Page 58 - Drumul_socialismului_1980_03

»55 MARŢI, 18 MARTIE 1980 . ag. à

Centru! vital al naţiunii Cetăţenii şi a’eşii ior

(Urmare din pag. 1) pe primul plan interesele ge­ (Urinare din pag. 1) lui. Anul trecut s-au reali­
nerale ale societăţii, ale zat prin munca voluntar-
ai IX-iea efectivul său s-a poporului, cauza partidului, le edili tar-gospodăxeşti ale patriotică a cetăţenilor lu­
Dallas — dublat. a propăşirii patriei“.
•oliera E- municipiului, în fiecare car­ crări în valoare de peste
si Episo- In acelaşi timp partidul Cerinţe de înaltă exigenţă tier'. 30 milioane lei, depăşin- @ Vitrinele librăriei „M. Eminescu" de pe strada Dr.
manifestă o grijă constantă formulează secretarul general în perioada depunerilor du-se angajamentul luat cu Petru Groza, specializată în carte sînt inspirat amenajate.
pentru creşterea exigenţelor al partidului şi faţă de orga­ de candidaturi, a întîlniri- mai mult de 10 milioane
i engleză faţă de calitatea de comu­ nele de conducere colectivă lor de lucru şi în adunări­ lei. în acest an angajamen­ Una dintre ele, intitulată „Orinduirea social-politică a
ia liste nist. Statutul partidului, Co­ din partid. Se desprind, preg­ le cetăţeneşti, premergă­ tul în întrecerea dintre României socialiste, în opera preşedintelui Nicolae
niercsc Ceauşescu", este dedicată apropiatei aniversări a 15 ani
din Sălaj dul eticii şi echităţii socialis­ nant în acest sens, necesita­ toare alegerilor de la 9 consiliile populare prevede de cind tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află in fruntea
lei în e- te, cuvîntările şi expunerile tea asigurării unei cuprin­ martie, s-au formulat 302 realizarea unui\ volum de
tovarăşului Nicolae Ceauşescu deri corespunzătoare a tutu­ propuneri din care majori­ lucrări în valoare de 21 partidului şi a ţării.
© Comitetul municipal al U.T.C. a iniţiat, la nivel de
sînt documente de primă în­ ror problemelor, desfăşurarea tatea — 156 — sînt de com­ milioane lei. Activitatea de
ireţe în- semnătate care formulează unei ample şi profunde acti­ petenţa organelor locale. curăţire şi amenajare a zo­ municipiu, un album-ştafetă în cinstea Congresului a! XI-
>mnnl u- cu deosebită claritate fizio­ vităţi poli ti co-org a niza torice Acţionîndu-se pe _ toate nelor şi spaţiilor verzi, lea al U.T.C., organizînd cu acest prilej „Decade record în
clarvăză» producţie" în 5 mari unităţi industriale. S-a început, ieri,
tutui re­ nomia moral-politică şi pro­ pentru soluţionarea proble­ fronturile pentru soluţiona­ de plantare a pomilor s-a cu I.L. Deva-Chişcădaga, urmînd apoi C.T.E. Mintia, I.M.C.
fesională a membrilor parti­ melor, justa repartizare a rea operativă a propuneri­ declanşat şi cele mai bune
ara mea dului. forţelor, exercitarea unui con­ lor s-a reuşit să fie deja rezultate s-au înregistrat în Deva-Bircea, Jesătoria de mătase şi E.M. Deva. Predarea-
S capine“ Etapa revoluţionară ia ca­ trol permanent şi eficient, a- înfăptuite 82 dintre ele. Au circumscripţiile electorale primirea ştafetei se va face prin schimburi de experienţă.
® O nouă serie de 25 operatori cliimişti de la
Premieră re ne referim a ridicat pe o doptarea unui stil de muncă fost rezolvate propunerile 20, 26, 37, 42 ş.a., în cadrul I.P.I.C.C.F. au absolvit cursurile de calificare în meseria
treaptă superioară cerinţele direct, integrat nemijlocit în privind executarea repara­ asociaţiilor de locatari 1, ce o profesează. De menţionat preocuparea şi munca de­
şi exigenţele faţă de calita­ probleme, de consultare per­ ţiilor la spălătoria de la 10, 11, 14, 20, 33 şi 40. To­ pusă pentru ridicarea calificării personalului muncitor de
tea de membru al partidului, manentă a colectivelor de blocul K 4, schimbarea o- varăşii Cornelia Damian, ing. Dumitru Jurcă, şef de atelier.
punîndu-se accent deosebit oameni ai muncii. rarului de funcţionare a Dobrei Ştefan, Ioan Forţ, © Ieri, a avut loc o nouă ediţie a „Sfatului medicului,
pe afirmarea spiritului revo­ Comuniştii din judeţul nos­ magazinului alimentar nr. Leon Ivăncişiu, preşedinţi pedagogului şi juristului", desfăşurată în cadrul unui ciclu
luţionar in muncă, solicitîn- tru — mineri, siderurgişti, 19, ca să aibă program şi ai asociaţiilor de locatari,
6,00 Ra- constructori, energeticieni, ţă­ după-masa, cea cu privire sînt în fruntea acţiunilor. permanent de acţiuni educative organizate de casa de
eţii; 7,00 du-se maximă manifestare a cultură. La discuţiile purtate, pe teme de larg interes, a
Revista devotamentului şi răspunde­ rani cooperatori, practic din la vînzarea de bilete pen­ Pentru stimularea acestei participat un mare număr de eleve de la şcoala generală
îl EL'ClO- rii, cinstei, corectitudinii şi toate domeniile de activitate tru autobuzele I.T.A. şi la activităţi s-a organizat de
de ştiri; înaltei exigenţe în toate îm-\ — care au beneficiat chiar Peştişu Mare — localitate către Consiliul municipal al nr. 3.
uitat ori­ © Astăzi, la sala „Arta", orchestra de muzică populară
le ştiri ; prejurările. In legătură cu a- la locurile lor de muncă în componentă a municipiului F.D.U.S. şi consiliul popu­
sonore ; ceasta, tovarăşul Nicolae nenumărate rîndurl de indi­ ş.a. Pentru toate propuneri­ lar o întrecere ale cărei „Crişana" a Filarmonicii de stat din Oradea prezintă, de
Buletin caţiile şi orientările secreta­ le s-au stabilit responsabi­ criterii vizează o mai lar­ la orele 17 şi 20, spectacolul ,,Mîndru-i cintecu-n Bihor".
î pentru Ceauşescu subliniază : „înal­ Momente vesele, Radu Moş, laureat al festivalurilor de la
Lreislcr ; tul titlu de comunist să fie rului general al partidului, a- lităţi pe întreprinderi, in­ gă mobilizare şi participa­ Costeşti, Vaslui şi Bucureşti.
•i ; 12,05 acordat numai acelora care flîndu-se în prezent în efor­ stituţii, asociaţii de loca­ re a maselor la gospodări­
l clorului dovedesc că ştîu să lupte tul înfăptuirii lor practice, tari, deputaţi, termene şi rea şi înfrumuseţarea ora­ DOINA COJOCARU
ie pen­
ii muzi- pentru înfăptuirea politicii sînt ferm hotărîţi să-şi spo­ modalităţi de înfăptuire. şului de la poalele Chizi-
L la 3 ; partidului, care manifestă rească neîncetat contribuţia Toate propunerile de com­ dului, înfăptuirea propune­
ar; 16,00 spirit 'revoluţionar în întreaga la creşterea capacităţii poli- petenţă centrală şi judeţea­ rilor făcute de cetăţeni, Campania agricolă
Coordo-
6,40 In- lor activitate. Fiecare comu­ tico-organizatorice a organi­ nă au fost înaintate în scris traducerea în viaţă a sarci­
i cînte- nist trebuie să reprezinte un zaţiilor din care fac parte, ca organelor respective nilor ce decurg din docu­ de primăvara
0 1965— înalt exemplu de devotament o premisă a realizării neabă­ Au fost declanşate acţiu­ mentele Congresului al XII-
rodnici (Urmare li. pun ti
17,20 Te şi dăruire revoluţionară in tute a sarcinilor ce le revin nile de muncă patriotică lea pentru toţi cei ce mun­ va şi Gheorghe Cuteanu.
fia mea lupta şi munca pentru con­ din documentele celui de-al pentru buna gospodărire şi cesc şi trăiesc aici, la Hu­ Nu acelaşi lucru se poate
1 ; 17,40 strucţia socialismului, punind Xll-lea Congres. înfrumuseţare a municipiu­ nedoara. în raidul efectuat am spune despre ceilalţi mem­
muzicii; constatat că in toate uni­
,00 Cin- bri ai comitetelor executi­
I ; 20,15 tăţile agricole au fost pre­ ve ale consiliilor populare.
indus - CERCETAREA TEHNOLOGICĂ - ■ ÎN PAS zenţi specialişti din cadrul Iată de ce, consiliile popu­
20,30
ro mâ­ S.M.A. şi în multe locuri şi lare comunale sînt datoare
lc ştiri; CU CERINŢELE MODERNIZĂRII RAPIDE specialişti din unităţile a- să ia măsuri pentru asigu­
î ; 22,00 gricole care au îndrumat rarea realizării integrale a
)0 Biju- îndeaproape respectarea ca­
creaţia sarcinilor ce le revin în a-
23,30— A MINERITULUI DIN VALEA JIULUI lităţii lucrărilor agricole. gricultură, să asigure un
al noc- La Turdaş şi Bretea Ro­ control şi o îndrumare per­
— In Raportul prezentat este momentul să facem o mână, pe ogoarele unităţi­ manentă, zi de zi, pe ogoa­
Ia Congresul al Xll-lea al Convorbire cu dr. ing. VALERIU STANCIU, epocă nouă în săparea lu­ lor agricole, i-arn întâlnit şi re, acolo unde se hotărăşte
Partidului Comunist Ro­ director adjunct al Institutului de cercetări crărilor miniere. Nu putem pe primarii Liviu Cranclo- soarta viitoarei recolte.
mân, tovarăşul Nicolae şi inginerie tehnologică pentru cărbune Petroşani asigura creşterea produc­
Ceauşescu a subliniat nece­ ţiei de cărbune la nivelu­
express sitatea ca : „...deceniul ur­ repede cercetările făcute. mecanizarea complexă ac­ rile înalte prevăzute de Di­
e modă mător să devină cu adevă­ — Pornind de la aceste tuală, după părerea mea — rectivele Congresului al
IEDOA-
— se- rat deceniul ştiinţei, tehni­ obiective şi cerinţe, ce con­ şi nu numai a mea ! — XII-iea al partidului, fără
; Seve­ cii, calităţii şi eficienţei“, tribuţie trebuie să-şi aducă dăm puţin faţă de posibi­ a crea mai întîi un volum
le tare exprimîndu-şi în acelaşi cercetătorii, întregul colec­ lităţi şi nu am atins încă corespunzător de lucrări
mstruc-
: Artis- timp convingerea că oame­ tiv de lucrători din insti­ pragul de eficienţă. Prin miniere deschise şi pregă­
nii (U- nii de ştiinţă, conlucrînd tut la afirmarea mai accen­ activitatea de cercetare şi tite. Acest volum nu se mai
(7 No- strîns cu eroica noastră tuată a revoluţiei tehnico- inginerie tehnologică şi a poate asigura în timp util
1 sărac
T: Ele- clasă muncitoare, cu toţi ştiinţifice în domeniul mi­ factorilor din producţie, tre­ cu vechile scheme de lucru.
l); Lo- cei ce muncesc vor îmbo­ neritului, Ia realizarea rit­ buie să găsim soluţii pen­ Ne-am propus ca obiectiv
Munci- găţi continuu patrimoniul murilor înalte de creştere a tru creşterea timpului de important al activităţii de
Pe ur-
)9 (Lu- ştiinţei şi tehnicii româ­ producţiei de cărbune pen­ folosire efectivă a dotării cercetare mecanizarea şi
Pîine neşti, sporindu-şi contribu­ tru cocs şi energetic în tehnice a abatajelor. Aici, modernizarea tehnologiilor
PETRI- ţia la progresul României Valea Jiului ? în întâmpinarea preocupă­ de săpare a lucrărilor mi­
(Mun-
i: Mi-e socialiste. Ce obiective, ce — Una din preocupările rilor noastre au venit şi va­ niere ca de exemplu : me­
(Mun- sarcini concrete au desprins priori tare este creşterea la loroasele iniţiative ale mi­ canizarea lucrărilor de sus­
îuerilla colectivele de cercetători maximum a capacităţii de nerilor din Lupeni de a du­ ţinere la tăierea cu com­
tŞTIE :
i ; Po- din Institutul de cercetări producţie în Valea Jiului, bla durata normală de binele, mecanizarea susţi­
onoare şi inginerie tehnologică nerii cu panouri grele din
r-BAl : pentru cărbune Petroşani prefabricate, elaborarea u-
(Casa
: Ma­ din aceste cerinţe formulate abataje nor profile grele de arce
ullar) ; de secretarul general al o planului metalice de susţinere, opti­
înaltul partidului ? ;mm . NIVELUL e> dotării tehnice SffiUUP mizarea şi standardizarea
a înaltei calificări
Totul BS6EfL3»#XVT*rtd?SSSSl2$53 «
isa de — Sarcinile ce revin co­ profilelor lucrărilor minie­
; In lectivelor de muncă din in­ prin dimensionarea optimă funcţionare a complexelor. re — pe care le elaborăm
lume şi le finalizăm intr-un efort
Niek stitutul nostru sînt subor­ a pilierilor de siguranţă. în Noi urmărim însă şi găsi­
(Lumi- donate, în primul rînd, aceşti pilieri sînt imobili­ rea de soluţii pentru me­ colectiv, împreună cu alte
•arcere creşterii în ritmuri înalte a zate mari rezerve de căr­ canizarea susţinerii inter­ institute de specialitate.
producţiei de cărbune, pre­ bune, pe care urmărim să-1 secţiilor cu care se pierde — în ce constă temeini­
cum şi necesităţilor de va­ exploatăm prin lucrările mult timp, şi să trecem la cia realităţii acestor preo­ surprins de un copac în j
Î222EÎ lorificare superioară şi în miniere existente în cîmpu- profile optime. Pe de altă cupări ? Va marca activi­
•RT condiţii de eficienţă spori­ rile respective, fără a crea parte, ne preocupăm să a- tatea viitoare a institutului cădere şi accidentat mor- «
•ţgEâ un salt corespunzător rit­ tal. Neatenţie ? Ignorarea |
tă a bazei de materii prime. alte mine, ceea ce ar atra­ sigurăm funcţionarea aces­ regulilor de protecţie a J
ilui Se cunoaşte că în anul ge după sine cheltuieli su­ tor abataje de mare pro­ murilor dc creştere a pro­ muncii ? Cercetările orga- >
1980 va trebui să se extra­ plimentare. Prin efectuarea ductivitate pe bază de pro­ ducţiei de cărbune ? nelor de stat urmează să I
X unor lucrări de siguranţă — Eficienţa activităţii
gă din bazinul carbonifer grame, pentru a realiza un stabilească adevărul. I
X al Văii Jiului 11 150 000 to­ adecvate, pentru care exis­ flux continuu, dirijat şi mai noastre trebuie să se con­ * La locuinţa lui Santa La- O Bişniţarii şi radioca- |
2 tă soluţii, putem exploata rapid al extracţiei de căr­ cretizeze în contribuţia e- dislau, din Hunedoara, setofoanele. Ştie toată iu- *
Olt 1 ne de cărbune — cu 2,26 rezervele existente sub al­ bune. fectivă adusă la asigurarea . str. Sarmizegetusa nr. 38,
milioane tone mai mult de- mea că bişniţa este un J
1 cit în anul trecut —, să se biile unor pîrîuri şi chiar a Printre preocupările prio­ marilor salturi cantitative s-a produs un incendiu. mod de trai parazitar. Cu I
asigure în toţi anii cincina­ Jiului, a unor construcţii ritare ale activităţii noastre şi calitative puse în etapa J Cauza : cărămizile refrac- toate acestea, se mai gă- J*
X industriale şi altele. De e- de cercetare şi inginerie actuală în domeniul pro­ tare ale coşului de eva­
.. 1 lului viitor şi în continua­ sesc unii care îşi fac din |
8. 1 re un ritm înalt de extrac­ Xemplu, pînă acum se lă­ tehnologică se înscrie ela­ ducţiei de cărbune. în pe­ I cuare a fumului au căzut această îndeletnicire in- »
rioada aceasta, este necesar
1 ţie, să sporească ponderea sau pilieri chiar şi pentru borarea unor tehnologii mo­ mai mult ca oricînd, să ne J şi astfel cofrajul acestuia terzisă de lege o profesie, I
| a rămas fără izolaţie tar-
cărbunelui cocsificabil ne­ liniile de înaltă tensiune. derne şi de mai marc efi­ sperînd să huzurească pe *
2 cesar industi’iei metalurgice. Am redimensionat toţi a- cienţă pentru combaterea reconsiderăm modul de lu­ ' mică. Incendiul a fost se- bani nemunciţi. Unul din- ţ
Inul 2 ceşti pilieri şi — cu chel­ focurilor dc mină, care în cru, să-l aşezăm pe baze | sizat la timp şi localizat tre aceştia este şi Dumi- î
Abordăm aceste probleme tuieli minime — asigurând noi. în acest context, prin * şi nu s-au produs pagube
1 de pe poziţiile unei înalte prezent cauzează pierderi tru Moraru, din Sîntămă- J
X în acelaşi timp securitatea mari de producţie şi peri­ grija partidului dispunem materiale. Totul e bine ria Orlea, la domiciliul J
157 971 resonsabilităţi care îşi are deplină a construcţiilor in­ clitează securitatea minieră. şi de o aparatură bună, dar I cind se termină cu bine. căruia organele de stat au »
izvorul nu numai în legitimi­ dustriale şi sociale, vom va­ S-au elaborat şi s-au expe­ este necesar să ne asigurăm ' Lar putea să fie şi altfel.
tatea exigenţelor şi cerin­ lorifica noi zăcăminte im­ dotarea în continuare cu I Sperăm că s-au tras în- găsit, de curind, două ra- I
ţelor sporite ale economiei portante. rimentat deja cu rezultate aparatură de cercetare mo­ J văţămintele. diocasetofoane şi un ca- »
tehnologiile
bune
pentru
naţionale, ci şi în volumul O preocupare deosebită o prevenirea şi combaterea dernă. setofon auto, de fabrica- i
important de lucrări, în com­ constituie creşterea capaci­ focurilor de mină prin gaze împărtăşesc convingerea 0 Accident dc muncă. ţie străină, procurate din “
plexitatea şi problematica » La exploatarea Valea Po- Timişoara, în scopul re- »
entru tăţilor de producţie cu me­ inerte, tehnologii care sînt fermă că activitatea viitoa­ | pil, aparţinînd Sectorului vânzării la preţuri mari. i
reme lor tehnică deosebită. As­ todele actuale de exploa­ în curs dc perfecţioiflre la re a institutului nostru va s forestier Lonea, a avut loc Firesc, aceste obiecte i-au J
cerul tăzi, mai mult ca oricînd, tare şi folosirea maximă a
Izolat se impune ca rezolvarea u- cel mai înalt nivel tehnic. marca saltul impus de rit­ 8 în dimineaţa zilei de 8 fost confiscate, iar D.M. 1
il abe. dotării existente. Avem în Am elaborat, de asemenea, murile înalte ale creşterii J martie a.c. un accident va suferi rigorile legii, •.
t, cu nor astfel de probleme din vedere că pe măsură ce toate tehnologiile şi toată producţiei de cărbune pre­ de muncă cu deznodămînt mai ales că deţinea ilegal I
re şi cercetare şi inginerie teh­ înaintăm cu exploatarea ză­ aparatura necesară împreu­ văzute în Programul parti­ ( tragic. Nicolae Iacob, de şi „ceva“ valută străină. J
>rdic. nologică să se facă pe baza
/a fl cământului în adâncime con­ nă cu Institutul de mine dului. Şi aceasta este nu J loc din comuna Colacu, Am mai atenţionat la a- »
3 şi celor mai noi cuceriri ale diţiile devin mai grele, mai şi Centrul de cercetări pen­ numai o părere personală, I judeţul Vrancea, încadrat ceastă rubrică faptul că I
xima ştiinţei şi tehnicii miniere, complicate. Cu toate aces­ tru securitatea minieră şi cu ci este hotărârea organiza­ * ca ajutor fierăstrău meca- bişniţa are picioare scurte, j
să ducem lupta atî-t pentru tea, punem problema ca să aportul creator al colegi­
s, cu ţiei de partid, a întregului I nic la exploatarea fores- Mai sînt necesare şi alte j
Vor realizarea unei calităţi înal­ nu scădem ci, dimpotrivă, lor din producţie de la uni­ nostru colectiv de muncă. ' tierâ Valea Popii, a fost argumente ?
rare. te, cît şi pentru cîştigarea să creştem producţia şi pro­ tăţii ale Combinatului mi­
clu : Rubrică realizată cu sprijinul
timpului, să realizăm şi să ductivitatea în abatajele nier Valea Jiului. Convorbire consemnată de I Inspectoratului judeţean de interne
. punem în valoare cît mai frontale. Din abatajele cu în sfîrşit, considerăm că C. MAGDALIN