Page 60 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 60
SALA D€ U? ' ■ 4
Vizita oficiali in ţara noastră a
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢÎ-VÂ 1
preşedintelui Republicii Zair, lobuiu Şese Seko
Continuarea convorbirilor oficiale
La Palatul Consiliului de cordialitate şi prietenie, de cooperării economice, în do
Stat au continuat, marţi, 18 înţelegere şi stimă recipro meniile industrial, minier,
martie, convorbirile oficia că, cei doi preşedinţi au re agricol şi în alte sectoare
le între tovarăşul Nicolae luat dialogul în probleme de interes reciproc, pentru
Ceauşescu, secretar general privind dezvoltarea relaţii lărgirea schimburilor co
al Partidului Comunist Ro lor româno-zaireze. merciale dintre cele două
mân, preşedintele Republi în acest cadru, a fost ţări.
cii Socialiste România, şi exprimată hotărîrea comu A fost manifestată con
general de corp de armată nă de a se acţiona în con vingerea că întărirea con
Mobutu Şese Seko Kuku tinuare pentru amplificarea lucrării româno-zaireze, pe
Ngbendu Wa Za Banga, şi aprofundarea raporturi tărîm bilateral şi interna
m a u preşedintele fondator al lor dintre România şi Zair ţional, este în folosul şi
spre binele celor două ţări
Mişcării Populare a Revo
mmmmTHiSnilH luţiei, preşedintele Republi pe plan politic, economic, generale a destinderii, co
I
şi popoare, serveşte cauzei
tehnico-ştiinţific,
cultural.
cii Zair.
S-au convenit, în acest sens,
tfl Hill i SI U 8 ÎLUIMiI in aceeaşi atmosferă de măsuri pentru extinderea laborării şi păcii în lume.
Vizită la întreprinderea „Semănătoarea"
După încheierea celei toare şi utilaje agricole cestui colectiv, oaspetele a
Anul XXXII, nr. 6 956 Miercuri, 19 martie 1980 4 pagini — 30 bani de-a doua runde de convor realizate în cadrul centralei consemnat în cartea dc o-
biri la nivel înalt româno- de specialitate. noare a întreprinderii im
zaireze, preşedintele Repu An'fost vizitate secţiile presiile deosebite lăsate de
blicii Zair, general de corp sculărie, prelucrări mecani această vizită, precum şi
mulţumirile pentru primi
ÎS ani d© transformări revoSyţionare de armată Mobutu Şese ce, presaj, montaj şi trata rea călduroasă care i-a
Seko, a făcut o vizită la în
mente, unde au fost evi
denţiate eforturile colecti
p© pâmîntui României socialist© treprinderea „Semănătoa vului în direcţia autodotă- fost rezervată. înaltul
continuare
în
rea“ din Capitală — una
din marile unităţi producă rii cu maşini-unelte de oaspete zairez a întreprins
toare de utilaje agricole înalt randament. o vizită în judeţele Praho
Statornică griji pentru om, din ţara noastră. prezentat Apreciind realizările a- va şi Braşov.
Gazdele
au
înaltului oaspete evoluţia Astăzi, în jurul orei 17,00, posturile de radio şi tele
pentru calitatea vieţii safe întreprinderii, precum eco viziune vor transmite direct, de la Palatul Consiliu
şi
principalii
indicatori
nomici, familia . de maşini lui de Stat, ceremonia semnării documentelor oficiale
Sînti mai bine de patru valori unice. De cincisprezece raport optim între cota afe agricole realizate aici, pre româno-zaireze.
zeci şi şapte ani de cînd o- ani exercitînd cu răspundere rentă consumului şi cea re cum şi o expoziţie de trac
mul ce se află astăzi cu faţă de poporul său aseme zervată dezvoltării din ve
cinste şi cu demnitate în frun nea funcţii, tovarăşul Nicolae nitul naţional este rodul gîn-
tea partidului şi a naţiunii, Ceauşescu n-a pregetat să dm'i economice a secretaru Iniţiativele muncitoreşti iu sprijinul
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vegheze statornic la bunăsta lui general al partidului. S-a 7
şi-a închinat viaţa fericirii oa rea omului, la ridicarea ca demonstrat nu o dată că
menilor. lităţii vieţii noastre, a tutu menţinerea unui înalt ritm de
Au încăput, în aceşti ani, ror. dezvoltare înseamnă posibi producţiei şi educaţiei socialiste
luptă revoluţionară, muncă Emanaţie a gîndiril sale lităţi de creştere accelerată
tenace, renunţare la sine cu revoluţionare, Programul parti a venitului naţional şi, im Ieri, în municipiul Petro sindicatelor, cadre cu expoziţie care oglindeşte
risipă de generozitate, aşa dului de edificare a societă plicit, a valorii absolute a şani, s-au desfăşurat lucră munci de răspundere din convingător, prin grafice,
cum pot să încapă doar în ţii socialiste multilateral dez părţii afectate consumului rile consfătuirii inter jude întreprinderi miniere, şan panouri, fotografii şi alte
vieţile trăite exemplar. voltate şi înaintare a Româ social. Astfel, tovarăşul ţene pe tema : „Cunoaşte tiere de construcţii, unităţi materiale propagandistice,
De un deceniu şl jumăta niei spre comunism se înfăp Nicolae Ceauşescu a dezvă rea şi generalizarea iniţia de transporturi şi din alte rezultatele obţinute în anul
te îl ştim pe omul cu viaţa tuieşte cu succes de la an la luit dar poporului legătura tivelor muncitoreşti înainta unităţi economice din jude 197!) de brigăzile şi forma
exemplar trăită pentru ţara an, de la un cincinal la indestructibilă între dezvolta te, pentru creşterea eficien ţele : Caraş-Severin, Timiş, ţiile de lucru dintr-un ma
şi poporul său în fruntea altul. înfăptuirea înseamnă, în re şi bunăstare. ţei economico-educative a Gorj, Mehedinţi şi Hune re număr de unităţi econo
destinelor noastre. L-am ales primul rînd, edificarea unei Sîntem de la an Ia an acestora“, organizată din doara. mice hunedorene, care au
şi reales în fruntea partidu economii de maximă eficaci martorii îmbunătăţirii conti iniţiativa Secţiei Propagan în cadrul programului aplicat iniţiativele muncito
lui şi a statului, în funcţiile tate, care să conducă în per nue a acestei relaţii. înche dă a C.C. al P.C.R., cu spri consfătuirii a fost vizitată reşti înaintate.
supreme, de la înălţimea că manenţă la sporirea venitu iem cincinalul 1976—1980 cu jinul Comitetului judeţean expoziţia organizată la Ca în continuare, participan
rora responsabilitatea capătă lui naţional. Stabilirea unui o depăşire netă a prevede Hunedoara ai P.C.R. şi al sa de cultură a sindicate- ţii la consfătuire s-au de
rilor Congresului al Xl-lea în Consiliului judeţean al sin ,-lor din Petroşani, intitula plasat la întreprinderea mi
privinţa majorării retribuţiei dicatelor. tă „Propaganda vizuală în nieră Lupeni, unde, după
— 32 la sută faţă de 18—20 La consfătuire au parti sprijinul aplicării şi gene vizitarea unităţii, le-au fost
cipat. activişti de partid, ai ralizării iniţiativelor mun
(Continuare în pag. a 2-a) organizaţiilor de tineret şi citoreşti in producţie“ ,— (Continuare in pag. a 2-a)
Î N V E S T I Ţ I I L E
I.P.I.C.C.F. DEVA
: íix'iétmen, economie», do calitate
A ÎNDEPLINIT
PLANUL CINCINAL
Harnicul colectiv de ñ «MU moiEmmcĂ
muncă al întreprinderii
dc producţie industrială
pentru construcţii căi fe ■ţ m Mffi-ufflî
rate Deva raportează un
succes de prestigiu : în RITMURILE ACTUALE DE LUCRU TREBUIE
deplinirea prevederilor MULT SPORITE ;
Brigadierul Aurel Şoşoi, de la soctorul II al minei Url- de pian pe întregul cin
cani, cu cîţiva dintre ortacii sai. Foto i M. OLTEANU cinal la producţia mar ) OBIECTIVELE — ÎN AFARA GRAFICELOR
fă, globală, netă şi Ia DE EXECUŢIE ;
productivitatea muncii. ) PE CÎND INTRAREA ÎN NORMAL ?
Cele mai bune rezul timp rece, de lipsa forţei
De cinci ani de zile, de
BKCENTE Uo colectiv.» tate Ie înregistrează co cînd pe amenajarea de la de muncă necesare şi a
lectivele secţiei mecani
mul ofelăriilor, furnalelor, ce şi atelierului de ma Rîu Mare-Retezat s-a mar dotării tehnice corespunză
laminoarelor. Alături de ei se plastice din Deva, ca cat prima bornă a viitoarei toare, la care s-au adăugat
Cuploarele mereu încinse îşi onorează cu cinste mun rierelor de la Brănişca, hidrocentrale, aici s-au fă şi multe neajunsuri pro
ale siderurgici hunedorene ca, prin faptele lor, Gheor- Crişcior şi Zam, ateliere cut unele lucruri. Analiza prii. Ne referim, în primul
îşi schimbă periodic căptu ghe Moldovan, Constantin lor dc transporturi auto, tă la amănunt, se constată rînd, la carenţe de organi
şeala protectoare, astfel ca Maici, Teodor Gavriluţ, A- întreţinere şi reparaţii însă că activitatea nu s-a zare şi de disciplină a mun
ele să ofere permanent con na Bucur, Afrodica Coro- utilaje. derulat conform previziu cii —• pe care conducerea
diţii tehnologice optime pro ma, Marin Mureşan ş.a. Pînă Ia sfîrşitul anu nilor, multe lucrări fiind grupului de şantiere, con
ducţiei. Despre oamenii ca — Tovarăşe Popa, îl în lui, colectivele LPJ.C.C.F, considerabil întîrziate faţă ducerea fiecărui şantier în
re asigură, în caHrul Com treb, dacă am converti în Deva estimează să rea de graficele de execuţie. parte nu au reuşit să le a-
binatului siderurgic Hune cifre, pentru a înţelege în- lizeze suplimentar pre Un timp, colectivele de con nalizeze şi să le înlăture la
doara, această „hrană“ am tr-un limbaj economic, ce vederilor dc plan ale structori de aici s-au con timpul oportun, perpetuar
căutat, într-o zi dc martie puteţi enumera, de pildă, cincinalului o producţie fruntat cu greutăţi inerente rea lor grevînd vizibil în- Str ungar la secţia Haţeg
sărbătoresc, să aflu cîte ce dc la începutul acestui an industrială în valoare de oricărui început, apoi cu DUMITRU GHEONEA a Fabricii dc mobilă Deva,
Arin
foarte
este
Ardelean
va. La bluming stau de şi pînă „la zi“ ? (13 mar peste 180 milioane lei. unele probleme generate de exigent cu calitatea produ
vorbă pe îndelete cu un om tie, n.n.). perioadele lungi de ano- (Continuare în pag. a 2-a) selor executate de el.
pe care îl cunosc mai de — în cifre ar fi astfel: că
mult şi-l admir pentru te rămidă bazică — 2 900 to
nacitate şi experienţă. Se ne, şamofă — peste 4 000 fii intitulate : „Agrement“ şi
numeşte Dumitru Popa şi tone, electrozi grafit — O NOUĂ PRESTARE tăţilor • anexe industriale şi a „Iarna in parc“.
de
servicii,
prestaţiilor
coo
este şeful de birou al sec 700 tone, şi magnezită gra PENTRU POPULAŢIE perativa agricolă din Orăşiie DUPĂ 30 DE ANI
torului „refractare“ din ca nulată — peste 1120 tone. Cooperativa „Drum nou“ a obţinut, pînă acum, veni DE MUNCĂ
drul serviciului depozite, Precum vedeţi ne place să TEATRUL din Hunedoara înfiinţează o turi de peste 400 000 lei din Colectivul Direcţiei adminis
acest
de
Activităţile
sector.
îmi etalează succint rolul muncim temeinic, doar fa nouă prestare. Secţia de ciz prelucrare a lemnului, de ta trative a I.C.S.H. a organizat
pe care sectorul „refractare“ cem parte dintr-un mare 5 DIN PETROŞANI — mărie Romarta din complexul piţerie, ţăbăcărie şi cojocărle într-un cadru festiv ieşirea la
pensie, după 30 de ani de
Gcorge
meşteşugăresc
Enes-
îl arc în aprovizionarea colectiv — Erou. 5 INVITAT LA FESTIVALUL cu va executa, începlnd do se înscriu cu o pondere în activi UUe neîntreruptă, a
combinatului, îmi vorbeşte înlr-adevăr. Iar micul co DE LA BRAŞOV la 1 aprilie, şi încălţăminte semnată în suma amintită. bucătăresei şefe Antiţa Bin-
cu calm şi siguranţă, doar lectiv de la „refractare“ in „ Teatrul de stat „Valea Jiu- la comandă. (Singura unita EXPOZIŢIE ghiv de la cantina nr. 2
O.T. Sărbătoritei i s-au ofe
te din judeţ unde so va exe
lucrează în combinat din tegrat la toate cotele cali h Iul“ din Petroşani a fost in- cuta astfel de încălţăminte). DE PICTURĂ rit 30 de garoafe roşii şi alte
1058, despre tovarăşii săi tative în marele colectiv al § vitat la tradiţionalul festival daruri, urări de a se bucura
dc lucru : comuniştii Gheor- combinatului, este conştient >> naţional do tealru contempo- mar PESTE 400 000 LEI In holul Clubului sindicate de odihna binemeritată. (Ion
Vlad — corespondent).
Braşov
din
(21—23
ran
glie Nistor, Tunase Bolog, de misiunea lui permanentă ! tie), unde va participa cu DIN ACTIVITĂŢILE lor diu Simeria a avut loc
vernisajul
expoziţiei
de
pic
Ioan Labonţiu, maşinişli în folosul siderurgiei care ANEXE tură a artiştilor plastici ama
prin mina cărora trec zil so desfăşoară în Valea J piesa „Pluta Meduzei“, de Preocupîndu-se cu perseve tori Mariana Berzovan şi A-
Marin Sorcscu, în regia lui
nic mii dc tone de cără Ccrnei. » Florin Fătulescu. renţă de dezvoltarea activi- lexandru Potyo. Tot aici sînt
şi două expoziţii de fotogra-
mizi refractare, luând dru- EUGEN EVU 1