Page 57 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 57
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ]N
A
NIŢ1ĂÎIVELE MUNCITOREŞTI IW ACŢIUNE
10.00 Tclcşco
U,00 Fiim s
„Să reparăm lunar 25 de vagoane Compa;
„Dezvoltarea continuă a democraţiei so tivei oamenilor muncii, a capacităţilor crea wing.
dului '
cialiste, întărirea autoconducerii muncitoreşti toare ale întregului popor, de afirmare cu piese de schimb recuperate“ 16.00 Telex
16,05 Teleşco
16,25 Curs d
şi autogestiunii economice vor deschide un plenară a personalităţii umane, a afirmării Iniţiativele muncitoreşti depăşit sarcinile la produc 16,15 Din ţfc
17,10 Ala mai
— izvorîte din înalta res ţia netă cu 383 000 lei, iar 17.30 Cintec
cîmp tot mai larg de manifestare a iniţia- principiilor comuniste în toate domeniile". ponsabilitate a oamenilor la marfă cu 668 000 lei, 18.00 La ord
muncii pentru înfăptuirea realizînd integral sarcinile conomi
mai repede şi mai bine a fizice la vagoane şl osii 18,50 1001 de
19.00 Telejur
NICOLAE CEAUŞESCU sarcinilor de plan şi reali montate. 13.30 15 ani
zarea cu cheltuieli materia Fiecare iniţiativă are sta făptuir:
le şi de muncă mai redu bilite obiective concrete, nej po
toare,
se, în condiţii calitative su modalităţi de aplicare, cri voluţio:
Iniţiativa muncitorească perioare, a produselor — 20.00 Pentru
„Brigada înaltei productivi Oţel mai moli cu combustibil economisit au un cîmp larg de acţiu terii de apreciere a rezul — nielt
tăţi“ s-a născut la Petrila. ne şi la I.M.M.R. Simeria. tatelor şi forme de stimula 20,20 Teatru
de Mo
Dovedindu-şi în producţie între acestea se numără: re. Aşa, de exemplu, iniţia pe ţar
tiva „Să reparăm lunar 25
capacitatea de generalizare, Una din iniţiativele de o nomisit 4 986 tone de com Dar care sînt obiectivele „Formaţia de producţie şi de vagoane cu piese de 21,35 Telejur
ea a fost preluată de multe deosebită actualitate, in bustibil convenţional, fapt concrete ale acestei iniţia educaţie socialistă“, „Nici
colective de muncă din acest trată deja in obişnuitul ac ce a creat posibilitatea pro tive ? o maşină sub indicele de schimb recuperate“, are ca
important bazin carbonifer al tivităţii oţelarilor de la ducerii suplimentare a Primul şi cel mai impor utilizare planificat“, „Să re obiective principale recupe
ţării. O.S.M. 11, este cea numită 15 878 tone de oţel. Şi în tant este obţinerea unei parăm lunar 25 de vagoa rarea şi refolosh’ea piese
in mod firesc, noi cei de la „întreaga cantitate de oţel acest an, lucrurile stau des producţii sporite de oţel cu ne cu piese de schimb re lor de schimb, a metalului BUCUREŞ
Exploatarea de minereu de dată peste plan să fie ela tul de bine. în luna februa consum redus de combus cuperate“ şi „Contul colec în general, elaborarea teh dioprogrami
fier din masivul Poiana Rus- borată cu combustibil eco rie pe oţelăria noastră am tibil. Lui îi sînt subordona tor de economii al între nologiilor de recondiţiona- Radiojurnal
căi am devenit interesaţi în nomisit“. înregistrat economii de 69,4 te toate celelalte criterii ur prinderii“. Aplicând aceste re, acordarea asistenţei teh presei ; 8,10
diilor; 9,00
aplicarea ei. li simţeam for Iniţiativa, lansată cu cîţi- tone păcură. mărite de cei care o apli iniţiative, colectivul de nice, ridicarea pregătirii 9.05 Răspun
ţa mobilizatoare şi în acelaşi va ani în urmă de către co Deci putem spune că pre că : respectarea strictă a muncitori şi cadre tehnico» profesionale ş.a., iar crite lor ; 10,00 E
timp simţeam nevoia să-i munişti, a fost repede îm luarea şi aplicarea de că tehnologiei de elaborare, a- inginereşti al întreprinderii riile de apreciere se referă 10.05 Altei
10,40 Miorlţ;
dăm noi dimensiuni. brăţişată de toţi oţelarii. tre colectiv a acestei iniţia plicarea unor metode teh la Calitate şi asigurarea u- de ştiri ; 11
Prin obiectivele urmărite ea noastre a reuşit ca în anul nei bune circulaţii a vagoa vioară dc
In întreprinderea minieră tive a dat roade. La acest nologice noi, prin atragerea trecut să realizeze o econo nelor fără cădere în terme 12.00 Buletii
Hunedoara îşi trăia viaţa o contribuie la îndeplinirea stadiu s-a ajuns printr-Q unui număr cit mai mare mie de 55 tone' de metal şi nul de garanţie. Stimularea Din como
iniţiativă născută aici — unei sarcini de mare răs intensă muncă politico-edu» de oameni ai muncii la ac 147 000 kWh energie elec se face prin gazetele de pe nostru ; 12,
1
„Nici un vagonel de mine pundere — reducerea conti cativă, organizatorică şi tivitatea de creaţie tehnico- trică, să reducă cheltuieli rete, panourile de onoare, tru ţară —
13,00
cal ;
reu rebutat din cauza steri nuă a consumurilor speci profesională, desfăşurată cu ştiinţifică, reducerea dura le la 1 000 Iei producţie evidenţierea în întrecere, 15.00 Clubul
lului vizibil admis“. Cerinţele fice de combustibil conven perseverenţă de către or tei de elaborare a şarjei etc. marfă cu 10,5 lei, să reali declararea fruntaşilor-' şi Radiojurnal
acesteia completau pe cele ţional. ganizaţiile de partid, sindi Formaţiile ' conduse de zeze o creştere a productivi premierea periodică .a. lor nato econo
terpreţi
inc
ale iniţiativei minerilor de Nu numai că s-a extins cat şi U.T.C., pentru sensi prim - topitorii . Gheorghe tăţii; muncii valorice pe o cu sume de bani din fon culuj popul
la Petrila şi astfel, din îm la nivelul întregului colectiv, bilizarea oamenilor, pentru Bărbuş, Ioan Baştea şi Con persoană cu 1 777 lei, faţă dul de 1 la sută. în scopul 1980 : Anii
binarea lor fericită, s-a între dar de la an la ăn această cointeresarea şi stimularea stantin Dragomir constituie de 527 angajament, să re generalizării experienţei po din istoria
git iniţiativa „Brigada înal valoroasă iniţiativă a evo lor în acţiunea de perfec un exemplu prin modul în pare peste plan 715 vagoa zitive, a metodelor bune apăr şi te
—
program
tei productivităţi şi calităţi“. luat în conţinut, în confor ţionare continuă a activită care respectă obiectivele şi ne in unităţi echivalente de muncă, organizăm pe Poemele et<
O susţinută propagandă vi mitate cu cerinţele tot mai ţii, de economisire pe toate criteriile iniţiativei. De a- (vagoane pe 2 osii). Au fost riodic consfătuiri şi schim 18.00 Orele
zuală, prin panouri, afişe, înalte ale dezvoltării noas căile a combustibililor, e- ceea, întreaga noastră aten recondiţionate piese în va buri de experienţă. tă Petre S
România —
gazete de perele, chemări tre actuale, cerinţe care nergiei şi materiilor prime. ţie este îndreptată în direc loare de 16 567 000 lei, cu trial conte
etc., a supus-o atenţiei oa pun accentul principal pe Totodată, în vederea per ţia popularizării largi a ex IOAN GIURGIU Memoria pi
menilor. Discuţiile purtate cu creşterea calitativă a între fecţionării tehnologiilor de perienţei bune- şi a rezul peste 2,5 milioane lei mai secretar adjunct cu nesc ; 21,00
21.05 Caden
mult faţă de prevederile
şefii de brigăzi în adunările gii activităţi productive. elaborare a oţelurilor, a în tatelor obţinute, perfecţio planului. Acestea se reflec probleme de propagandă O zi intr-o
grupelor sindicale au adus Aplicarea ei în colectivul suşirii temeinice a acesto nării continue, în raport cu tă în depăşirea producţiei al comitetului de partid, terii muzic
clarificări în privinţa obiec de oţelari a dus la obţine ra, în cadrul secţiei s-a pus mobilizatoarele sarcini ce nete cu peste 5,8 milioane IOAN SOCACIU lui Edvard
5.00 Nou st
tivelor ce se urmăresc, a con rea unor însemnate econo accent pe instruirea profe stau în faţa noastră, a oţe lei şi a producţiei marfă cu vicepreşedinte turti.
diţiilor ce trebuie create pen mii de combustibil, cu aju sională a colectivului cu a- larilor hunedoreni. 12 392 000 lei. Anul acesta, al comitetului sindicatului
tru ca iniţiativa să fie via torul cărora s-au produs jutorul unor lectorate teh pe primele două luni, am I.M.M.R. Simeria
bilă. peste sarcinile planului mii nice la care au participat GHEORGHE STANCA
de tone de oţel. De exem numeroşi muncitori, maiştri maistru principal O.S.M. II
plu, în anul 1979 s-au eeo- şi ingineri. din C.S. Hunedoara Rezultatele sini bune,
Preluată creator, (Patria) ; C
DEVA :
(Art
iniţiativa n-a dar nu ne satisfac veche i-ii <
RA : Moart
riiic
Şan fierul nr. 1 Deva din
cu niai multă grijă a ci-
intîrziat să-şi cadrul Trustului de con mentului, balastului, fieru rin o (Arta)
şi nas de <
torul) ; PE’
strucţii Hunedoara a lansat, lui beton ş.a.m.d., ale căror ta, dolarii
arate roadele cu o vreme în urmă, o ini valori să ajungă, în timp nirea) ; Gli
iembrie) ;
ţiativă foarte preţioasă care de 6 luni, la valoarea unui (Republica)
Bilanţul cu care s-a sol s-a răspîndit repede pe toa apartament, fără ca prin fantul alb
vitură pe 1
dat aplicarea ei anul trecut te şantierele de locuinţe. aceasta să se afecteze re toresc) ; V'
a fost îmbucurător. în primul Este vorba de iniţiativa zistenţa construcţiilor, cali mele docui
rînd cele 33 de brigăzi de la „Să construim un aparta tatea lor. Pe toate şantişite- coafăm!) ;
cu nuci (M
Exploatarea minieră Ghelari, ment pe semestru cu mate le au fost amenajate locu. ^. LA : Domn
care au aplicat-o, au realizat riale economisite“. Iniţiati destinate depozitării mate citoresc); /
o producţie suplimentară de va a • fost îmbrăţişată de rialelor, a fost introdusă o, teamă — s
citoresc) ;
14190 tone minereu de fier. toţi constructorii, iar con evidenţă strictă a consumu (Steaua roi
Calitatea minereului predat ducerea T.C.H., conducerile rilor. Maiştrii, şefii de bri Prima iubii
la preparare a fost mult îm găzi şi echipe, organizato veste de dr
(Flacăra) ;
bunătăţită. şantierelor şi loturilor, or rii grupelor sindicale au Al cincilea
Anul 1980 înseamnă gene ganele şi organizaţiile sin fost instruiţi cu sarcinile ce de cultură)
ralizarea iniţiativei la toate dicale şi de tineret au luat le revin în lumina indica şina de înti
BRAZI : Z
cele 61 de brigăzi ale între măsuri pentru a crea cele ţiilor conducerii partidului cerului ; i
prinderii. Pentru ca să asi mai propice condiţii în sco privind folosirea cu maxi pentru un
gurăm succesul acţiunii de pul traducerii ei în viaţă. mum de grijă a materiilor cultură) ;
generalizare, în ianuarie am Evident, nu se punea pro prime şi materialelor. Pe ochii tăi e
(Mureşul) ;
organizat o consfăluire-schimb blema economisirii de ma şantiere au fost afişate che Carter, supi
de experienţă cu toţi şefii teriale cum ar fi de pildă' mări, lozinci ce îndeamnă na) ; TELP
T.C.H. Şantierul 1, lot 18. Deva. la fotografie, ciţiva «lin membrii echipei de zidari con
de brigăzi, maiştri, preşedinţi dusă dc comunistul Ioan Magdca, care aplică iniţiativa „Să construim un apartament pe panouri, cărămizi, beton şi mobilizează la evitarea tîrzie (Min<
de comitete sindicale. Au fost semestru cu materiale economisite“ obţinfnd rezultate din ce in ce mai bune. autoclavizat etc., ce trebuie risipei de fier beton, ci
dezbătute toate aspectele des Foto : VIRGIL ONOIU să intre în alcătuirea apar ment etc.
prinse din aplicarea în ajiul tamentelor, ci de utilizarea Aplicarea iniţiativei a
trecut a iniţiativei, s-au defi dus la obţinerea unor re
nit noi căi de acţiune. Şefi zultate bune. în cursul a- Rezultatei
dc brigăzi, ca Mihai Amariei — Slim că la Întreprinde — Cum s-a acţionai pe li nului 1979 cheltuielile la din 16 mi
rea eleclrocentrale Deva se a-
sau Emilian Bălan, de la Te- plică cu mult succes cîleva Cea ni viabilă, mai eficientă nia muncii politice pentru 1000 de lei producţie marfă Dlnamo —
Sportul stu
liuc. Petra Mihalcea sau Ghe- popularizarea şi generalizarea au fost mult mai mici ca Politehni
ras'nn Murcşan, de la Ghe initiative muncitoreşti viabi acestei valoroase iniţiative ? în 1978, iar în perioada tre Jiul — S.C
lari au vorbit despre condi le. Spuncţi-ne, tovarăşe Bă — Obiectivele şi criterii cută din acest an ele au F.C.M. Gal;
Politehnica
ţiile care au fost create în noasă, care dintre ele socotiţi Convorbire cu tovarăşul C .1ŢAVIAN BĂNEASA, le ce stan la baza iniţiati continuat să scadă, cele mai „U" Cra:
brigăzile lor pentru reuşita a fi cea mai eficientă ? preşedintele comitetului sindic Jiului de la I. E. Deva vei au fost înscrise pe pa bune rezultate fiind obţinu Chimia Rm
F.C. Bai:
iniţiativei. — Fără îndoială', că cea nouri mari, aşezate la locu te de S.U.T., Şantierul 1 Olimpia S.I
Cum e şi normal, criteriile mai valoroasă, mai eficien tate, creşterea productivi grup de 210 MW înseamnă, rile cele mai vizibile, în Deva şi Şantierul 5 Orăştie. F.C. Argeş
de aplicare prevăd şi acorda tă, dintre iniţiativele apli tăţii muncii cu cel puţin nici mai mult, nici mai pu secţii sînt expuse grafice cu Rezultatele obţinute sînt „U“ Cluj-N
C.S. Tiri
rea de stimulente materiale cate la I.E. Deva este ini 5 000 lei/lucrător etc. ţin, decît 1 104 000 lei eco stadiul lucrărilor de repa bune, dar ele nu ne satis F.C. Const
celor mai buni. Am transfor ţiativa „Reducerea cu o zi — Ce ne puteţi spune în nomii. Am reuşit ca prin raţii, iar la gazetele de pe fac. în colaborare cu con F.C.M. B
mat înmînarea acestor stimu a timpului dc staţionare in legătură cu eficienţa aplică extinderea şi aplicarea ini rete se popularizează for ducerea trustului şi condu Dacia Orăş
lente intr-un bun prilej de reparaţie a grupurilor de rii acestei iniţiative ? ţiativei să realizăm în anul maţiile fruntaşe ai căror cerile şantierelor sîntem ho- C.F.R. Cluj
F.C. Bih
u face cunoscute efectele a- 210 MW“. Ea s-a născut din 1979 o producţie valorică membri, pe lingă stimula tărîţi să luăm noi măsuri Unirea A.
plicării. necesitatea de a se produ — Aş dori în primul rînd ce însumează peste 20,865 rea morală, primesc şi anu care să asigure condiţii op Fond de
Anul acesta, circa 1 100 de ce cit mai multă energie e- să subliniez faptul că ini milioane lei, "în timp ce mite sume de bani din time pentru aplicarea ini Ied.
oui 'Cili ai muncii dc la În lectrică pe bază de cărbu ţiativa, datorită rezultatelor productivitatea muncii a fondul de 1 la sută al în ţiativei. Astfel, vom amena
treprinderea minieră Hune ne. A fost lansată la secţia obţinute, a fost îmbrăţişată crescut cu 5,94 la sută. De treprinderii. în activitatea ja pe fiecare şantier lăzi
doara vor aplica iniţiativa termomecanică în anul 1978 de încă 29 formaţii de la politică de masă s-au folo pentru depozitarea cimen
„Brigada înaltei productivi şi are drept scop scurtarea secţia amintită şi de la sec asemenea, cheltuielile tota sit şi alte mijloace : dezba tului, betonului etc., vom
tăţi şi calităţi" Scontăm ca duratei planificate de re ţiile electrică şi automati le au fost reduse cu 80 000 terile în cadrul grupelor introduce prepararea cen Timpul
generalizarea ei să însemne paraţii la grupurile energe zări, precum şi la Termo lei, iar cele materiale cu a- sindicale, mesele rotunde tralizată a mortarului, pre ziua de 18
depăşirea în acest an cu tice, în vederea punerii la centrala din Paroşeni. Efi proape 5 milioane lei, reali- organizate cu formaţiile de cum şi ţinerea evidenţei în general
6 000 tone a producţiei de dispoziţia sistemului ener cienţa iniţiativei s-a mate zîndu-se, totodată, beneficii lucru etc. consumurilor şi la nivel de schimbător,
se vor serr
minereuri de fier, cu 500 to getic naţional a unei pu rializat în realizărea fiecă peste plan care se cifrează Subliniez, de asemenea, loturi. în acelaşi timp vom Vin tul va s
ne a celei de talc şi cu 5000 teri suplimentare de 10 MW rei reparaţii înainte de ter la 3,945 milioane lei. Re că rezultatele bune obţinu intensifica munca de edu intensificări
tone de dolomită, toate de pe an. men, uneori nu cu o zi, ci zultate bune am obţinut şi te ne obligă să acordăm şi caţie a oamenilor în spiri locale din
Temperatur
cea mai bună calitate. — Obiectivele iniţiativei ? chiar cu 15 zile înainte de în acest an, cînd s-a înce în viitor o atenţie deose tul folosirii cu maximă gri cuprinsă îr
— Acestea urmăresc cu termenul planificat. Pentru put reparaţia Grupului e- bită acestei valoroase ini jă a materialelor de con plus 2 gra
STAN STOICA deosebire organizarea lucru a demonstra eficienţa eco nergetic II. Finalizarea lu ţiative, extinderii ei la toa strucţii. între 6 şi :
La munte
secretar adjunct cu lui în acord global la toate nomică a iniţiativei, preci crării va confirma, fără în te formaţiile care concură TRAIAN PÂRVA cerul temp
probleme de propagandă formaţiile de reparaţii, exe zez că scurtarea cu numai doială, şi de această dată, la realizarea obiectivelor ce preşedintele cădea nil
(Meteorolog
în comitetul de partid cutarea reparaţiilor înainte o zi a termenului de sta viabilitatea iniţiativei noas stau la baza ei. comitetului sindicatului Liana Ţuţu
al I.M. Hunedoara de termen şi de bună cali- ţionare în reparaţie la un tre. V. PAŢAN din cadrul T.C.H.