Page 56 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 56
nur.'
TSÍtíl« «“
1
PROLETARI PIN TOATE TARILE, iM&vl 1 I La invitajia tovarăşului Hicofee Caauşescu,
ieri a început vizita oficială în tara
noastră a preşedintelui
Mobutu Şese
Ceremonia sosirii
La invitaţia tovarăşului topeni, împodobit sărbălo- La ora 11,00, avionul
Nicolae Ceauşescu, secre reşte. prezidenţial aterizează. La
tar general al Partidului In întîmpinarea înaltu scara avionului, preşedin
Comunist Român, preşe lui oaspete a venit tova tele Nicolae Ceauşescu a-
dintele Republicii Socia răşul Nicolae Ceauşescu. dresează preşedintelui Mo-
liste România, luni la a- Erau prezenţi membri şi butu Şese Seko un căldu
miază, a sosit în Capitală, membri supleanţi ai Co ros bun sosit în România.
într-o vizită oficială, ge mitetului Politic Executiv Cei doi şefi de stat îşi
neral de corp de armată al C.C. al P.C.R., membri strîng îndelung mîinile, se
SI AL CONSILIULUI POPULAR JUPETEfliU Mobutu Şese Seko Kuku ai Cons'liului de Stat şi îmbrăţişează.
Ngbendu Wa Za Banga, ai guvernului, alte per (Continuare în pag. a 4-nl
preşedintele fondator al soane oficiale.
Mişcării Populare a Revo
Anul XXXII, nr. 6 955 Marţi, 18 martie 1980 A pagini — 30 bani luţiei, preşedintele Repu Începerea convorbriîor
blicii Zair.
Noua întîlnire la nivel La Palatul Consiliului de Cei doi şefi de stat au
înalt româno-zaireză este Stat au început luni, 17 subliniat că actuala intîlni-
o expresie a evoluţiei po martie, convorbirile oficia re c^istituie un prilej pen
15 oral de tsrcsstsformdri revoluţionar© zitive a relaţiilor dintre le între tovarăşul Nicolae tru trecerea în revistă a re
pe pâmîntu! Éosnániei socialiste România şi Zair, înteme Ceauşescu, secretar generai laţiilor româno-zaireze, pen
iate pe deplină egalitate,
tru a discuta căile dezvol
al Partidului Comunist Ro
stimă şi respect reciproc, mân, preşedintele Republi tării în continuare a rapor
a dorinţei ambelor ţări de cii Socialiste România, şi turilor bilaterale. Preşedin
a lărgi şi mai mult cola general de corp de armată ţii Nicolae Ceauşescu şi
borarea
CENTRUL VITE AL NAŢIUNII SŞS ÎNDEPLINEŞTE şi conlucrarea Mobutu Şese Seko Kuku Mobutu Şese Seko au fă
dintre ele, în interesul po Ngbendu Wa Za Banga, cut, de asemenea, un
« GSJ SUCCES MISIUNEA ISTORICĂ poarelor noastre, al cauzei preşedintele fondator al schimb de păreri în proble-,
păcii, înţelegerii, securită
Mişcării Populare a Revo
ţii şi cooperării în întrea luţiei, preşedintele Republi me actuale internaţionale,
reafirmînd
dorinţa
celor
Plămădit din trupul popo se constituie în marele şl este pe deplin justificat dacă ga lume. cii Zair. două ţări de a conlucra pe
rului, Partidul Comunist Ro- convingătorul argument al a- se are in vedere necesitatea Festivitatea de primire a La convorbiri participă arena mondială, de a con-
m';n, încă de la începutul e- cestei idei. Faptul se dato sporirii continue a rolului şefului statului zairez a a- persoane oficiale române şi
xistenţei sale şi-a asumat rează în măsură hotărîtoare conducător al partidului în vut' loc pe aeroportul O- zaireze. (Contrnuare in pag a 4-*>
răspunderea istorică de a preocupării constante a se condiţiile amplificării dezvol
conduce masele populare la cretarului general al parti tării economice şi sociale, pe Campania agricoli de primă va r á
lupta pentru răsturnarea bur dului, tovarăşul Nicolae măsura maturizării relaţiilor
gheziei şi moşierimii, aboli Ceauşescu, pentru creşterea socialiste şi înaintării spre
rea exploatării omului de că şi afirmarea tot mai puterni comunism.
tre om şi făurirea societăţii că a rolului conducător al Sporirea şi afirmarea ro Duminică •— zi de lucru intens
socialiste şi comuniste. partidului în societate. „Parti lului conducător al partidu
Toate etapele istorice stră dul — se arată în Raportul lui se află într-o strînsă le pe ogoarele judeţului!
bătute dovedesc cu forţa fap la cel de-al Xll-lea Congres gătură cu creşterea numeri
telor că pentru partid nu e- — se afirmă tot mai puternic că şi calitativă a rindurilor
xistă ţel mai înalt decît slu ca centru vital al întregii na sale. Preocupările pe această Duminică a fost o zi însorită dar friguroasă, cu ză a fi însămînţaite cu sfo
jirea cu devotament fără ţiuni de la care emană gîn- linie sînt statornice, ample şi vînt tăios. Cu toate acestea, în agricultura judeţului' ci ă de zahăr, ia.r cealaltă
margini a intereselor funda direa cutezătoare menită să eficiente. Analizind această s-a lucrat cu intensitate crescîndă. Datorită măsurilor la pregătirea terenului pen
mentale ale poporului. Moi asigure transformarea revolu luate de către Direcţia generală agricolă şi Trustul tru însâmînţarea cartofilor
grăitoare decît oricare alta ţionară a societăţii, forţa ce importantă latură Congresul S.M.A., peste tot unde .s-a putut lucra s-au concentrat — se întreceau cu hărnicie
este însă etapa ultimilor 15 însufleţeşte toate energiile ol Xll-lea a relevat că in forţe sporite şi utilaje de mare randament. Pentru a în creşterea vitezei zilnice
ultimii cinci ani partidul nos
de lucru.
ani de cînd in fruntea parti creatoare şi pune in valoa tru s-a dezvoltat puternic din constata modul în care 'se efectuează lucrările agrico — Dotarea noastră cu
dului se află tovarăşul re geniul întregului popor ro le din campania agricolă de primăvară, redacţia zia M.I.G.-uri şi cu autoîncăr-
Nicolae Ceauşescu, conside mân, deschizînd patriei mi punct de vedere numeric, rului a organizat duminică, un raid-anchetă în mai cătoare a făcut să sporeas
rată, pe bună dreptate, cea nunate perspective de pro sporind cu peste 580 000 de multe unităţi agricole de pe Valea Mureşului şi a că mult ritmul la lucrările
mai fertilă din întreaga pe gres şi civilizaţie". oameni ai muncii, 85 la sută Strei ului. de împrâştiere a gunoiului
rioadă de construcţie socia In orientările date de to dintre aceştia provenind din de grajd — ne spunea ing.
listă. Profundele transformări varăşul Nicolae Ceauşescu, raidurile muncitorilor şl ţăra Alexandru Roşu, directorul
revoluţionare ce au avut loc partidul nostru îşi concepe nilor, In prezent, partidul nu Din primele ore ále di rea cu gunoi de grajd, iar S.M.A, Orâştie. Ca urmare,
în economie prin creşterea şi propria activitate, formele şi mără peste 2 930 000 membri. mineţii de duminică, pe o- una de mecanizatori la pre în această primăvară, in
amplificarea forţelor de pro metodele de muncă, unele la Deosebit de semnificativ pen goarele C.A.P. Deva am în- gătirea terenului pentru în-
ducţie, în dezvoltarea ştlin- turi ale structurii sale orga tru prestigiul şi autoritatea de tîLnit un mare număr de sămînţat. La C.A.P. Şoi- Consiliul unic agroindus
Tgi- şi tehnicii, a învăţămîn- nizatorice, intr-o permanen care partidul se bucură In .mecanizatori la lucru. Pe muş 6 tractoare efectuau trial Orăşf.e au fost trans
tului, culturii şi sănătăţii, în tă perfecţionare in raport cu rîndurile poporului este faptul 30 ha teren o formaţie de pregătirea a 35 ha pentru portate şi împrăştiate în
creşterea nivelului de trai a! obiectivele, sarcinile şi exi că, practic, de la Congresul chimizare cu 6 M.I.G.-uri îrrsămmţarea sfeclei de za cimp peste 20 000 tone în
poporului, în toate domeniile genţele etapelor revoluţionare dotată cu un autoîncărcător, hăr. grăşăminte organice, care
vieţii materiale şi spirituale pe care le străbatem. Faptul (Continuare in pag. a 3-a) muncea de zor la fertiliza- La C.A.P. Sîntandrei, Ra- vor contribui la sporirea
polt, Simeria, echipe com producţiei agricole.
pacte pregăteau terenul ce în ciuda vintului puter
Cetătenii şi aleşii lor —delà propuneri la fapte urmează a fi însămînţat cu nic şi în unităţile agricole
culturi din epoca I. La din Călanul Mic, Batiz,
C.A.P. Rapolt. •mecanizato - S în crai, Bretea Strei, Bre
Angajaţi cu toate forţele rii Ioan Cordea şi Iosif tea Română şi Ferma I.A.S.
nr. 6 Bretoa Română, so
Buda încheiau de semănat
orzoaica pe ultimele par lucra cu forţe sporite la
pentru soluţionarea problemelor cele din cele 85 ha plani pregătirea terenului şi în-
ficate cu această cultură. sămînţările din epoca I.
ediiitar-gospodăreşti numai de foarte bună cali mai mari am aplicat în
Pe toate suprafeţele
—
— Am efectuat lucrări
Intilnirile de lucru şi a- ve ale cincinalului 1981— tate — ne spunea tracto practică indicaţia de a con
dunările cetăţeneşti din 1985. Peste tot domneşte un ristul Iosif Buda. Sîntem centra formaţii compacte
campania electorală au pri climat de muncă rodnică, convinşi că vom obţine o de lucru — ne declara to
lejuit un schimb larg de responsabilă. Este vorba în recoltă bogată. varăşul ing. Antoniu Iuga.
opinii, formulări de pro- primul rînd de climatul po Dealtfel, grija pentru directorul Trustului S.M.A.
’ puneri care să conducă la litic-moral care favorizează creşterea zilnică a vitezei Rezultatele sînt bune. La
îndeplinirea în bune condi- manifestarea iniţiativei, sir- de lucru, pentru asigurarea unităţile agricole din Şoi-
ţiuni a sarcinilor de plan guinţei şi responsabilităţii unei înalte calităţi a lu muş, Deva, ' Simeria, Ra
în industrie, construcţii, civice a deputaţilor şi ale crărilor agricole din actua polt, Turdaş, Pricaz, Căla-
transporturi, comerţ şi a- gătorilor, a tuturor cetăţe la campanie agricolă am în- nu Mic, Bretea Strei şi în
gricultură, în domeniul so nilor. Aceasta, pentru că tîlnit-o la toţi mecanizato alte locuri s-au obţinut vi
cial şi edili tar-gospodâresc oamenii muncii din Hune rii din unităţile agricole vi teze sporite de lucru atit la
ce-i revin municipiului Hu doara au înţeles că fiecare zitate duminică. pregătirea terenului cît şi
nedoara. Locuitorii acestei în parte şi toţi împreună La C.A.P. Turdaş două la însamînţările din epoca I.
localităţi, mobilizaţi de a- sînt chemaţi deopotrivă să echipe compacte — una de
S..1J.A. Deva, centrul de resimt motoare de tractor. Pri
vîntul generat de hotărîrile participe activ şi efectiv ia ceputul mecanic ionel La zair montează pompa de apă şi chimizare lucra la împrăş- SA3IN CERBU
Congresului al Xll-lea al conducerea treburilor de compresorul motorului de tractor. Foto : VIRGIL ONOIU tierea îngrăşămintelor or
partidului şi Congresul al stat şi obşteşti, că tot ceea ganice pe 10 ha ce urmea- (Continuare in pag. o 3-a)
II-lea al F.D.U.S., de în- ce şi-au propus să înfăp
flăcăratele chemări cuprin-, tuiască cere unirea efortu prezentat filmul documentar 20.i0 dc -uni de In crearea
se în Manifestul Frontului rilor şi acţiuni comune de „Să vorbim despre acciden statului dac centralizat si in EXCURSIE
Democraţiei şi Unităţii So muncă bine organizate şi te“. dependent, revista vorbită
cialiste, sînt angajaţi plenar direcţionale pentru ca ora A ÎNCEPUT „Ulpianu“ din Sarmizegetusa DOCUMENTARA
in munca şi lupta pentru dez şul unde trăiesc şi mun CONSTRUCŢIA a organizat o dezbatere pe Membrii cercului turistic al
voltarea economico-socială cesc să fie mai bine gospo CONSFĂTUIRE — UNEI NOI ŞCOLI tema „îYliliai Eminescu — Clubului sindicatelor din Si
ni er ia au organizat o inte
şi edilitar-gospodărească a dărit, mai frumos. Aşa cum DEZBATERE In oraşul nou Câlan au în poet, scriitor şi filozof“. resantă excursie documenta
municipiului, pentru făuri la pupitrele de comandă cepui de curind lucrările La SIMPOZION ră de două zile în zona Si
I.a
laminoare
de
grupul
rea propriei bunăstări ma ale furnalelor, laminoarelor, din C.S.H. a avut loc zilele construcţia unei noi şcoli. E- biului. Cu acest prilej, au
liceului
lcvii
au
industrial
teriale şi spirituale. cuptoarelor de oţel, pe şan trecute o consfătuire cu maiş hotărit să-i sprijine in mun CINEMATOGRAFIC fost vizitate monumente is
Aici, ca pretutindeni în tierele de construcţii şi în trii şi inspectorii obşteşti de că pe constructori, pentru ca Consiliul orăşenesc <le c<lu- torice şi muzee din traseu,
muncii
ţara noastră, cetăţenii şi toate domeniile hunedore- protecţia prevenim pe tema la începutul viitorului un caţie politică şi cultură so frumuseţi ale naturii, pre
„Cum
accidente
cum şi obiective realizate în
şcolar aceasta să fie gala şi
aleşii lor acţionează într-o nii îşi fac cu cinste şi în le ?“. O astfel de consfătuire- să-şi primească elevii. (Ioan cialistă Haţeg a organizat, Ia anii construcţiei socialiste.
strînsă unitate pentru a mod responsabil datoria, cu dezbaterc a avut loc şi la Dregoesc, corespondent). căminul cultural «lin Silvaşu
«le Sus, un interesant simpo
traduce în viaţă sarcinile aceeaşi abnegaţie şi hărni cabinetul de protecţia muncii REVISTA VORBITA zion cinematografic. Au fosl
de la C.S.H., la care au par
ce le revin în acest an şi cie lucrează şi pe şantiere- ticipat muncitori şi maiştri prezentate filmele : „Marele
pe întregul cincinal, pentru N. BADIU de la uzina coesochimieă, LA SARMIZEGETUSA univers“, „Datini şi obice
trecerea la realizarea cu furnale-aglomcra.ro şi o(elă- In cadrul manifestărilor iuri“, „Livezile fructelor «le
rii. în completare, a fost
succes a măreţelor obieeli- (Continuare in pag. a 3-a) prilejuite de aniversarea, a aur“.
