Page 54 - Drumul_socialismului_1980_03

I DUMINICA, 16 MARTIE 1980 rag. 3:

Consemnări M u z i c i e n i i

RTIE Si/it lucruri despre care sala mare a Casei de cul­ niei“ — sînt cele capabile• ţ
neaşteptate priorităţi sau tură a fost plină, cu elevi să aducă acel spor de caii- i
pur şi simplu gripa cea de şi cu părinţii lor, ceea ce e tate, de idei, pe care în- ;
ii co­ obşte te împiedică să scrii foarte bine. Dar e de spe­ suşi secretarul general al
in la. timp. Asupra unora din­ rat că — de acum înainte, partidului îl cerea presti­
tre ele n-are rost să mai în timp — şi acel public giosului festival. Asemenea
revii dacă nu le-ai consem­ devean exigent şi receptiv formaţii reunite nu prin
nat la vremea- lor, căci o- care e nelipsit în serile ma­ mobilizări birocratice, ci.
dalăi cu ele s-a consumat rilor spectacole susţinute de prin chemarea comună a
şi eventuala lor- semnifica­ oaspeţi din ţară; va desco­ competenţei şi pasiunii, sînt
singurele care vor putea a- ^
iuzică ţie, Altele însă te obligă la peri excelenta orchestră, de duce în festival manifesta- i r
Dina- cameră din propriul său
cam- comentarii pentru. că. te\ ur­
divi- măresc tocmai cu-, această oraş. E de sperat; zic, de­ rea artistică de noutate, de 1
siune semnificaţie care stăruie în oarece această orchestră, di­ adîncime a ideii şi emo- y Cvezul wa&t%u
areşti rijată de prof. Ludovic ţiei transmise, ajulîndu-l să 4
i ani- urma lor, menţinîndu-le în Noi nu ascundem crezul românesc; Cuvintelor, veniţi lingă mine
trina- actualitate. Acestea sînt. e- Truţiu, e formată din pro­ evite capcanele spectacula- I
vonimontele şi un asemenea fesionişti, adică din nişte ndui în sine şi ale exccsu- j O spunem clar şi hotărât, pe faţă : cu- arma iubirii Ia şold,,
cu La noi din leagăn, cît trăim, se-nvaţă cu baioneta dreptăţii la armă,
eveniment a fost „Festiva­ oameni pentru care muzica lui folclorizant sau lejer. Fi­
lul Antonio, Vivaldi" susţi­ nu e nici hobby, nici di­ reşte însă, pentru a ajunge Că libertatea e ceva firesc ! cu degetul pe trăgaciul metaforei !
nui cu cîlva timp în urmă vertisment de ziua a şaptea, aici, astfel de artişti au Avem la cîrma ţării un viteaz Fiţi gata !
pen- nevoie, pe lingă, altele şi în Trecut prin foc de vremi încrîncenate
tlo- la Deva. de Orchestra de ci o profesiune sau, altfel Cu, fruntea sus, spre zările visate, Sîntem în superba noastră alarmă
cameră a cadrelor, didactica zis, o chestiune de viaţăi primul rîndţ şi de o publi­ Luaţi din inimi încărcătura de neam
aliza- de la Şcoala generală nr. 8. Aceasta, cred, este, de fapt, citate cel puţin la fel de Eroul comunist în lupte treaz L
ema- ca^ i Să nu ne poată acuza nicicum şi trageţi cu versuri de dor
Poli- Am convingerea că n am şi garanţia reuşitei lor, dacă penetrantăi ca aceea de ca, Acei ce ne privesc pieziş tăria. pe de-a rindul
r
ru- l
exagerat folosind pentru a- vor şti să. persevereze în re se bucură diverse „gru
Linia cest. concert cuvîntid eveni­ pofida unor inerente greu­ puri" obscure, venite de a ar * Noi spunem : CEAUŞESCU — să ştie o lume că la noi e lumină,
E- ROMÂNIA să ştie a lume-
ment. A fost o manifestare tăţi. iurea, de care nimeni nu va ţ ce gînd poartă visul, ce vis poartă
c firile de înaltă ţinută- artistică şi Orchestre ca aceasta — mai auzi după trecerea lor Şi LIBERTATEA au. un- singur drum ! gîndul.
educativă de care, din pă­ care a şi fost distinsă dealt­ zgomotoasă, dar nulă sub li ştim de la părinţi, de la strămoşi,
u cei Din vremea-ncrîncenatelor răscoale ; Că o stafie trece adevărul peste
cate, publicul reşedinţei de fel cu, premiul II pe ţară la aspectul ideatic.
judeţ «-« luat cunoştinţă ultima ediţie a Festivalului De-ar fi eroii noştri să. sc scoale pămînt, —
.omil­ cum se cuvine. E adevărat, naţional „Cîntarea Româ­ RADU CIG3ANU ^ Toţi ne-ar urma urcuşul, bucuroşi! vînzătorii de păsări împăiate se. tem.
ia cu t Brăzdarele nestăvilite ară, că la noi zborul e. zbor de iubire;
Pre­ Recoltelc-mplinirilor nc-arată c-am ieşit colindând din blestem,
cie a Că ţara asta binecuvîntată O, voi, cuvintele mele, cintaţi
Patru decenii în slujba scenei Noi LIBERTATEA o purtăm în. piept; dorul nostru,,
ze POŞTA LITERARĂ ÎŞi făureşte marea, primăvară !
IE Le. Casa de cultură din depăşească uneori baremul Mihacla. Ispas — Călan. Ea-nseamnă CEAUŞESCU şi POPORUL, tragpţl cu- armele- voastre, de cînt.
Patria, este eu voi pretutindeni;
10 — Hunedupra s-a desfăşurat interpretării amatoare.. Nu­ Din „Legende“ am remar­ LUMINA SOARELUI şi VIITORUL şi curge lumina, cu voi, pe pămlnt.
în veacul ce-I durăm şi demn şi drept !
Ce- joi un reuşit „Medalion — meroase premii, dintre-care cat doar versul „Fântânile
ilului PaveL Crişan“-,. prilejuit de nu puţine la concursuri de dorm în cercuri adinei“. îh N ECU LAI CHIRICA
ib u tu AUREL D. CAMPEANU
endu împlinirea a 40 de ani de prestigiu naţional, dar:* mai rest doar flăcări; lacrimi,
ntelo activitate. neîntreruptă în cu seamă aplauzele multor cînteee şi don. Mai multă
*opu- slujba Thaliei a unui. mare generaţii de spectatori, i-au autocenzură nu strică.
în­ ■ II ■ M P» # — — . MW . WW ' W
carc, animator : Pavel Grişan. răsplătit pasiunea, ad-ucîn-
> ui ui Cunoscut, publicului iubi­ du-i preţuiri unanime. Pa­ Teodor- Samson- — Deva; •> „Agora“'. Numărul. 39
retar tor de teatru şi teatru, de vel Crişan a însămânţat în Vorbe bombastice înşirate al revistei brii dune „Ago­
Co- Ofta&a de sité- %iaVtă ra! i-a avui ca, invitaţi
1
inte- păpuşi, acesta trăieşte emo­ multe inimi pasiunea care sub formă de poezie, care,
.liste ţia frumoasă,, binemeritată, îl mistuie frumos pe el în­ bineînţeles; nu realizează pe. Aurel Benca, secretar
vizi- a unei îndelungi, prezenţe suşi; Amintim doar faptul nici un- fior liric; De pildă : al' Comitetului orăşenesc
istră. în scenă, fie ca actor, fie că în ultimii doi ani, două „Freamătă. în iarbă, şi-n co­ Ohaba de sub Piatră — sat în oare existenţa- ta de partid Brad, Ion Lun­
1
ma- ga, redactor, la revista
ca. regizor, fie ca. instruc­ din elevele lui (hunedoren- nuri de molid/Dorul plin- de-, Stăpîneşte muntele
tor. Sub atenta sa îndru­ cele Ana Contea. şi. Came­ veacuri, speranţe şii în-- Printre- casele înalte în; oare mă. vindec „Tribuna“ din. Cluj-Nafio-
mare,. nenumăraţi actori a- lia. Maxim) sînt actualmen­ vieri“/. ca, poetul Ioan Evn, din
$ în- te studente la Institutul de de lume zgomotoasă; Hunedoara: „Agora" a,avut
mnul matori au învăţat să se
/ăză- substituie rolurilor şi să,. artă. teatrală şi cinemato­ Ana Avramcscu — Hu­ Lumina îşi; vede de drum între- pămînt' şi păsări. în- seara- zilei de 13 mar­
i re- grafie din Bucureşti. Pa­ nedoara; „Trimestrele- so­ Ohaba de sub Piatră,— dimineaţă a universului tie şi un. „bis" la Casa
vel Crişan a împlinit recent sesc în prag/Precum soseşte de cultură din. Deva, Au
mele între patru, pereţi încerc să uit trupul de jar
e veritabila vîrstă de 70 de o maşină/Iar noi veselii şi. al uzinei citit poezie şi proză Ioan
itiin- ani. Cu atît mai venerabilă cu. drag/înaintăm,: precum; Evu, Dumitru Huruhă şi
cu cît este activă, energia minerul, intr-o mină/,“. Mai Din, care-, am. ieşit, cu ochii, deschişi şi. gura; crispată Anamaria Stoica. Alte
.,Prl-
brid- sa găsindu-şi exprimare de­ multă inspiraţie..., „în. prag“ de murmur. rubrici am fost• susţinute
plină în pasiunea, sa. Ani­ este necesară. Cum să dispreţuieşti floarea zodiei celor care trăiesc de VingiL 'Frufffşui (me-
versarea consemnată de noi Doris Vladimir — Sime- Aici.
este aniversarea unui: om v
care de patru decenii arde ria. Prea multe greşeli pen­ Formele pure le stau în preajmă Revista vorbite j
Ia. flacăra artei. Simbolul tru un elev care aspiră la- Prin plămîni le umblă-, aerul muntelui aspru
viu, manifestat, al pasiunii poezie; Şi copiii. lor pun pe fruntea secolului
ii şi nealterate ■ de vîrstă, simbo­ Nicolae Moţ — Zdrapţi,
zero coroane hundunme
Rug lul unui suflet harnic şi al Ştefan Ioan — Deva, Eu­
:ine- unui animatori exemplar; gen Cueu — Deva, Ioan de piatră
atrul căruia iubitorii teatrului îi Hain — Lăpuşnic, Toma
ul) ;
iari- urează un. sincer. „La. mulţi Pienaru — Deva, Adela VALERIU BÂRGĂU dicina), Ion Golcea (isto­
:i li- ani“ ! Jurca. — Hunedoara; Sim­ ria literară), Bianca, Leu-
:rcu- EUGEN EVU cian (estetică), Felicia
(Re- ple versificaţii.
zbu- Neag (critică, literară),
îltu- Ştefan Ualnsz (caricaturi),
îun- Stela Stănescu (viaţa mo­
1
Spe- Premaeră Qnssoîiiifcq |q Teafemii de stat „Yalea Jiului*’ Pelr©şaîsi nografiilor) ş.a.
•ofe-
lenii ® „Sub arcuri de lumini“.
:a : Numărul Hi al revistei
(Mi- Mai, mult. decît, celelalte nuanţei Şi o. anume ştiinţă
'om- piese- ale iui Marin. Sores- Pluta Meduzei a echilibrului ; Dinu Ape- vorbite. a cuprins-: un, e-
îsc) ; cu, „Piura Meduzei“ poartă de Marin Sorescu ditarjal semnat de Ioan,
nele trei (Insul: III), debut pe Racriu, secretarul. Consi­
cito- in ea,.ca. intr-un. fel. ae pa­ scena din Petroşani, un
tea- noplie a. Qosesiilon- autoru­ piesă; Florin Fătulescu, re­ sobru şi. elegiac. Alături, de Plaur are. ştiinţa, de a su­ liului popular orăşenesc
No- lui; principalele laitmotive gizorul spectacolului,, a. în­ el, Mirela Cioabă. reuşeşte gera unul' din cele mai im­ „ins“ complex, tempera­ Călan, eseul „Poezie/ şi,
itrul ţeles teatralitatea; textului, ment vulcanic, cu- piscuri munca de- Ionel Amă-
?ie); ale poeziei, sale de o, certă o multiplă compoziţia,, ex­ portante filoane ideatice ale şi abisuri sufleteşti ; cele­ riuţ.fii, rubrica, de istorie
cer- originalitate; Publicată în dezvăluită odată cu forţa teriorizând cu resurse acto­ piesei ; Mihar Clita (Foto­
TIE: volumul“ „Setea- muntelui ironiei, şi a. cuvântului „dra­ riceşti de mare prafes tona­ lalte roluri, au- fost: realiza­ literară; de prof. Silviu
(Pa­ matic“, şi în nici un caz graful), sensibil, cu o au­ te de Virgil Florida, Gorvin Cu ga, textul de brigadă
ra) ; ,de sare“ (Editura, „Cartea litate şi sensibilitate chipul tenticitate a trăirii, artisti­ Alexe; Avram Birău; Ana artistică. „Flori de primă­
nele Românească,—' 1974), viziur prin contrazicerea poema- durei-os .al personajului. ce; deşi tentat, uneori, de
iltu- nea dramatică- in două- ac­ tismului. dramei; Privită. în F-lămînzeanu şi. Mire ea Pâ- vară" în regia, lui N. Rouă
în Respectând linia distinctivă gestul exterior. ; Ilie Ştefan nişoarăi de la Teatrul, dini Reşiţa:
zi : te, opţiune repertorială, a ansamblu, premiera, impre­ a „locului“- său; Florin (Insul II); cu un, simţ al DUMITRU DEM IONASCU Interpreţi: artiştii ama­ I
/ain Teatrului, de stat: „Valea sionează prin construcţia
iN : Jiului“; a cărei premieră a spectaculară, de coral, dra­ tori de la l.C.S, mixtă. Ca­
roz matic, în care asociaţiile laţi,’ şi, montajul literar
fost avut: loc zilele trecute, mi „Urcăm cu, ţara" în regia
(11 se pare a: fi, una, dintre ce­ sonore şi jocul de lumini
oţul le mai, inspirate; din cîte s-au realizat, prin suprapu­ lui Ferdinand, Herfeg.
ul); neri. de metafore- şi trece-1 ® „Amfiteatrul artelor“.
idei am văzut în ultimii ani. la Ediţia, lunii februarie atre-
•lice Petroşani. rea; continuă- din- real la
—II Sugerând planeta, ca; lea­ idee, din- ironie- la. „comic vistei vorbite devene s-ai
în- de- situaţie". Tânărul regi­ desfăşurat sub genericul
ito- găn al umanităţii, piesa; în „Laudă cărţii“’. Rubricile
care se cuplează realul, cu zor, scenograful Elena. Buz­
fantasticul, cotidianul cu dugan, cu un decor, de-zile au fost semnale de Mihai.
absurdul, pare a fi (şi este) mari, şi. talentata echipă, de Cimbru (editorial), Mircea,
o satiră a. tehnocraţiei, a tineri actori, au. trebuit să Bîltă (plastică), Eugen,
banalului şi. a, insolitului. — se supună unui deosebit- e- Evu, (poezie), Dumitru Bo-
ameninţată de trapele unor fort. de concentrare, unui boşa (epigramă), Invitatul
itru pericole reale, sugerînd, o pasionat: dar greu. drum al reuniunii, prof'. univ. dr,.
în Ion lliescu de la Univer­
va- tensiune- subterană cui im­ descoperirii mijloacelor sce­
ca- plicaţii care leagă; metafo­ nice prin, care au, creat, un sitatea din■ Timişoara; a
rat, spectacol: solid; încărcat, de vorbit despre valoarea is-
de ric sau legic,, existenţa, o- torică-litcrară şi artistică
muluii. Ga. şi în; tabloul, lui semnificaţii, căruia; însă,
cu- Théodore- Géricault (1791“— n-au avut forţa, să-i impu­ a, manuscriselor. Saarai a.
i 2 1824); inspirat, din. naufra­ nă; o idee clară. şi. care- de­ fost, completată de un mo­
în- ment muzical susţinut de
giul. fregatei. Médusc în vine astfel dificil de în­
niă drum spre Senegal; din. ca­ ţeles. o formaţie vocală, a casei
ne- de cultură condusă de
co- re puţini, supravieţuitori, a- Aotoriceş te, reprezentaţia, Ştefan Răduţ, precum şi
m- jung la mal,, pe pluta im­ are cîteva vîrfuri. în pri­ de prezentarea unui mo­
provizată se declanşează mul: rând la Şerban Iones-
să, ment teatral (schiţa „Jus­
că- marile întrebări ale exis­ cu şi Mirela Cioabă. Pri­ tiţia română“ de 1. L. Ca-
în- tenţei umane- viitoare. mul; intr-un. rol cu care rqgjale); transpusă. scenic
ale Este desigur. îmbucurător n-a avut eînd să se în­
BO- că teatrul din- Petroşani, şi-a tâlnească; având' tăria să- re­ de pro fi Olivia Fior ea,
asumat, sarcina, unei. pre­ nunţe- la- irezistibilele, Iul Aspect din piesa „Pluta Meduzei“ de Marin Sorescu. Fota: D. DEM JONAŞCU Sandu Popescu şi Alexan­
dru Cazan.
miere absolute cu această gesturi tinereşti, rămînînd