Page 65 - Drumul_socialismului_1980_03

Pag. 2 DRUMUL SOC1ALISMU

UMUÀ EXIGENTĂ, RUMIE SPORITĂ Formarea omului înaintat

în urma elaborării, din răşi care nu înţeleg să res­ (Urmare din pag. 1) Ceauşescu, organizaţiile de
i n i ţ i a t i v a tovarăşului LAZÀR DAVID pecte întocmai prevederile partid din judeţ, la unison cu 10.00 T(
In juri
Nicolae Ceauşescu, a Hotă- preşedintele Colegiului judeţean de partid Hotărîrii C.C. al P.C.R. şi producţia cărbunelui, meta­ întregul partid, acţionează cu m
rîrii Plenarei C.C. al P.C.'R. Legii nr. 1/1978. lului, energiei electrice, în stăruinţă pentru dezvoltarea ae
şi în lumina Legii nr. de activişti şi cadre cu gospodărirea blocurilor şi Unele din aceste neajun­ realizarea tuturor produselor, sentimentelor de dragoste şi iu
Ci
1/1978, acţionind pe baza munci de răspundere li se a apartamentelor, asigura­ suri au loc ca urmare şi eforturile colectivelor de oa­ devotament faţă de patrie şi iu
măsurilor şi indicaţiilor încredinţează spre soluţio­ rea cu apă şi căldură a a unor carenţe în activita­ meni ai muncii sînt orientate trecutul său istoric, pentru ar
conducerii partidului, orga­ nare unele probleme, sesi­ acestora (la Deva), lipsa u- tea comisiilor de pe lingă in direcţii esenţiale, cum cunoaşterea de pe baze şti­ St
W
nele de partid, de stat, de zări, reclamaţii sau propu­ nor locuri de muncă pen­ comitetele de partid şi bi­ sînt : creşterea productivită­ inţifice a materiei şi mişcării, Ui
masă şi obşteşti şi-au spo­ neri conţinute în scrisori. In tru femei, probleme de li­ rourile organizaţiilor de ba­ ţii muncii, reducerea consu­ a tuturor fenomenelor natu­ M.
rit şi îmbunătăţit continuu ce priveşte programele de tigii de muncă, spaţii de ză, a nerespectării întru- murilor de materii prime, ma­ rale şi sociale. Sub condu­ Ul
u<
preocuparea pentru soluţio­ audienţe, acestea au fost locuit (la Hunedoara, Valea totul a prevederilor art. 12 teriale, combustibili şi ener­ cerea organizaţiei judeţene 16.00 Tc
narea corespunzătoare a mal bine organizate şi res­ Jiului, Călan şi Brad), di­ din Legea nr. 1/1978. gie, realizarea nivelurilor pre­ de partid se întreprind ne­ 16,03 Vi
şc
problemelor ridicate de oa­ pectate, efectuîndu-se nu­ versificarea şi calitatea ser­ Faţă de aceste consta­ văzute pentru producţia fizi­ numărate acţiuni consacrate 16,23 Ci
menii muncii în scrisori şi. meroase audienţe colective viciilor către populaţie, în­ tări, plenara Comitetu­ că, folosirea la înalţi para­ dezvoltării simţămîntului de zii
audienţe, stilul şi metodele în întreprinderi, comune şi deosebi în localităţile rura­ lui judeţean de partid din metri a maşinilor şi agregate­ datorie cetăţenească, instau­ 16.15 Cr
ni<
lor de muncă, îndeosebi în sate, iar concluziile des­ le şi altele. La unele ni­ 18 februarie a.c. a adop­ lor, obţinerea unor Indicatori rării în viaţa colectivelor de 17.05 VI
ce priveşte creşterea opera­ prinse au fost bine valori­ veluri nu se acordă încă a- tat un plan de măsuri economici de eficienţă in per­ muncă, a aşezărilor umane, 18.05 Fo
tivităţii şi receptivităţii, a ficate, fiind puse în dezba­ tenţia necesară problemelor în vederea îmbunătăţi­ manentă creştere. a înaltelor valori morale ale 18.35 Ui
ba
exigenţei şi răspunderii fac­ terea unor plenare, adunări care se repetă mai des, ele rii continue a activită­ Este locul să subliniem că societăţii noastre, care să 19.00 Ti
torilor responsabili de a- ţii de rezolvare a propu­ întreaga muncă politico-edu- propulseze omul în muncă şi 19,30 La
ceastă activitate. MWe ridicate de oamenii muncii in audiente ii scrisori - nerilor, sesizărilor, recla- cativă desfăşurată de orga­ în viaţa socială. gr
Din analiza activităţii pe maţiilor şi cererilor oame­ nizaţiile de partid se mani­ Intre preceptele specific 19.15 Ml
»C
anul 1979, a reieşit că or­ -msmiMjmÉMSSSiÈîsMM nilor muncii, conţinute în festă în fiecare unitate prin socialiste un loc important îl 20.05 15
ganelor de partid, de stat, scrisori şi audienţe. De cu- creşterea angajării şi respon­ ocupă promovarea curajoasă, Ii;
11«
de masă şi obşteşti din ju­ de partid, şedinţe ale ajungînd la niveluri superi­ rînd, la Comitetul judeţean sabilităţii oamenilor muncii deschisă a noului, adoptarea toc
deţ li s-au adresat, prin C.O.M. şi adunări ale oa­ oare. Dacă s-ar întreprin­ de partid, a fost organizată în muncă, a iniţiativei pro­ unei atitudini active împotri­ vo
scrisori şi audienţe, aproa­ menilor muncii. de mai multe acţiuni de o consfătuire de lucru cu prii, ca expresii ale rolului de va conceptelor şi mentalităţi­ 20.35 Ol
pe 43 000 cetăţeni. Proble­ S-a constatat însă că mai popularizare şi explicare a întregul activ şi personalul stăpîni ai mijloacelor de pro­ lor depăşite, a individualis­ 31.35 Te
matica tratată de aceştia, există şi unele deficienţe. legilor şi actelor normative din judeţ însărcinat cu e- ducţie, producători şi benefi­
foarte largă şi diversă, s-a Astfel, nu peste tot şi pe în unităţi, multe probleme videnţa şi urmărirea scriso­ ciari ai bunurilor materiale mului şi egoismului, afirmarea
referit, printre altele, ia u- deplin se realizează condu­ s-ar rezolva la acele nive­ rilor şi organizarea audien­ pe care îl deţin muncitorii puternică , a priorităţii intere­ I l
nele lipsuri şi neajunsuri cerea nemijlocită a acestei luri. S-au semnalat în unele ţelor, în cadrul căreia au ţăranii şi intelectualii în so­ selor generale, a generozită­
urmate de preţioase propu­ activităţi de către organele locuri şi cazuri de super­ fost prezentate concluziile cietatea noastră. Energia ţii şi dăruirii în folosul so­ BUCt
neri de îmbunătăţire a ac­ de partid, urmărirea modu­ ficialitate, formalism, ten­ reieşite din analiza activi­ clocotitoare -ce stăpîneşte cli­ cietăţii, ca izvor al bunăstă­ (lioprog
tivităţii unor organisme, în­ lui de desfăşurare a solu­ dinţe de a trece uşor peste tăţii din anul trecut şi mă- rii generale şi a fiecăruia. Radio ju
presei ;
treprinderi şi instituţii, la ţionării scrisorilor de orga­ anumite nereguli şi proble­ • şurile ce se impun pentru matul de muncă din între­ Munca stăruitoare, tenace, diiior;
nereguli în transporturi şi nele de stat, de masă şi e- me semnalate şi chiar tără­ viitor. S-a remarcat şi cu prinderile miniere, siderurgi­ uneori anevoioasă pe care 9.05 Ită:
lor ; 10
construcţii, reparaţii şi în­ conomice ; nu există un gănarea luării şi finalizării acest prilej hotărîrea tutu­ ce, din construcţii, practic partidul o desfăşoară pentru 10.05 R,
treţineri în imobile, pro­ control sistematic şi perma­ unor măsuri propuse. Une­ ror factorilor investiţi cu din toate ramurile, se afirmă formarea şi generalizarea lor ; 1(
bleme de legislaţia muncii, nent la nivelul unor comi­ le consilii de conducere din această importantă respon­ deosebit de elocvent prin nu­ conştiinţei noi, socidjiste, este 11.00 Bl
retribuţii, încadrări, trans­ tete de partid, la unele unităţi economice şi insti­ sabilitate de a face totul mărul şl eficienţa iniţiative­ încă o dovadă deosebit de Avanpr
12.00 B
ferări, asistenţă pedicală, consilii populare, sindicate tuţii nu dovedesc suficien­ pentru rezolvarea în cele lor muncitoreşti ce se aplică elocventă a caracterului uma­ Revista
probleme de aprovizionare şi organizaţii de 'tineret. De tă receptivitate şi solicitu­ mai bune condiţii a proble­ în producţie. nist al politicii partidului, o- Iui am
şi prestaţii de servicii că­ asemenea, mai sînt răspun­ dine faţă de sugestiile bine melor oamenilor. Un argu­ Ptin orientările şi indica­ rientată spre făurirea socie­ moara
13.00 D
tre populaţie, pensii şi asi­ suri în care nu se abordea­ intenţionate sau criticile ment in plus că dialogul ţiile date de tovarăşul Nicolae tăţii pentru om şi prin om. Club u
gurări sociale şi altele. ză problemele de conţinut formulate in legătură cu di­ direct, deschis, cu oamenii, djojum»
Cu prilejul diverselor a- şi care nu se folosesc în ferite aspecte negative ale devine tot mai mult un Nicolae
ni că şi
nalize şi controale efectua­ toate cazurile ca instrument activităţii economice şi so­ factor determinant al per­ cultură
te, s-a constatat că cerce­ de îndreptare a unor lu­ ciale, nu acţionează cu fecţionării vieţii eeonomico- cbitecul
tarea sesizărilor se face mai cruri. La fel, nu peste tot promptitudine şi concret sociale, şi care obligă la ac­ 1965—1.91
rodnici
temeinic, cu mai multă se analizează şi se trag con­ pentru lichidarea neajunsu­ ţionarea cu toată respon­ 17,20 P
competenţă, colectivele or­ cluzii asupra cauzelor ce rilor constatate. Şi în ce sabilitatea, de către toţi partid
ganizate pentru rezolvarea generează multe scrisori şi priveşte termenele de solu­ factorii şi la toate nivelu­ (Urmare dii> pag. 1) — în primul rînd trebuie tcce ; 1
lici ; 18
scrisorilor şi-au atras un audienţe dintr-o activitate ţionare a scrisorilor, mai rile, contribuind astfel din să eliminăm orice atitudi­ Ciută 1
larg activ obştesc şi că. u- sau alta, cum ar fi cele cu sînt cazuri de nerespectare plin la bunul mers al tre­ ciplină, care conduc la stag­ ne de indisciplină de pe na Mar
nui număr tot mai mare privire la întreţinerea şi a lor. Mai sînt unii tova­ burilor obştii. nări în procesul de produc­ fluxul tehnologic, începînd 20,30 I
20,40 C;
ţie, la nerespectarea terme­ de la recepţia materialelor. O zi iii
forum.
nelor contractuale. Fiecare Membrii comisiei de recep­ Lungu
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ fecte. S-a ajuns pînă acolo ţie nu-şi fac pe deplin da­ 24.00 Bl
nerealizare cauzează alte e-
fost
Au
cazuri
toria.
de
turn.
îneît fabrica a fost nevoită stagnări în producţie din 5.00 No
0 metodă eficientă de combatere a buruienilor din livezi să solicite un credit special cauza necunoaşterii cu pre­
pentru a-şi putea face plă­
cizie a stocurilor, deoarece
ţile către furnizori. recepţia cantitativă a fost ESftfr»-.-fi
în livezile de tip inten­ Combaterea pirului şi a al­ Combinatul petrochimic Pi­ porţie de circa 90—95 la — De ce s-a ajuns în a- făcută după acte şi nu du
siv, unde pomii sînt plan­ tor buruieni perene din li­ teşti. sută. în caz de nevoie, tra­ ceastă situaţie ? pă cantităţile reale. Apoi, DEVA
(Patria)
taţi mai des pe direcţia vezile cu pomi prin lucrări Primul tratament s-a e- tamentul se poate repeta şi — Aprovizionarea a fost, gestionarii de- la magazie Atlantic
riadului, avînd coroanele manuale este posibilă dacă fectuat pînă la sfîrşitul de­ în anul al doilea, reducînd este şi cred că va fi încă au uitat de obligaţia de a DOARA
dirijate în acest sens pe lucrarea se efectuează an cadei a doua a lunii mar­ dozele iniţiale eu 50 la su­ principala cauză a nereali- anunţa diminuarea stocului seriile .
marea
spalieri, lucrările solului se de an, în modul cel mai tie, aplicînd cîte 10 kg sub­ tă. După stîrpirea buruie­ zărilor — ne-a spus eco­ de materiale, sub cel de si­ Jachetei
pot face mecanizat, numai stăruitor, cu scoaterea rigu­ stanţă brută la hectarul de nilor, se face afînarea so­ nomistul Atanasie Vîlceanu. guranţă. torul) ;
<
între rînduri şi într-un sin­ roasă a rizomilor din stra­ livadă efectiv tratat. După lului prin arătură cu plu­ Furnizorii noştri nu-şi o- Degeaba se încear^ jra- tista, d
(Unirea;
gur sens. Ca atare, în zona turile mai adînci ale solu­ acest tratament, la circa gul de vie şi săpat manual. norează la timp contracte­ gerea la răspundere a fur­ iembrie)
raidurilor cu pomi rămîn lui. 4—6 săptămini, s-a revenit Acţionind în acest fel, le. Nu ne trimit la timp nizorilor, dacă din vina fa­ ca) ; LI
fîşii de lăţimi variabile ca­ In urma cercetărilor efec­ cu al doilea tratament, tot pomii s-au dezvoltat cu materialele în cantitatea ce­ bricii nu le-a fost comuni­ rin arul
re nu se pot lucra mecanic, tuate în livada C.A.P. Geoa- cu Pitezin 75, în doză de 7 circa 25 la sută mai mult rută. Se observă multe in­ cat la timp necesarul de CAN : 1
I-II (1
trebuind ca ele să fie săpa­ giu, s-au obţinut rezultate kg la hectarul de livadă e~ decît pomii netrataţi, iar versări de comenzi şi nu­ materiale. Mai mult decît Gorgoni
te manual, cu sapa sau pozitive în combaterea pe fee tiv tratat, ceea ce în­ producţia de fructe a cres­ meroase abateri calitative atît, acest necesar se modi­ (Muncit
cazmaua. cale chimică a buruienilor seamnă consumul a 2 kg la cut cu 40—50 la sută ia de la modelele omologate fică foarte des, ceea ce pro­ om de
(Mi
ca
Un calcul sumar ne ara­ perene, inclusiv a pirului. tratarea benzilor respective pomii trataţi. (PRETIM Timişoara).' Apoi, voacă greutăţi la furnizori. Certifici
tă că cel puţin o treime Dar, iată cum s-a procedat pe un hectar de livadă. lipsa unor conducători de La toate acestea se adau­ (Muncit
din suprafaţa totală de li­ practic. Dacă tratamentul se face Dr. ing. DUMITRU PRICĂ formaţii competenţi grevea­ gă şi faptul că personalul Şatra (I
CÂNI :
vezi existente va fi lucra­ înainte de aplicarea tra­ corect, încă din primul an Staţiunea de cercetări ză desfăşurarea procesului compartimentului aprovizio­ (7 Noien
tă manual. Deoarece între­ tamentului propriu-zis cu buruienile perene, inclusiv şi producţie pomicolă de producţie, generînd nu­ nare nu urmăreşte cu per­ mera c
ţinerea manuală a livezilor erbicide s-a făcut o lucra­ pirul, sînt distruse în pro­ Geoagiu meroase abateri tehnologi­ severenţă derularea con­ mare (!
rabak:
a fost în unele cazuri ne­ re de curăţare a solului în ce la atelierele de croit, tractelor, lucrînd încă în ale lui
glijată, suprafeţele respec­ lungul rîndului de pomi, în „Săptămîna pomiculturii” cusut, tras-tălpuit. Şirul salturi. De asemenea, în ORAŞTI
(Patria)
tive s-au infestat cu buru­ îndepărtînd resturile vege­ cauzelor ar putea continua secţii se fac multe decalări inie (FI
ieni perene, în special cu tale prin greblare, strînge- cu neîndeplinirea normelor de la programul de fabri­ BAI : F
pir tîrîtor, care încet şi sis­ re, scoatere şi ardere. Apoi POMICULTORI Şl MECANIZATORI I de către întreg personalul caţie fără a se anunţa sa de ci
tematic duce la slăbirea s-au făcut două erbicidări muncitor, slaba calificare a compartimentul de aprovi­ timpul
să iubiir
pomilor, reducerea poten­ cu produsul românesc Mobilizaţi întreg potenţialul de forte umane şi ma­ unor lucrătoare. zionare. A fost i
ţialului productiv şi apoi PITEZIN 75. Produsul se teriale de la sate in vederea efectuării în condiţii — Aceste necorelări, a- Greşeli evidente sînt şi 7-a ; CĂ
compromite plantaţiile. ireproşabile a lucrărilor care hotărăsc soarta produc­ ceste deficienţe se regăsesc în domeniul pregătirii fa­ un cin te
poate procura la cererea u- ţiei de fructe ! Participaţi cu toţii la executarea acţiu­ în procesul de producţie bricaţiei. Se întîrzie cu pre­ Miliţienc
nităţilor interesate, găsin- nilor de plantare a pomilor, fertilizare, săpat, tăieri, într-un număr mare de gătirea modelelor, nu se in­ Iunie) ;
copi
nii
ÎNSĂMÎNTĂRILE du-se în cantităţi suficien­ combatere a dăunătorilor şi de modernizare a planta­ stagnări — adaugă Savin sistă la furnizorii de tălpi, şui) ;
te, la preţul de 60 lei/kg, ţiilor. Spiru, şeful biroului O.P.M. calapoade şi prefabricate identitat
EFECTUATE LA TIMP fără repartiţie, direct de la Un exemplu recent. în ia­ pentru procurarea urgentă LARI : !
luţionari
Ş! DE CALITATE nuarie, din cauza lipsei de a acestora.
materii prime, stagnările au Situaţia este oarecum si­
Organizînd temeinic ac­ depăşit 61 000 de ore. In milară şi în • compartimen­ 1*1
tivitatea, cooperatorii şi februarie s-a înregistrat o tul producţie unde, cu toa­
mecanizatorii din Valea reducere a lor, dar totuşi te insistenţele, se întîrzie Rezulţi
Sîngiorgiului (preşedinte au atins cifra de 40 000 ore. nejustificat de mult seriile 19 marţii
Lucreţia Enăşoi) au hotă- La acestea s-au adăugat şi „zero“, fapt ce duce (dato­ Extr.
rît ca in această campanie cele peste 1 500 de ore de rită pregătirii necorespun- 18, 44.
Extr. i
să efectueze semănatul la stagnare a unor utilaje din zătoare a modelelor) la în- 2G. 30.
timp şi de calitate pe în­ cauza anumitor defecţiuni. greunarea desfăşurării pro­ Fond
treaga suprafaţă planifica­ Opririle din cauza utilaje­ cesului de execuţie, la de­ 1 003 128 1
tă. Pînă acum, au însămîn- lor defecte puteau fi evita­ calări în timp sau alte in­
ţat 60 la sută din suprafa­ te dacă, în perioada cît li­ tervenţii.
ţa destinată culturilor din niile tehnologice nu produ­ în aceste locuri trebuie
prima epocă, existînd con­ ceau, formaţiile de lucru ar să acţionăm cu mai multă
diţii ca în 2—3 zile să în­ fi trecut la întreţinerea şi fermitate. Punînd la punct Timpul
cheie acţiunea respectivă. revizia utilajelor din do­ procesul de producţie şi des­ ziua de
Concomitent s-au pregătit tare. făşurarea lui în bune con- va fl re
cer vâri;
30 de ha care vor fi însă- — Unde şi cum trebuie să diţiuni, vom putea vorbi şi dea pic
mînţate cu porumb. Meca­ se acţioneze pentru elimi­ de o calitate superioară a sufla mc
nizatorii Dumitru Ciorogar, narea acestor stări de fapte produselor noastre, întrucît cărl loca
35—40 kn
negative ? înregistrăm încă un număr
Romulus Luţoi, Stelu Mă- peratura
g'urean şi şeful formaţiei de La această întrebare ne-a mare de reclamaţii şi refu­ prinsă ir
mecanizare, Ion Cristian, răspuns inginerul Ion Mi- zuri datorate calităţii încăl­ iar mint
şl plus :
lucrează cu răspundere la „Marmura" Simcrla. Aspect de lucru de la presa de dale mozaicate, unde este şet hail Dancea, directorul în­ ţămintei. Şi nu este un mo­ log de Si
pregătirea unor baze trai­ de echipă Lucian Molocea. Foto : VIRGIL ONOIU treprinderii de încălţăminte tiv de mulţumire. Dimpo­ Ludovic).
nice recoltei acestui an. Hunedoara : trivă.