Page 61 - Drumul_socialismului_1980_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I>

15 ani de transformări revoluţionare Iniţiativele muncitoreşti
IT*
pe pămîrsiu! României socialiste mZea
(Urmare din pag. t) tului de partid al C.S. Hu­ spectoratului şcolar jude­
nedoara, Constantin Borşa, ţean. 16.00 Teii
prezentate activitatea eco­ preşedintele comitetului sin­ Vorbitorii au evidenţiat 16,05 Teii
Statorul ca grija pentru om, nomică şi social-politică ce dicatului de la I.M. Barza, experienţa dobîndită în a- 16.25 Atei
desfăşoară la- această
plicarea şi extinderea ini­
Ioan Albu, membru al Bi­
se
mină — cea mai mare pro­ roului executiv al Consiliu­ ţiativelor, rezultatele obţi­ 16,45 Pod
lui judeţean al sindicatelor
nute şi eficienţa lor econo­
ducătoare de cărbune coc-
pentru calitatea vieţii sale sificabil din Valea Jiului — Hunedoara, au prezentat mică, modalităţile de per­ Iu jurul
mLsl
Pab
precum şi metodele şi for­
a
acestora.
în
referate privind criteriile şi
fecţionare
mele muncii politico-educa- cerinţele care au stat la vederea înfăptuirii neabă­ Stal
nări
(Urmare diu pag. 1) starea oamenilor acestor lo­ înnobilat-o, devenind „Miner tive în sprijinul aplicării şi baza lansării iniţiativei tute a obiectivelor stabilite (ici:
curi. Pentru ca să asigure oa­ de onoare" al Văii Jiului.
iniţiativelor
de Congresul al Xil-lea al
la sutâ, cit se prevăzuse ini­ menilor muncii hunedoreni o Congresul al Xil-lea al generalizării Participanţii muncitoreşti, forme şi me­ partidului, pentru îndepli­ 17.20 Mlh
tode folosite de organele şi
muncitoreşti.
ţial. Şi nu doar retribuţia vine bază solidă pentru bunăsta­ partidului a adoptat, între la consfătuire au vizitat organizaţiile de partid, de nirea sarcinilor pe acest an 17,30 Fot'
să sporească astfel sursele re, în dialogurile acestea alte documente de însemnă­ apoi întreprinderea minie­ sindicat şi U.T.C. pentru şi pregătirea producţiei vii­ llOK
de venituri ale oamenilor s-au statornicit direcţii clare tate istorică şi Programul-di- ră Petrila, unde, după ce mobilizarea oamenilor mun­ torului cincinal, vorbitorii 18.50 1001
muncii. Majorarea alocaţiei de urmat. Forţa de muncă fe­ rectlvă de creştere a nivelu­ cii la aplicarea şi generali­ 19.00 Teii
de stat pentru copil, crearea minină din judeţ disponibilă lui de trai şi ridicare a ca­ au luat cunoştinţă despre zarea iniţiativelor, expe­ au subliniat necesitatea ex­ 19.20 Noi
tinderii iniţiativelor, a ex­
de noi locuri de muncă, deci a găsit utilizare în noile ra­ lităţii vieţii in cincinalul activitatea productivă şi po- rienţa în pregătirea şi or­ perienţei înaintate, care să
litico-educativă ce se des­
de posibilităţi sporite pe fa­ muri Industriale create ca 1981—1985. Trăgindu-şl esenţa făşoară aici, au procedat la ganizarea consfătuirilor, mobilizeze şi să stimuleze 19.50 15 i
(lipi
milie de a realiza cîştiguri urmare a dialogului secreta­ din prevederile prin care se un larg schimb de expe­ dezbaterilor şi altor acţiuni colectivele de oameni ai unc
din retribuţie, sporirea chel­ rului genera! cu oamenii urmăreşte ridicarea ţării noas­ rienţă privind aplicarea şi de popularizare şi aplicare muncii în eforturile lor de torn
voii
tuielilor sociale pe o familie muncii hunedoreni şi astfel tre in rîndul ţărilor mediu generalizarea iniţiativelor a iniţiativelor, eficienţa e- depăşire a planului şi an­
— sint elemente ale nivelu­ au sporit posibilităţile de cîş- dezvoltate din punct de ve­ muncitoreşti, eficienţa lor conomico-educativă a ini­ gajamentelor asumate în în­ 20,15 Mm
lui de trai la creşterea pon­ tig din retribuţie a mii de dere economico-social, Pro­ economică şi educativă. ţiativelor aplicate in unită­ trecerea socialistă. 20.25 TcH
„Ma
derii cărora secretarul gene­ familii. Nu intîmplător, veni­ gramul reflectă fără pu­ ţile industriale şi altele. In încheierea lucrărilor acte
In cadrul consfătuirii, to­
ral al partidului, tovarăşul turile, atît cel pe locuitor cit tinţă de - tăgadă grija con­ varăşii Ştefan Popa, preşe­ La dezbaterile care au consfătuirii s-a apreciat că into
Nlcolae Ceauşescu, veghează i şi pe o familie, sint în ju­ tinuă şl mereu sporită pentru dintele Consiliului munici­ urmat, au luat cuvîntul to­ acţiunea organizată în mu­ TV.
deţul Hunedoara superioare
dloi
mereu. Nivelul acestor chel­ mediei pe ţară. Cunoscînd de nivelul de viaţă al oamenilor pal al sindicatelor Petro­ varăşii : Petre Constantin, nicipiul Petroşani a con­
muncii din România. Elaborat
tuieli pe care societatea le la sursă directă specificul din Iniţiativa şi sub îndruma­ şani, Emil Botu, membru maistru miner la I.M. Lu- stituit un bun prilej de ge­ 21.50 Teh
preia in sarcina sa — gra­ muncii minerilor, secretarul rea directă a tovarăşului al biroului executiv al Con­ peni, Viorica Ceauşu, acti­ neralizare a iniţiativelor
tuitatea culturii, a instrucţiei general a fost Iniţiatorul unul Nicolae Ceauşescu, progra­ siliului judeţean al sindica­ vistă la Comitetul judeţean care s-au dovedit valoroa­
publice, a asistenţei medica­ ansamblu de măsuri menite mul e conceput astfel incit telor Gorj, Graţian Faur, al U.T.C. Timiş, Ion Cojo- se în procesul de produc­
le — va insemna la nivelul să sporească veniturile aces­ cincinalul 1981—1985 să con­ preşedintele Consiliului ju­ cariu, şef de brigadă la I.M. ţie, în activitateta de edu­
anului 1980 cheltuieli de cir­ tei categorii de oameni ai stituie o nouă etapă de ridi­ deţean al sindicatelor Hu­ Lonea, Beucă Voinea, mais­ care politică, de promovare
BUCUJ
ca 10 000 lei pe o familie. tru mecanic la autobaza a creaţiei tehnico-ştiinţifice. dioprogri
muncii. Intensa mecanizare a care a nivelului de civilizaţie nedoara, Constantin Lăzu-
Judeţul Hunedoara, judeţ muncii în subteran a făcut a societăţii noastre, de spo­ reanu, şef de sector la Co­ Deva, Ion Tîlvescu, şef de A rezultat, de asemenea, Radiojur
cu o Industrie avansată, cu mai rodnică munca minerului rire a bunăstării întregului mitetul judeţean de partid sector al Comitetului jude­ necesitatea ca experienţa presei ;
diilor; 9,
pondere însemnată in econo­ şi, proporţional, au crescut popor. Timiş, Vasile Cureteu, ac­ ţean de partid Gorj, Ilie. înaintată să fie mai larg 9.05 Rilsi
mia naţională, s-a bucurat cîştigurlle sale. Majorarea re­ lată cum, punîndu-şl am­ tivist al Comitetului jude­ Chiron, şef de brigadă la popularizată şi generaliza­ lor ; 10,0
in mod deosebit de atenţia tribuţiei minerilor, peste me­ prenta gîndirii creatoare asu­ ţean de partid Mehedinţi, I.M. Vulcan, Gheorghe Ni- tă, organizaţiilor dc partid, 10.05 Mu
Din ţări
secretarului general al parti­ dia pe ţară cu încă 5 la su­ pra dezvoltării noastre viitoa­ Petru Seceleanu, secretar al ţescu, director adjunct la sindicat şi U.T.C. revenin- Buletin
dului. Ne amintim cu emoţie tă, masa gratuită acordată re, t o v a r ă ş u l Nicolae Comitetului municipal de I.C.S. mărfuri industriale du-le sarcina să' desfăşoa­ crofonul
de vizitele de lucru efectuate la Intrarea în schimb vorbesc Ceauşescu ore în permanenţă partid Tg. Jiu, Ilie Brandi- Deva, Nicolae Andronache, re în acest sens o muncă Buletin
comoara
în judeţ, în Valea Jiului, la despre grija deosebită pe ca­ în atenţie finalul acesteia, buru, secretar adjunct al inspector general al In­ mai intensă, mai concretă. 12,45 Cîj
Hunedoara, la Deva, la Brad. re t o v a r ă ş u l Nicolae scopul fundamental al politi­ Comitetului de partid de la program
la 1 Ia
Veritabile dialoguri de lu­ Ceauşescu o manifestă pen­ cii partidului — creşterea bu­ secţia de reparaţii a C.S. vitaţllor
cru cu poporul, vizitele au lă­ tru bunăstarea oamenilor a năstării poporului, a calităţii Reşiţa, Vasile Dragomir, 16,25 Cfl
ce ; 16,4i
sat urme trainice în bună­ căror profesie bărbătească a vieţii. secretar adjunct al Comite- tecului i
1980 : Ai
din ista
Ochi Uni
pe uwjarm num Rin mre-remt Orele se
teca de
cîntece i
(Urinare dit. pag l) nată în circa două luni. La este folosit integral şi cu ţiei, al formării conştiinţei 20,30 Cai
fereastra Valea Jurii, rit­ maximum de randament muncitoreşti. O 7,[ infc
terii mu
depllnirea ritmică a preve­ mul betonării înregistrează mijloacele tehnice din do­ Intr-adevăr trebuie. Mun­ de Verd
derilor de plan. 70—80 m pe lună. tare, de asemenea nu sint ca politică de la om la om, stop m'
Adunate an de an, greu­ Şantierul nr. 3 — baraj. utilizate la capacitate ; or­ propaganda vizuală, cele­ TIMIŞi
tăţile şi neajunsurile tre­ Se execută lucrările pregă­ ganizarea muncii la unele lalte forme şP mijloace ale tualitate.
buiau să constituie pentru titoare care vor permite în­ puncte de lucru este defec­ muncii de partid să fie fo­ de istoi
devenire
anul următor o platformă ceperea, peste maximum tuoasă, ca şi asistenţa teh­ losite direct, efectiv şi res­ UI ; 2<
de abordare mai realistă şi două luni, a depunerilor de nică şi coordonarea con­ ponsabil pentru mobilizarea casetofo:
mai energică a activităţii, arocamente şi argilă în ba­ cretă, permanentă a lucru­ oamenilor la activitate Emislun.
de . intensificare a ritmuri­ raj, precum şi. excavaţiile lui de către conducătorii de susţinută, pentru afirmarea Ic sensi
eu adev
lor de lucru şi înscrierea de finisaj la fundaţia ba­ compartimente funcţionale. personalităţii lor prin mun­ Dezbat a
tuturor obiectivelor în gra­ rajului (a sîmburelui de ar­ Am constatat şi o altă ca­ că fructuoasă, pentru edu­ nulul“ -
ficele de execuţie. Nu s-a gilă). Se află în stadiu de renţă : chiar unii factori carea lor în spiritul eticii Arhitectura modernă a Vulcanului contemporan. brăvean
Foto : ŞTEFAN NEMECSEK
miere :
întîmplat însă aşa. Ca ur­ finalizare deschiderea ca­ de răspundere nu cunosc ce şi echităţii noastre socia­ scrie tb
mare, după două luni şi ju­ rierei de arocamente. sarcini şi ce realizări con­ liste. nici de
mătate din acest an, lucră­ G.S.C.F.I. Deva trebuie să crete au colectivele pe care La Rîu Mare-Retezat lu­
rile se desfăşoară anevo­ urgenteze terminarea beto- le coordonează. Deci, nu crează mulţi oameni har­
ios, restanţele nu se dimi­ nici, temeinic pregătiţi po­ Wk. dialog eu cititorii zAZ:
nuează, ci se acumulează, k* i n v e s t i ţ i i l e . ” ; litic şi profesional, care au JÎâî
ceea ce nu este de natură făcut dovada instruirii şi
DEVA
să mulţumească, deşi se in­ ' în termen, economice, de calitate v dăruirii lor în muncă pe VA RĂSPUNDEM Cornel Petruş — Şesuri. (Patria)
vocă de fiecare dată serii multe alte şantiere. Mai bi­ LA ÎNTREBARE Consiliul popular al comu­ veche I
întregi de argumente şi jus­ nării drumurilor Netiş—ba­ ştiu cînd şi unde să acţio­ ne organizaţi şi conduşi, nei Bucureşci ne informea­ RA : M
tificări, chiar dacă unde raj. încă în această lună, neze cu prioritate. puşi la lucru concret, aju­ Ioan Florea — Rovina. ză că adunarea locuitorilor rUle l-l
(A
rlno
sint obiective, realiste. la baraj va începe, după o — Avem probleme deo­ taţi şi orientaţi spre ceea ce Cu peste 20 ani lucraţi in din sat nu a fost de acord şi nas <
O discuţie avută de eu- tehnologie nouă, modernă, sebite cu forţa de muncă — este important şi necesar în grupa I de muncă şi peste să fiţi scutit de efectuarea torul) ;
rînd cu tovarăşul ing. Vio- forarea puţurilor pilot. releva şi tovarăşul Mircea primul rînd, ei vor confir­ 30 ani total vechime, aveţi serviciului de pază obşteas­ ta, dola
nlrea) ;
rel Dănilă — directorul Şantierul nr. 4 — aduc- Moraru, secretarul cormte­ ma şi la Rîu Mare price­ dreptul la pensie de limită că. lembric)
grupului de şantiere —. ţiuni secundare. In săptămî- iului de partid pe amena­ de vîrstă la 50 ani, chiar Simion Căsălean — Visca. (Kepubli
ne-a prilejuit consemnarea na trecută, a fost pusă în jare. Atît ca suficientă, cît perea şi tenacitatea de con­ dacă la data Cererii nu lu­ Pentru vechimea în mun­ fantul i
vitură f
structori de hidrocentrale.
concentrării eforturilor ac­ funcţiune staţia de eompre- şi ca pregătire profesiona­ craţi într-un loc de muncă că stabilită pe baza docu­ toresc) ;
tuale pe cele patru şan­ soare de la lotul Nucşoa­ lă şi politică (este vorba, fi­ Vremea revirimentului a ce se încadrează în gru­ mentelor, vă revin 24 zile mele dc
tiere : ra, care va asigura intra­ reşte, de o parte a forţei sosit. Ga timp efectiv, ca pa I. de concediu, plus 9 zile su­ cea(ărul
— seriili
Şantierul nr. l-uzină. S-a rea în ritm normal a lu­ de muncă — n.n.). Trebuie spaţiu, ca stadiu al lucră­ Gheorghe Stanică — Că- plimentare, acordîndu-vi-se LONEA
predat la montaj casa va­ crărilor din aval şi amonte ca atît la nivelul comite­ rilor. Justificările şi promi­ lan. Dacă aveţi vechime to­ astfel plafonul maxim de pentru
PETRIL.
nelor fluture. Se lucrează de aducţiunea secundară. tului de partid, cît şi ai fie­ siunile repetate trebuie să tală în muncă de 30 ani, 30 zile. pauperii
ia amenajarea radierului pe Aici, la Nucşoara, se ac­ cărei organizaţii de bază să fie înlocuite grabnic cu din care sub 20 ani lucraţi ANINOi>
aducţiune principală (zona ţionează intens la organiza­ acţionăm mai energic, cu fapte concrete de. muncă. în grupa a II-a de muncă, SESIZĂRI seriile I
URICAN
excavată clasic) şi se mon­ rea social-administrativă a mai multă fermitate şi e- Vom reveni în curînd pe aveţi dreptul la pensiona­ ŞI RĂSPUNSURI vinsă (7
tează o cale ferată care va coloniei. La Rîuşor, lucră­ xigenţă la acest mare şi şantierele de la Rîu Mare- rea pentru limită de vîrstă Camera
permite evacuarea cu mare rile similare au fost termi­ important capitol al educa­ Retezat. la 60 de ani. Ca răspuns la solicitarea mare (E
viteză a sterilului, după nate. unor părinţi din Cîmpuri rabar: M
lui
montarea maşinii de perfo­ Deci, multe puncte de lu­ In urma articolului Surduc, de a se asigura mai ORAŞTI
rat la secţiune plină, care cru, foarte multe obiective „Furnizorii de utilaje — bine transportul elevilor (Patria)
goste şi
va sosi în curînd pe şan­ şi lucrări, dispersate pe vioara întîi în finalizarea navetişti ia Gurasada şi GEOAG1
tier. Au fost deja montate zeci de kilometri, în zone lucrărilor de investiţii la Ilia, întreprinderea de lăutul (
macaraua capră şi podul de altitudine, greu accesi­ C.T.E. Mintia“, publicat în transporturi auto precizea­ HAŢEG
trăim, (
rulant. La suprafaţă se e- bile, care pun probleme. nr. 6924, din 10 februarie ză : „S-au luat măsuri de (Populai
xecută o platformă pentru Toate acestea însă nu jus­ a.c., al ziarului nostru, re, noi vom asigura C.T.E. pia unei minute încheiată introducere a unui autobuz regăsită
realizarea prefabricatelor tifică ritmurile lente de lu­ am primit două răspun­ Mintia echipamentele con­ la C.T.E. Mintia, pe care de capacitate mare pe tra­ CÂLAN
necesare beton ârii galeriei cru. După cum ne-au spus suri, din care spicuim ur­ tractate“. v-o trimitem. seul Almaş Sălişte — Ilia — eintee i
S1MERL
forţate, unde este concen­ mai mulţi interlocutori, în­ mătoarele : N. R. Beneficiarul — în legătură cu barele Deva, cu care se pot depla­ riei met
trată c mare parte a for­ tre. care economistul Tra- „Combinatul industrial C.T.E. Mintia — ne in­ capsulate şi cutia de bor­ sa şi elevii din localităţile Omul tăi
ţei de muncă a şantierului. ian Dobra, inginerul Tibe- pentru construcţii de ma­ formează că, intr-adevăr, ne, menţionăm că între­ de pe traseu“. na) ; T
tîrzie (S
De asemenea, continuă lu­ riu Micu, şeful şantierului şini Bistriţa a finalizat C.I.C.M. Bistriţa şi-a in­ prinderea noastră s-a con­
crul în sala maşinilor. nr. 1 — uzină, maistrul toate subansamblele de la tensificat ritmul livrării fruntat cu unele proble­ ~k
Şantierul nr. 2 — adiic- minier Alexandru Bat — I.D.E. 1 350 000, cu execu­ subansamblelor contrac­ me privind aproviziona­ „în urmă cu cîteva luni,
ţiunea principală. Prin asi­ două sint problemele mari ţie în unitatea noastră, tate. rea cu anumite materiale pe str. 23 August, în drep­
milarea în ţară a unor pie­ ale constructorilor de la dar nu poate încheia li­ „întreprinderea de ce­ din import, ceea ce a dus tul străzilor Liliacului şi
se de schimb pentru perfo­ Rîu Mare-Retezat la aceas­ vrarea din lipsa unor pie­ lule electrice Băileşti a la neonorarea în termen Zamfirescu, era o trecere Timpu
ratoarele grele din subte­ tă oră : insuficienţa forţei se neprimite de la furni­ avut de executat pentru a unor contracte, pe care de pietoni. Era, şi era foar­ ziua de
in genei
ran, se scontează creşterea de muncă (şantierul are ne­ zorii noştri din Alexan­ C.T.E. Mintia un număr le vom recupera integral te bine. în urma unor lu­ rul te
vitezelor de înaintare în a- voie de şoferi cu înaltă dria, Craiova, Tg. Mureş, de 28 celule electrice. Ce­ pînă la 15 martie a.c.“. crări în zonă însă, aceas­ Vin tul V
ducţiunea principală. Se pregătire şi experienţă) şi Braşov, Baia Mare, Iaşi. lulele au fost livrate co­ N. R. Şi I.C.E. Băi­ ta a dispărut, iar traversa­ sud-est
ra raax
pregătesc lucrările de înce­ aprovizionarea defectuoasă . Este vorba, între altele, respunzător , calitativ şi leşti — ne asigură bene­ rea străzii de către sutele între 7
pere a betonării aducţiunii cu piese de schimb şi cau­ despre izolatori, corpuri cantitativ, fapt ce rezultă ficiarul — şi-a amplificat de pietoni ■— foarte mulţi minimă
principale în zonele Valea ciucul! pentru mijloacele de încălzit, motoreductori, şi din atestarea acestora ritmul livrării echipamen­ elevi — a devenit primej­ grade.
La m
Mare şi Netiş (tehnologia a de transport. electrozi. de către reprezentanţii telor către C.T.E. Mintia, dioasă, riscantă. Am dori moaşă
fost deja definitivată). Se Trebuie spus însă că sint Pe măsură ce subfurni- Ministerului Energiei E- îneît montajul la grupul reînfiinţarea, trecerii de pie­ noros. I
intensifică lucrul la fabri­ şi probleme de altă natu­ zorii noştri îşi vor res­ lectrice care le-au recep­ nr. 6 să se poată efectua toni în această zonă“ (Prof. (Meteori
A. I’ron
ca de betoane de la Valea ră : fluctuaţia este ridicată, pecta termenele de livra­ ţionat, cît şi din xeroco- în bune condiţii. Bartha Ioan, Liceul nr. 2
Mare, urmînd a fi termi­ timpul efectiv de lucru nu Deva).