Page 64 - Drumul_socialismului_1980_03

Vizita oficială in ţâre noastră a
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ

preşedintelui Republicii Zair, Mobutu Şese Seko

încheierea convorbirilor oficiale

La Palatul Consiliului de mai puternic colaborarea cultural, se vor intensifica
Stat s-au încheiat, miercuri, dintre cele două ţări, pe şi diversifica schimburile
19 martie, convorbirile ofi­ târîm bilateral şi în sfera comerciale, se va extinde
ciale între tovarăşul Nicolrae vieţii internaţionale. cooperarea în producţie, în
Ceauşescu, secretar general A fost manifestată con­ domenii de interes reciproc,
al Partidului Comunist Ro­ vingerea că, prin înfăptui­ în folosul şi spre binele
mân, preşedintele Republi­ rea măsurilor stabilite, se ambelor ţări şi popoare, al
cii Socialiste România, şi va realiza o colaborare mai cauzei generale a destin­
general de corp de armată derii, păcii şi progresului
Mobutu Şese Seko Kuku intensă între România şi în lume.
Ngbendu Wa 27a Ban ga, Zair, pe plan politic, eco­
preşedintele fondator al nomic, tehnico-ştiinţific şi (Continuare în pag. a 4-a)
Mişcării Populare a Revo­
luţiei, preşedintele Repu­
blicii Zair. Astăzi, în jurul orei 10,45, posturile de radio şi te­
P r e ş e d i n ţ i i Nicolae leviziune vor transmite direct de la Aeroportul inter­
Ceauşescu şi Mobutu Şese naţional llucureşti-Otopeni ceremonia plecării genera­
Seko au relevat cu satisfac­ lului de corp de armată Mobutu Şese Seko Kuku
ţie rezultatele pozitive ale Ngbendu Wa Za Banga, preşedintele fondator al Miş­
vizitei, ale convorbirilor cării Populare a Revoluţiei, preşedintele Republicii
Anul XXXII, nr. 6 957 Joi, 20 martie 1980 4 pagini — '30 bani purtate, care au pus preg­ Zair, care, Ia invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
nant în lumină hotărârea secretar general al Partidului Comunist Român, pre­
şedintele Republicii Socialiste România, a efectuat o
comună de a conferi noi
dimensiuni relaţiilor româ- vizită oficială in ţara noastră.
15 ani de transformări revoluţionare no-zaireze, de a dezvolta şi
pe pâmîniui României socialiste

FORMAREA OMULUI ÎNAINTAT

OBIECTIV ESENŢIAL AL UNEI MUNCI

TENACE, DE LARDA PERSPECTIVĂ în obiectiv — restanţele Co'.aboKatorul nostru, eco­
nomistul Traian Dobra, şc-
ful serviciului plan al Gru­
Promovînd cu consecvenţă in scopul formării acestui combinatul siderurgic, între­ la producţia fizică pului do şantiere Riu Mare-
o politică generală profund tip de om, partidul —- din prinderea minieră şi I.C.S. Relezat, ne-a anunţat o
veste îmbucurătoare : ter­
ştiinţifică, în conformitate cu iniţiativa şi sub conducerea Hunedoara, de la I.M. Barza, minarea betOTLării radieru­
interesele fundamentale ale nemijlocită a secretarului său l.'V, Călan şi multe altele La Întreprinderea de încălţăminte Hunedoara lui din aducţiunca princi­
poporului, precum şi cu rea­ general, tovarăşul Nicolae pun în centrul activităţii de pală, pe frontul de intraro
perforat
la
maşinii
a
de
lităţile României, Partidul Co­ Ceauşescu —, a elaborat un educaţie cultivarea statornică secţiune plină, cu două zile
munist Român concepe for­ vast program vizînd toate la­ a atitudinii socialiste faţă de Cu justificări şi scuze nu se mai devreme.
marea omului nou — cu o turile activităţii educative. Se muncă. Această zonă a mun­ — Cum a fost posibil a-
fizionomie moral-politică şi cii de formare a omului nou poate realiza planul cest succes ?
Printr-o temeinică or­
—
culturală autentic socialistă regăsesc aici componente cuprinde în sine preocupa­ Fabrica de încălţăminte în februarie — de 48 la ganizare a lucrului pe
— în strînsă legătură cu dez­ cum sînt educaţia ideologică, rea cea mai importantă, vi­ din Hunedoara este o uni­ schimburi, prin pricepere şi
voltarea bazei tehnico-mate- politică şi etică, economică, zînd gradul de participare a tate relativ nouă. Dar a- sută. dăruire în munci, printr-o
Sînt unele cauze obiecti­
riale a societăţii. In viziunea patriotică şi juridico-civică, comuniştilor, a tuturor oame­ cest lucru nu scuză nerea- ve care au determinat oa­ permanentă colaborare şi
bună înţelegere intre toţi
sa cuprinzătoare, între aces­ dar şi cea a voinţei de a lup­ nilor muncii, indiferent de
te laturi fundamentale exis­ ta fără rezerve pentru înfăp­ naţionalitate, la activitatea lizările care se ţin lanţ de recum rămînerea în urmă
tă o reală relaţie dialectică, tuirea neabătută a politicii socială determinantă pentru la punerea în funcţiune. In — aprovizionarea defectu­
de interdependenţă reciprocă, partidului, pentru edificarea progresul .material şi spiri­ 1979 unitatea şi-a realizat oasă cu materii prime şi
dinamică. Dezvoltarea bazei societăţii socialiste multilate­ tual al societăţii — munca. planul la producţia fizică materiale necesare procesu­ Lucrare
în proporţie de 67 la sută,
materiale, la care se adaugă ral dezvoltate. Sfera muncii productive, lui de producţie —, dar e-
manifestarea funcţiilor cultu­ ideal conturată în documen­ înregistrîndu-se totodată şi xistă, mai cu seamă, o se­ terminată
ral-educative se constituie în După cum se ştie, organi­ tele congreselor, consfătuiri­ unele depăşiri ale costuri­ rie de carenţe de natură
temelia formării şi generali­ zaţiile de partid din judeţul lor şi conferinţelor cu carac­ lor de producţie. Ceea ce subiectivă, internă, pentru
s-a î-ntîmplat anul trecut (şi
nostru desfăşoară o amplă
înlăturarea cărora nu, s-a
zării conştiinţei socialiste, a- activitate politico-educativă ter naţional, în cuvîntările şi în anii anteriori) putea acţionat cu operativitate şi cu două
ceasta, la rîndul său, afir- pentru formarea şi dezvolta­ expunerile secretarului gene­ constitui un motiv de re­ deplină responsabilitate.
mîndu-se activ în făurirea so­ ral al partidului, tovarăşul flecţie pentru întregul co­ zile avans
Este adevărat, acest co­
cialismului şi comunismului, rea conştiinţei socialiste. Nicolae Ceauşescu, solicită lectiv de oameni ai mun­ lectiv se maturizează, dar
Din această realitate rezul­ Prîntr-o multitudine de forme manifestarea la parametri cii, pentru conducerea fa­ evoluţia sa este prea lentă,
tă firesc că edificarea socie­ şi mijloace — între care în- maximi a tuturor resorturilor bricii. Dar justificările con­ ‘•oreînd multe neajunsuri şi
tăţii socialiste şi comuniste văţămîntul politico-ideologic, moral-politice de care dispun tinuă să curgă, nerealiză- greutăţi. .Se resimte încă o cei aproape 100 do munci­
este opera activităţii conştien­ propaganda prin conferinţe,, oamenii pentru îndeplinirea riJe să se acumuleze, stă­ tori mobilizaţi Ia această
slabă mobilizare a tuturor
te întregului popor, sub munca de la om la om, mo­ sarcinilor ce le revin din rile de fapte negative să se factorilor, o stare de indis- importantă lucrare din ca­
nr.
1
u-
şantierului
drul
corţducerea partidului. dalităţile muncii politice de programele dezvoltării eco- perpetueze de la o lună la ztnă.
Omul de conformaţie socia­ masă, adunările generale de nomico-sociale a patriei. In alta. In ianuarie, pianul a D. ALMĂŞAN — Cine sînt autorii acestei
listă este definit printr-o partid, de sindicat şi U.T.C., fost îndeplinit în procent frumoase realizări ?
— Toţi lucrătorii din ca­
înaltă conştiinţă şi cunoaşte­ formele pe care şl le contu­ (Continuare în pag. a 2-a) de numai 47,3 la sută, iar (Continuare in pag. a 2-a) drul lotului castel, condus
re multilaterală, devotament, rează organizaţiile Frontului de tinăral inginer loan Dă-
abnegaţie şi responsabilitate Democraţiei şi Unităţii So­ nilă. Ei s-au angajat să ter­
mine lucrările de excavare
socială, omul ţinutei morale cialiste etc. — organizaţii de în cinstea evenimentului a-
de prestanţă, aţ. orizontului partid cum sînt cele de la logerilor de la 9 martie a.c.,
politico-ideologic larg, al e- I.M. Lupeni, Paroşeni şi Pe- iar betonarea propriu-zisă
levaţiel spirituale. triîa, din Valea Jiului, de la să o finalizeze cu două zi­
le mal devreme faţă de ter­
menul stabilit. Angajamen­
tul a fost onorat.
—
S-a evidenţiat cineva
lucrările Adunării generale a în mod deosebit la această
lucrare ?
— Ar putea fl notaţi res­
ponsabilul lucrării — ing.
Academiei Republicii Socialiste România Mihai de Gheorghiţă, Gheorghe
maistrul
minier Alexandru Bat, şe­
ful
schimb
louescu, minerii Miltai Pă­
durarii, Gheorghe Lazăr,
Miercuri s-au desfăşurat largul colectiv al oameni­ Eugen Dârăban, Petru Gro-
în Capitală lucrările Adu­ lor de ştiinţă din ţara şan, losif Marian, b cloni.s-
nării generale a Acade­ noastră, la perfecţionarea tul Ion Ciobănică, mecani­
miei Republicii Socialiste continuă â activităţii aca­ cul Nicolae Giurcanu.
România. demiei, pe măsura sarcini­ — Altceva?
— Un amănunt important:
Primul punct pe ordinea lor importante ce revin şti­ deşi lucrarea a prezentat
de zi l-a constituit alegerea inţei, tehnologiei, învăţă- un înalt grad de complexi­
noului preşedinte al acade­ mîntului, culturii şi artei, tate tehnică, ea a întrunit
miei. Din partea prezidiu­ in lumina istoricelor docu­ sufragiile celei mai bune
calităţi.
I.M. Orăşlie, construcţii metalice. Echipa de sudori condusă de comunistul Sabin Ca­
lui academiei, academicia­ mente ale Congresului al zan execută construcţii metalice de mare complexitate. Foto: VIRGIL ONOIU G. DINU
nul loan Anton, vicepre­ XII-lea al P.C.R., a orien­
şedinte al academiei, l-a tărilor date de tovarăşul
propus ca preşedinte al Nicolae Ceauşescu, secreta­
înaltului for ştiinţific şi rul general al partidului. p eraţi vei „Drum nou“ Hune­
cultural al ţării pe acade­ în continuare, au fost POMI PENTRU doara, condusă de comunistul dc culegătoare de ştiuleţi din
cele 24 prevăzute.
micianul Gheorghe Mihoc, prezentate darea de seamă GOSPODĂRIILE Ilie Neagoe, a depăşit sarci­
matematician de prestigiu, privind activitatea desfăşu­ POPULAŢIEI na dc plan la zi cu 400 000 „CINSTIRE OMULUI'
eu o activitate de peste o rată de Academia Republi­ lei. O notă bună pentru
muncitoarele Later eţia It aţi u,
asigura
si
în
Pentru
jumătate de veac în acest cii Socialiste România de la tarea pomiculturii in dezvol­ Floarea Croitoru, Maria Hor­ scenele comuna Mărttneşti, pe
cadrul
culturale,
căminelor
domeniu. Plenul academiei precedenta adunare genera­ PRIN MUNCA gospodăriilor populaţiei, clin vath şi Cornelia Lupu. formaţiile de artişti amatori
l-a ales în unanimitate în lă şi raportul privind direc­ PATRIOTICA pepiniera Stagiunii pentru prezintă, sub genericul „Cin­
spectacole
omului“,
această funcţie. ţiile principale ale activi­ cercetare $i producţie pomi­ MODERNIZAREA stire cuprind montaje muzi-
coli
preluat,
e-au
Gooagiu
care
Mulţumind pentru deose­ tăţii academiei în anul 1980. s Tinerii dc Ia 1. V. Călău, prin consiliile populare, pes­ ECHIPAMENTULUI cal-iiterare, cintece şi dansuri
bita încredere acordată, a- în încheiere, a fost a- Î angajaţi in vasta acţiune de te 20 000 pomi în vederea DE RECOLTAT PORUMB populare, solişti vocali şi in­
plantării* in această primă­
cademicianul Gheorghe Mi­ doptat textul unei telegra­ colectare şi valorificare a rc- vară. La centru! de reparaţii a! strumentişti, recitatori.
hoc a dat glas dorinţei sa­ me adresate tovarăşului I surselor metalice, au sirius S.M.A. Ilia se desfăşoară cu
le de a sluji pe mai de­ Nicolae Ceauşescu, secretar şi predat, dc la începutul a- CONFECŢII DE SERIE rezultate favorabile acţiunea
parte, cu devotament, ştiin­ general al Partidului Co­ ' nului şi pină acum 130 tone Printr-o bună organizare a dc modernizare a echipamen­
telor de la combinele de re­
ţa românească, amgajîn- munist Român, preşedinte­ dc fier vechi, iar cei de la muncii, secţia <le confecţii coltat porumb. Pină acum
du-se ca în noua sa func­ le Republicii Socialiste . fabrica de ipsos — 60 tone. serie nr. 54, din cadrul Coó- lucrarea este realizată la 20
ţie să contribuie, alături de România.