Drumul_socialismului_1980_03

Pag. ;i DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 95

(Urmare din pag. 1)
Reducerea consumurilor Gfnirea novatoare

specifice —în atenfia forţe- şi mijloace pe tron­ iTEUftflZ
soanele aflate în lucru şi
a tovarăşului Ceauşescu astfel, în j-uru-l datei de 20 duminica, 16
martie conducta va- fi pu­
întregului cotectiv de muncă să sub presiune. 9,00 Tot înainte 1
9,25 Şoimii patrie
(Urmare din pag. X) muncă cuprinzând orientări pentru contribuţia crescân­ Dar cetăţenii nu se mul­ 9,35 Film serial j
Centrala termoelectrică încărcare a grupurilor a- precise, exigente, deschiză­ dă pe care o aduc dezvol­ ţumesc a aştepta ca alţii să pii: „Intim;
Mintia este o mare produ­ nergetice prin reducerea strucţiei, şantiere în sensul toare de orizonturi noi în tării. multilaterale a patriei rezolve- pentru ei ceea ce au Tara. Cur cui
Episodul 1
cătoare de energie electri­ indisponibilităţilor de pute­ cel mai larg al cuvîntului. dezvoltarea economiei ju­ socialiste, îndemnîndu-i cu propus; în: foarte multe ca­ 11,00 Viaţa sătulii.
că şi, în acelaşi timp, o re la agregatele auxiliare, Sînt consultaţi muncitorii deţului, în- perfecţionarea aceeaşi căldură la noi iz- zuri ei vin cu o cotă de 11,45 Bucuriile nu
mare consumatoare. Por­ îndeosebi la sistemele de şi ţăranii, specialiştii, ca­ continuă a; calităţii vieţii bînzi pentru înfăptuirea contribuţie, constimd de 12,30 De strajfi pj
13,00Telex
nind de la acest adevăr preparare a. prafului de drele de conducere de la oamenilor muncii de aici. neabătută a politicii gene­ obicei în, participarea la 13,05 Album dimii
este cît se poate de fi­ cărbune; diverse niveluri, activiştii, La. îndemâna organizaţiei rale a partidului şi statului, muncă, Astfel, amenajarea © 13,05 Umoi
© 14,00 Fotbs
rească preocuparea continuă 9 Montarea unei grinzi de partid, toate categoriile judeţene de partid şi: Con­ Bucurîndu-se din plin de trotuarelor pe străzile A- mo — Steau
a colectivului de energeti- de deviere a plutitorilor de de creatori de bunuri ma­ siliului popular judeţean, a binefacerile orientărilor da­ lexandru Vlahuţă, Banatu­ pionatul naţ:
cieni pentru alegerea celor pe rîul Mureş, în amonte teriale şi spirituale. organizaţiilor de partid şi te de partid, minerii,, side- lui, curăţirea canalului de zia A. Tr;
directă de la
mai optime soluţii de re­ de baraj, în vederea dimi­ Oamenii muncii din ju­ colectivelor din marile rurgiştii, constructorii, e- scurgere a apelor pluviale In pauză : D
ducere a. consumului de e- nuării, reducerilor de pute- deţul nostru a.u fericitul centre industriale ale jude­ nergeticienii, femei şi băr­ şi ale pîrîului Centuria de mate : Popej
! sentiment al beneficiului, ţului se află, în urma vi­ baţi, tineri şi vârstnici, toţi pe strada Matei- Cor vin rul
& 15,50 Să 1
produs de cîteva vizite de zitelor de lucru, programe oamenii muncii din judeţ, s-au făcut cu munca cetă­ Jerry LewLs
lucru efectuate de tovară­ de muncă destinate meca­ indiferent de naţionalitate, ţenilor mobilizaţi de depu­ © 16,10 Calei
muzical-distr
şul Nicolae Ceauşescu pe a- nizării complexe a minelor nutresc cele mai fierbinţi şi taţii, lor. 16,55 Zair — efor
cest pămînt de origine a din Valea Jiului, transfor­ alese simţăminte de dragos­ S-au făcut multe propu­ tru dezvolta
nergie electrică şi combus­ re pe grupuri în perioade­ neamului românesc. Secre­ neri pentru perfecţionarea, cum en tar
tibil convenţional pe kWh. le mari de plutitori ; mării radicale a muncii şi te şi profundă recunoştinţă activităţilor de. prestări în 17.15 Şah — rubri
O preocupare care dove­ ® Reducerea pierderilor tarul general al partidului vieţii minerilor, dezvoltării faţă de secretarul general gospodăria comunală şi lo­ tă de maesti
deşte, înainte de orice, ma­ de apă-abur din circuitul a coborît. în adîncul abata­ unor ramuri noi ale pro­ al partidului, t o v a r ă ş u l cativa. Imedia-t G.I.G.C.L. a ţionaiă Elise
hroniade
jelor. din Valea Jiului, a
turitate, înaltă- responsabi­ termic ; ducţiei materiale în Valea Nicolae Ceauşescu; angaj-î-n- trecut la organizarea unui 17,30 Film serial
litate comunistă pentru fo­ Folosirea- potenţialului urcat, pe platformele de Jiului şi Hunedoara, cum du-se să depună întreaga birou, la care, de t-rei ori- maritimă O
metal ale Hunedoarei, a
sînt cele de utilaje miniere
pisodul 5
losirea, gospodărirea şi e- maxim al microhidro-eentra- consultat, un mare număr şi siderurgice, de produse lor capacitate de muncă pe săptămînă, cetăţenii mu­ 18,20 Reportaj: „i
pentru, sporirea continuă a
conomisirea acestei impor­ lei de pe evacuarea apei nicipiului se pot prezenta lumii ! lf
tante valori — energia e- de răcire, din centrală;; de oameni, a purtat, un dia­ ale industriei uşoare, capa­ producţiei de cărbune,-mi­ 18.40 Micul ecran
mici
lectrică. Despre măsurile creşterea, gradului;, de. încăr­ log de lucru fructuos, a dat bile să schimbe condiţia fe­ nereuri? energie şi; metal 19,00Telejurnal
soluţii decisive pen-tr.u îm­
întreprinse şi rezultatele care a., acesteia, după; intra­ meilor — soţii şi fiice ale atît de necesare dezvoltării 19.15 Antena „Cîm
obţinute pînă în prezent rea în funcţiune în lunile bunătăţirea muncii la ex­ minerilor şi siderurgiştiior. multilaterale a patriei so­ IVlaximyrra de nici“
ne-a vorbit inginerul Tibe- următoare a; grupului nr. 6, tracţia cărbunelui şi produ­ Sîntem nemijlocit părtaşi, cialiste. 20.15 Film artistic
cinci picioa
ri-u Erşek, şeful biroului prin care va. spori debitul cerea metalului — ca să ne la înfăptuirea pas cu pas a interes pentru mieră tv. F
acestor
referim doar la două din
sîntem
programe,
mers economic. de apă. la evacuare. Pe. ar studiourilor
— Preocuparea noastră ’ ceastă cale se estimează domeniile ce definesc fi­ părtaşi şi beneficiari ai a- rezolvarea 21.40Telejurnal.
pentru reducerea consumu­ obţinerea în acest an a 0,5 zionomia economico-socia-lă cestora. &UNI, 17 a
a judeţului, dar în bună
T o va r ă ş u.L Nicolae
lui de energie electrică nu milioane kWh ; Ceauşescu a folosit fiecare
VN JURUL ORI
mai este o noutate; La ora © Construirea unui ba­ măsură determinante pen­ vizită de lucru, pentru a problemelor Transmisiune di
tru
economiei
dezvoltarea
actuală, ne situăm sub ni­ zin comun de. încărcare pe remonia sosirii
velul consumurilor specifi­ refularea pompelor de apă româneşti. adresa minerilor, sider.ur- de corp de arm;
Vizitele de lucru ale se­
ce proiectate la grame pentru răcire, ceea ce va cretarului general al parti­ giştilor, constructorilor, e- pentru a oferi sugestii pri­ Şese Seko Kuki
nergeticienilor, tuturor oa­
combustibil convenţional.pe- permite oprirea- în rezervă dului în judeţul nostru au menilor muncii hunedoreni, vind îmbunătăţirea acestor Wa Za Baliga, ]
fondator al Mişt
kWh şi la energie, electri­ a L—2 pompe de circulaţie, determinat programe de cele mai calde felicitări prestări. Astfel cetăţeanul lare a Revoluţiei
că consumată pentru pro­ în acest fel se preconizează poate participa şi. cu gân­ tele Republicii 5
ducerea energiei electrice? a se realiza. în 1080 peste direa sa la rezolvarea unor hi invitaţia
Nicolae Ceauşes«
;
Astfel, în 1979, , faţă. de, anul, un milion kWh economie. Accent deosebit probleme ale obştii. Tot în general al Parti
1978, a fost redus consumul După cum arăta interlo­ cadrul acesta s-a trecut la miuiist Român,
de combustibil convenţio­ cutorul nostru, imanul 1980, reana li zarea costurilor ter- le Republicii
România, va efe
nal cu 5,2 gr&me/kWh, ceea. oamenii muncii de la C.T.E. p© calitatea lucrărilor moficării în unele zone a-le tă oficială în ţa
ce a însemnat 35700 tone Mintia au de îndeplinit sar­ oraşului şi. s-au făcut co­ 16.00 Emisiune în
c.c. economisit. La energie cini mari, mobilizatoare;: (Urmare din pag? 1) re, ramine ca o sarcina recturile necesare. ghiară
electrică, în aceeaşi perioa­ faţă de 1979, reducerea con­ principală a conducerii O seamă de propuneri 18,50 1001 de seri
19.00 Telejurnal
dă, consumul total a fost sumului de combustibil lăturilor şi pregătirea tere­ S.M.A. şi unităţilor u-nde-e- ale cetăţenilor, de regulă 19,30 15 ani de
mai mic cu 0,21 la sută. A- convenţional cu 5 600 tone nului. pentru însăminţări. fectuăm lucrări să asigurăm cele care nu se pot realiza făptuiri su
unei poli ti-
dică o economie de 14,2 mi­ şi. a energiei ele.cţrice cu Dealtfel, semănatul şi-plan­ condiţii pentru folosirea cu decît prin investiţii sau toare, al sj
lioane kWh. 1,0 milioane kWh. în luni­ tatul legumelor s-a început, maximum de randament a prin crearea de noi unităţi voluţionar
Prezentăm- în continuare., le scurse din; acest an s-a lucrarea fiind realizată pe tuturor utilajelor. Avînd a- pe teritoriul municipiului 20.00 Din cunun:
— cîntecc i
cîteva din măsurile care au realizat deja. o economie de mai. mult de 30 de hectare. sigurată din vreme să-mînţa au fost înaintate organelor 20,15 Orizont t<
stat la baza bunelor re­ 500 tone combustibil con­ Suprafeţe mai mari pentru şi erbicidele neces-are, vom judeţene sau centrale spre ţific
zultate obţinute : venţional. însăminţări s-au pregătit la putea realiza semănatul la a se ţine seama de ele la 20,40 Roman foii
0 Creşterea gradului de LIVIU BRAICA C.A.P. Veţel, Leşnic, Cris- un nivel- agrotehnic supe­ alcătuirea- planurilor anua­ mărul din
ge“, episod
tur şi fermele l.A.S,, discui­ rior, pe cele peste 1600. ha le din viitorul cincinal. 21,35 Telejurnal.
tul facîndu-se îndeosebi pe planificate. Iată că, aşa cum afirmam
suprafeţele repartizate, cul­ O. preocupare de seamă la început, succesul deplin
turii. de orzoaica. La. aces­ există, pentru producerea al alegerilor de la 9 mar­
te lucrări au. participat, bir răsadurilor- de legume,- a- tie -este un adevărat catali­
tre. alţii, mecanizatorii Ion vînd amenajaţi peste 5 500 zator în acţiunea pentru în­ DEVA: Artiste
Hăncilă, Ion- Pantea, Octa- mp răsadniţe, din care 2 ,500 făptuirea celor propuse în ardelenii (Patria
vian, Sav, PaveL Popa- şi s-rau însămânţat cu varză şi cursul campaniei electora­ (Arta) ; HUNED
O La Tipografia Deva se află sub tipar broşura „Iniţia­ Aftanasie Lpghin. ardei. le. Se-dovedeşte încă o da­ şi flacără (Fiat
(Ar
vi
tine
tivele muncitoreşti in sprijinul producţiei- şi- educaţiei so­ De remarcat că, însuşin- în- atenţia: consiliului tă că, în cadrul democra­ . it^-mare (Con
cialiste", editată de secţia propagandă a - Comitetului- ju­ durne cri-tieile formulate de unic agroindustrial; se află ţiei noastre socialiste, între PETROŞANI: P
deţean de partid şi Consiliul judeţean al sindicatelor? cu­ secretarul; general, al par,tir şj; alte. acţiuni, cum sînt. lu­ cuvînt şi faptă se asigură nărui (Unirea);
ber (7 Noiembi
prinzînd cele 25 iniţiative ce se- aplică în unităţi econo­ dului, un, accent; aparte pu­ crările de îmbunătăţiri fun­ Lustruito.area Voichiţa o deplină concordanţă. Se le cucereşte At
mice din, judeţul nostru, precum şi din experienţa unor co­ nem pe. calitatea lucrărilor, ciare,. îndeosebi- înlăturarea Muza, de la secţia de mo­ află-în aceste realităţi con­ publica); LUPE
lective în. această privinţă. efectuate, începînd de, la. ar excesului; de umiditate,.pre­ bil^ Brad a I.P.L» Deva, se narea panterei
ral); Vestul săi
© La Casa agronomului din Mintia a avut loc vineri-un plicarea; uniformă: a- îngpăr cum. şi-, cele de îmbunătăţi­ remarcă prin hărnicie, prin firmarea deplină a încrede­ citoresc); VUL
execu­
lucrărilor
calitatea
reuşit instructaj-a'ezbatere protecţia muncii şi prevenirea şi- şămmtelor, î,n - raport de. do­ re a, pajiştilor, naturale. De­ tate. rii pe care cetăţenii au în­ ranţa (Luceafăi
vestit-o în. aleşii, lor. de la
stingerea incendiilor, la care au participat lucrători de la- zele stabilite, şi. continuîndi oarece există, unele terenuri Foto: V. ONOIU 9 martie. tul, aurul şi
(Muncitoresc) ;
Baza-de aprovizionare cu produse zooveterinare Deva; Au. cu: efectuarea arăturilor- şi; pe care- bălteşte apa; cit şi întoarcerea a
1
fost prezentate interesante expuneri, pe marginea- cărora mai ales, cu semănatul fie­ suprafeţe întinse de pajişti nerul) ; PETRU
s-au purtat discuţii, apoi au rulat filme documentare pe cărei culturi. în-acest con­ naturale- care necesită lu­ nul Miliard (IV
ANINOASA :
teme adecvate. text amintesc., faptul: că în crări de curăţare, consiliul 21;45, s-a; semnalat o -ten­ documentului 9!
© In faţa . lucrătoarelor de la „Avicola" Mintia, secţia Ba­ toate unităţile s-au. făcut, unic .agroindustrial, cu. spri­ tativă. de furt; la Secţia de resc); URICANI
lota, a fost prezentată o documentată expunere „Progra- probe la maşinile de semă­ jinul consiliilor populare şi cherestea din- aceeaşi lo­ mă — seriile 3
iembrie) ; BRA
mul-directivă de cercetare şi dezvoltare tehnologică pe pe-, nat în scopul, asigurării res­ conducerilor unităţilor a- calitate. Operativ, lucră- cel mare (Ste
1
rioada 1981;—1990‘ ; pectării normelor- obligato­ gricole, se va preocupa de crătorii; postului- de milir. GURABARZA :
• Numeroşi cetăţeni, din cartierul Dacia; propun ca-lai rii de densitate a- plantelor mobilizarea unor forţe lo­ ţie au pornit, pe urmele şetor (Minerul)
Mihail, cline d
chioşcul de pe B-dul Bălcescu, care vinde- bilete pentru la. unitatea de suprafaţă. cale sporite la, realizarea, a- ® Speculă cu... flori. infractorului, pe care Dau tria) ; Ciobra
traseele I.T.A. Simeria şi Hunedoara, să se vîndă bilete Fireşte, avînd în directă cestor lucrări cu influenţă Numita Maria Popa, din şi; prins. Este- Ioan Bold, GEOAGIU-BAl:
papei rege (Ca
pentru autobuzele 4, 8- barat şi 9, ale GJ.G.G.L., care trec coordonare activitatea for­ hotă-rîtoare asupra produc­ Arad, a fost surprinsă co- de loc din Vaţa, de- Jos, ră); HAŢEG :
pe acest; bulevard! maţiilor de mecanizatori, ţiei agricole. Evident, ne mercializînd- flori, fără a dar, cu domiciliul; stabil în loden (Popula
© In spectacolul de balet „Mandarinul miraculos", pre­ specialiştii, din unităţi., au o străduim să răspundem, cît avea autorizaţie şi la preţ Roşia, judeţul Arad. I. B. Aventurile lui
zentat astăzi dupâ-amiază la Casa de cultură, de Teatrul mare răspundere în respec­ mai bine imperativului de de speculă, I-au fost con­ fusese recent eliberat din — seriile I—1
..Fantasio" din Constanţa, aflat înaintea plecării, intr-un, tarea epocii de semănat; a a desfăşura o activitate fiscate nu mai puţin de penitenciar. Cum munca Răzbunarea p
(Casa de cultu
lung turneu in Italia, vor evolua şi doi tineri balerini din, densităţii şi a calităţii lu­ concretă, vie şj susţinută în 1 244 garoafe.- De u-nde-re­ nu-i. prea place, s-a apu­ regăsită compan
SIMEF
Detfa şi Hunedoara încadraţi în corpul de balet al! crărilor. Deoarece ne-am a- teren, în fermele şi unităţi­ iese că, încăpute pe mii- cat de furturi. Va ajunge, Iunie); Bagdad
din
teatrului. sigurat mecanizatori pentru le unde se hotărăşte soarta nile speculanţilor, chiar-şi desigur, din., nou, în peni­ ILIA: Lumea
DOINA COJOCARU gingaşele flori devin mij­ tenciar. îi place lui să. se (Lumina) ; TEL
toate tractoarele din dota- producţiei agricole. loace de înavuţire pe căi afle între cei ou. care se Pvthon 357 —
ilicite. aseamănă. (Minerul) ; GH
spectorul Harr
către populaţie-In consens cu solicitările acesteia ® Amenzi contravenţio­ © Tentaţia autoturisme­ resc).
nale. în urma unui con­ lor. Lucrători ai miliţiei
(Urmare din pag. 1) fi croitorie, reparaţii încăl­ ni-tăţi, ale cooperaţiei meş­ căi pe oare se pol atrage trol la magazinul de pie­ municipiului Hunedoara ;V r e m
se auto „Racheta“ din De­
ţăminte, spălătorie, ca şi a teşugăreşti. Al doilea, as­ clienţi mai mulţi, spre ate­ au prins în flagranţi pe
în primele luni, ale a- unor servicii ca de pildă pect îl' constituie lipsa de lierele meşteşugăreşti. în va, s-au constatat mai numitul Gheorghe Mi hali, Timpul prob
multe încălcări ale reguli­
1
cestui an, cooperativa confecţionarea de mobilă, oameni. Cooperativa noas­ acest fel cresc încasările- şi, lor de comerţ: Epilogul : încadrat, la C.S.H;, în timp 16 martie : Vre:
„Straja“ — a cărei rază de reparaţii, aparate de uz cas­ tră si-mte permanent lipsa deci, câştigurile pot; fi mai amenzi contravenţionale ce forţa portbagajul-, unui general caldă,
riabii. Vor căd(
activitate acoperă şi loca­ nic, autoservire, vulcaniza­ de meseriaşi, în special mari, ceea ce ar sluji; la în valoare de 4 800 lei a- autoturism^ Cercetările au le. Vintul va su
lităţile Vulcan, Urioani şi re ete. Referindu-se la. ac­ oroitori, pantofari, tâmplari stabilizarea, oamenilor. în plicate gestionarului uni­ stabilit că.; Gh. Mi este au­ cu intensificări
Aninoasa — a, făcut, ceva tivitatea de prestări servi­ etc. Calificăm în fiecare an acelaşi timp recrutarea noi­ tăţii şi celor 3 vânzătoa­ torul maii multor furturi, 40—60 km/h dij
mihirr
peratura
ini domeniul, la, care ne re­ cii, tovarăşul Constantin meseriaşi — 28 de oameni lor cooperatori, ar trebui, să re. De, neregulile costă... tot din autovehicule. Se prinsă între m
ferim. A fost deschisă o Adămuţ, preşedintele coo­ au fost calificaţi de curând se orienteze spre forţa de specializase infractorul; să grade, iar cea
unitate de optică şi una.de perativei? ne-spunea : — dar, mulţi pleacă din muncă feminină de care © Ii place... penitencia­ dea. atacuri Ja* autoturis­ tre 5 şi 10 grac
Pentru următ
vopsit haine- de piele, s-a — Am vrea. să. facem, mai cooperaţie. Valea Jiului nu duce lipsă. rul. în ziua de 7 martie, me. Dar, ca orice tenta­ zile : Vremea i
introdus activitate de repa­ mult în. această direcţie, Spusele interlocutorului S-a, făcut cî-te ceva în a- de la cantina staţiunii ţie care contravine legilor, dă şi închisă,
raţii auto la secţia mecani­ dar sînt două aspecte ce ne nostru sînt adevărate, dar cest soop; dar nu, suficient, balneoclimaterice Va ţa de nici cea a. lui Gh. M. n-a perit. Vor cădi
porare.
că fină. Puţin însă, în com­ împiedică. Primul ar fi a- tocmai de aceea trebuie de aceea- eforturile trebuie Jos dispare o haină de ţinut mult: îl aşteaptă, La munte, vr
paraţie cu solicitările popu­ cela că nu dispunem de depusă o strădanie mai ma­ continuate. Trebuie luate şi piele. în aceeaşi zi, la ora alta, cu regim', special. cu cerul acope
laţiei din cele patru loca­ spaţiu. Avem sarcina să re - în ce priveşte prestările alte măsuri care să ducă dea ninsori tem
tul va sufla tai
lităţi). în- Lupeni,. Vulcan, deschidem unităţi în cartie­ de servicii. Cum ? Prin mai la: lărgirea; — in- consens Rubrică realizată, cu sprijinul de peste 100 kr
Uricani şi Aninoasa se rele de blocuri, dar- la par­ multă preocupare pentru a- ou; sarcinile acestui; ultim Inspectoratului judeţean de interne rolog de servic
simte acut. necesitatea, lăr­ terul. noilor, construcţii, nu provizionare, pentru ridica­ an al, cincinalului — a, sec­ cenco).
girii unor activităţi cum ar se prevăd spaţii pentru u- rea calităţii serviciilor, torului prestări servicii.