Page 68 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 68
Încheierea vizitei oficiale in ţara noastră a
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1ŢI-VÂ 1
preşedintelui Republicii Zair, Mobutu Şese Seko
j
Joi s-a încheiat vizita o- ca, precum şi in întreaga într o atmosferă entu
x %3GSr ficială întreprinsă în ţara- lume. plecării înal ziastă, semnificativă pentru
bunele relaţii dintre Româ
noastră, la invitaţia tovară
Ceremonia
şului Nicolae Ceauşescu, se tului oaspete a avut loc pe nia şi Zair, numeroşi cetă
cretar general -al Partidului aeroportul Oto.peni. ţeni ai Capitalei precum şi
Comunist Român, preşedin P r e ş e d i n ţ i i Nicolae studenţi zairezi care înva
tele Republicii Socialiste Ceauşescu şi Mobutu Şese ţă în ţara noastră, aflaţi
România, de către general Seko au sosit împreună la pe aeroport, au aclamat în
de corp de armată Mobutu aeroport. delung pe cei doi şefi da
Şese Seko Kuku Ngbendu stat, pentru prietenia trai
Wa Za Banga, preşedintele Preşedintele Mobutu Şese nică româno-zaireză, expri-
fondator al Mişcării Popu Seko şi-a luat rămas bun
lare a Revoluţiei, preşedin de ia oficialităţile române mîndu-şi depiina satisfacţie
tele Republicii Zair. prezente pe aeroport. faţă de rezultatele fructuoa
se ale noului dialog la ni
La scara avionului, tova
Prin înţelegerile şi docu
IHffii ÎM1Ï1W1 mentele convenite cu prile răşul Nicolae Ceauşescu şi-a vel înalt dintre România şi
Zair menit să dea un im
luat rămas bun de la per
jul convorbirilor dintre cei
puls şi mai mare dezvoltă
SI AL CON! ULIULUI POPULAR JUDEŢEAN | doi şefi de stat, noua întâl sonalităţile oficiale Mireze rii şi adîncirii relaţiilor de
care l-au însoţit pe pre
nire la nivel înalt româno-
zaireză a reprezentat şi de şedintele Mobutu Şese Seko prietenie d'ntre poporul ro
data aceasta o contribuţie în vizita în ţara noastră. mân şi poporul zairez, în
Anul XXXII, nr. 6 958 Vineri, 21 martie 1980 4 pagini — 30 bani importantă la extinderea şi P r e ş e d i n t e l e Nicolae avantajul lor reciproc, al
intensificarea în continuare, Ceauşescu şi-a luat apoi un cauzei păcii, destinderii,
a raporturilor de prietenie călduros rămas bun de la securităţii şi cooperării in
şi colaborare dintre Româ preşedintele Mobutu Şese ternaţionale.
nia şi Zair, la cauza des Seko. Cei doi preşedinţi La ora 11.15, aeronava
15 ani d© transformări revoluţionar© tinderii, securităţii şi coo şi-au strâns mîinile cu prie specială cu care călătoreşte
perării, pentru pace şi pro tenie, s-au îmbrăţişat cor preşedintele Republicii Zair
p@ pâmlnîul României socialist© gres în Europa şi în Afri dial. a decolat.
înfăptuirea unei profunde Premieră Industrială la Caían
revoluţii agrare — obiectiv esenţial
al politicii partidului nostru A intrat în funcţiune prinia capacitate
Pornind de la realitatea câ Elaborate la indicaţia şi cu zarea, sub conducerea orga a turnătoriei de fontă
agricultura reprezintă o ra participarea directă a. tova nizaţiilor de partid, a efortu
mură de bază a economiei răşului Nicol,ae Ceauşescu, rilor lucrătorilor din agricul După cum se ştie, pe şarjă şi au fost turnate
noastre naţionale, partidul, măsurile cu privire la perfec tură, a tuturor locuitorilor sa platforma industrială a în primele piese din fontă . biectivului, a decurs în cele
secretarul său general, tova ţionarea organizării, conduce telor, la transpunerea exem treprinderii „Victoria“ Călan mai bune condiţiuni, dova
dă a priceperii şi hărniciei
răşul Nicolae Ceauşescu, a rii şi planificării unitare, a- plară în viaţă a sarcinilor se află in construcţie, ur- r Realizarea este opera e-
situat şl situează în centrul doptate de plenara C.C. ai desprinse din cuvintarea se mînd a fi terminate şi da forturilor conjugate ale con tuturor acelora care şi-au
politicii agrare realizarea u- P.C.R. din februarie 1979, sînt cretarului generai ai parti structorilor, rnontorilor şi be adus partea de contribuţie
nel agriculturi moderne, In menite să înscrie măi plenar dului la Consfătuirea de lu te în funcţiune în acest an, neficiarului (proiectantul a la realizarea acestei impor
tensive, de înaltă productivi agricultura ţării noastre pe cru de la C.C. al P.C.R. din importante capacităţi ale lipsit şi de această dată tante capacităţi siderurgice,
tate, care să folosească cele coordonatele făuririi societăţii 25—26 februarie a.c. industriei noastre siderur de la apel !), care au ac a calităţii lucrărilor execu
moi noi cuceriri ale ştiinţei socialiste multilateral dezvol Acţionînd in lumina obiec gice : două furnale de ma ţionat cu perseverenţă şi tate.
contemporane. Datorită in tate şi înaintării României tivelor stabilite de Congresul re capacitate, o turnătorie răspundere pentru ca pe Este o certitudine că noua
vestiţiilor alocate s-a dezvol spre comunism. Este meri al Xll-lea al partidului în de piese din fontă, o cocse- platforma siderurgică a Co turnătorie de piese din
tat an de an baza tehnico- domeniul agriculturii, lucrăto rie, o fabrică de aglome fontă de la I.V. Călan va
materială a agriculturii, s-a tul tovarăşului Nicolae rii de pe ogoarele judeţului rare, lanului să se finalizeze cit atinge în termenul plani
mai grabnic noile şi im
Ceauşescu de a fi sesizat şi
accelerat procesul de meca indicat ca, în condiţiile asi nostru, folosind cu eficienţă In urma unor măsuri fer portantele obiective side ficat parametrii proiectaţi,
nizare şi chimizare, a conti gurării unei puternice baze tot mai ridicată baza tehnico- me luate in ultima vreme că aici se vor realiza pro
nuat în ritm susţinut realiza tehnico-materiale a agricul materială, au reuşit să pună pentru impulsionarea lucră rurgice care vor asigura duse de cea mai bună ca
rea amplului program de îm mai bine in valoare rezerve rilor şi urgentarea finaliză creşterea considerabilă a litate.
bunătăţiri funciare, de perfec turii, să se treacă la perfec le de creştere a producţiei rii obiectivelor, ieri a fost producţiei industriale a ju De menţionat că echipa
ţionare a tehnologiilor, care ţionarea cadrului organizato agricole. Ca urmare, in ulti dată in funcţiune prima ca deţului. mentele şi utilajele sînt in
au asigurat creşterea perma ric şi a conducerii acestei mii ani a crescut de peste pacitate a turnătoriei de Momentul inaugural, con tegral de concepţie şi con
nentă a producţiei agricole ramuri, în concordanţă cu două ori producţia de cerea piese din fontă. La cupto sumat în prezenţa unui ma
şi animale, precum şi a apor dezvoltarea intensivă a forţe le, legume, fructe, lapte şi rul numărul 1, de 12,5 to re număr de factori care au strucţie românească, cu ca
tului agriculturii la formarea lor de producţie, cu necesi carne destinată fondului cen ne, a fost elaborată întîia contribuit la realizarea o- racteristici tehnico-economi-
venitului naţional şi la ridi tatea amplificării procesului tralizat al statului. Crearea ce competitive.
carea nivelului de trai ai în- de concentrare, specializare, unor complexe zootehnice de
‘" '•ilui nostru popor. Succe- modernizare şi intensificare a mare capacitate a accentuat
înregistrate de agricul producţiei, cu cerinţele impu procesul de transformare a
tură pe toate planurile con se de progresul general al e- activităţii din agricultură in
firmă cu putere caracterul conomiei noastre naţionale. tr-o variantă a muncii indus
ştiinţific şi realismul politicii In acest context, o deosebită triale. Astfel va fi posibil ca,
agrare a partidului. însemnătate prezintă mobili transpunind în viaţă preve
derile Congresului al Xll-iea
ol partidului, la sfîrşitul cinci
nalului viitor ponderea zoo
ŞEDINŢA BIROULUI EXECUTIV ’ tehniei în structura produc
ţiei agricole globale a jude
> > ţului să sporească tot mai
mult, ajungînd la peste 58
la sută. Realizarea acestei
M CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI
sarcini constituie un obiectiv
prioritar în activitatea consi
liilor unice agroindustriale de
DEMOCRAT IEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE
stat şi cooperatiste, între
prinderilor agricole de stat şi
cooperativelor agricole. Pe o-
Joi după-amiază, a avut stuni naţionale, la care, ceastă bază se vor crea con
loc şedinţa Biroului Exe practic, a participat între diţii ca necesarul de consum
cutiv al Consiliului Naţio gul nostru popor, a pro de carne, lapte şi ouă să se
nal al Frontului Democra gramului noii etape de fău Prtms osJA cu fonta topită se (tescârcă tn formă. Foto : V. ONOiU
ţiei şi Unităţii Socialiste. rire a societăţii socialiste (Continuare în pag. a 3-a)
Cu acest prilej, a fost multilateral . dezvoltate şi
prezentat un raport cu pri înaintare a României spre
vire la organizarea şi des comunism. S-a exprimat şi
făşurarea alegerilor de de de această dată hotărîrea CAMPANIA AGRICOIĂ DE PRIMĂVARĂ
putaţi în Marea Adunare neabătută a clasei munci
Naţională şi în consiliile toare, ţărănimii, intelectua
populare. Biroul executiv a lităţii, a tuturor celor ce IHMIirmif Si ii LA RSilÎTlHl M PRIMA (POCĂI
apreciat că atît modul în muncesc — români, ma
care s-a desfăşurat campa ghiari, germani şi de alte
nia electorală, cît şi rezul naţionalităţi — de a în
tatul votului dat candida făptui cu consecvenţă ho Timpul bun de lucru în ei au pregătit terenul şi vor torii depun eforturi pentru nat. Ieri s-au aplicat erbi-
ţilor Frontului Democraţiei tărârile Congresului al XII- cîmp din zilele de 18 şi 19 întreţine cultura, a vând-o a urgenta semănatul cultu cidele pe terenu! destinat
şi Unităţii Socialiste au re lea la P.C.R., care asigură martie a.c., a iost folosit angajată în acord global. rilor din prima epocă, tn sfeclei de zahăr, urmînd ca
prezentat o nouă şi grăi ridicarea patriei noastre pe din piin de cooperatorii şi De asemenea, este in curs cîmp erau prezenţi Vasile azi să înceapă semănatul,
toare expresie a adeziunii noi culmi de progres şi ci mecanizatorii din Rapoltu de finalizare cultivarea ce Hajdu şi Ion Mocodean — lucrare care se poate în
profunde a întregului popor vilizaţie. Mare, atît la pregătirea te pei pe cele 20 de hectare. la arat, Berindei Fascu şi cheia în cel mult două zile.
la politica internă şi exter Biroul Executiv a stabilit renului cît şi la însămânţa- Cooperativa agricolă din
nă a partidului şi statului, ca consiliile locale ale rea culturilor din prima e- RAID-ANCHETĂ IN UNITĂŢI DIN CONSILIILE Şoimuş are prevăzut ca în
a unităţii şi coeziunii na F.D.U.S. să desfăşoare, îm pocă. Ca urmare, s-a reuşit AGROINDUSTRIALE SIMERIA ŞI DEVA prima epocă să insăminţeze
ţiunii noastre socialiste în preună cu deputaţii, o lar ca la această unitate să ide 135 ha. Pînă ieri însă, ac
jurul Partidului Comunist gă activitate politico-edu- însămânţate peste 60 de Cooperativa dispune de Korosi Rudolf — la discuit, ţiunea respectivă nu a de
Român, al secretarului său cativă şi organizatorică hectare cu orzoaică, culturi condiţii ca şi plantatul car Sebastian Pâdurean, Vinţi marat. Inginera Iuliana B-ri-
general, tovarăşul Nicolae pentru antrenarea maselor furajere, sfeclă de zahăr şi tofilor să fie realizat în cel Iosif, Pavel Popa, Iosif Ţîr, laşi recunoştea faptul că
Ceauşescu. Campania elec largi de oameni ai muncii legume. Inginerul şef al u- mult 3-4 zile. Concomitent Aftanase Loghin — la fer faţă de termenele stabilite
torală, întîlnirile dintre a- în scopul încheierii în cele nităţii, Cornel Tărăpoancă, se desfăşoară în ritm sus tilizări. Inginerul şef al s-a întîrziat semănatul. Se
iegători şi candidaţi, des mai bune condiţii a planu ne-a relatat că în cursul zi ţinut pregătirile în vederea C.A.P., Andrei Dima, se de arăta în schimb optimistă,
făşurate într-o atmosferă lui pe acest an, pentru rea lei de ieri s-a încheiat şi insămînţării porumbului. clara satisfăcut de activita afirmînd că vor fi recupe
de puternic entuziasm,, de lizarea obiectivelor actualu semănatul sfeclei de zahăr, în plină activitate i-am tea mecanizatorilor care, rate întârzierile ! O aseme
angajare patriotică şi de lui cincinal şi pregătirea lucrare efectuată cu deose găsit şi pe mecanizatorii de pînă acum, au transportat nea optică este totuşi sur
înaltă responsabilitate civi temeinică a cincinalului vii- bită răspundere de către la C.A.P. Hărău. Nicolae peste 3 000 tone îngrăşămin
că, au prilejuit o largă dez mecanizatorii Toader Ro- Hogman, mecanicul secţiei, te organice şi sînt pregătiţi prinzătoare, deoarece se
batere publică, de dlrnen- (Coutinuarc în pag, a 4-a) mulus şi Titus Şerban. Tot ne-a precizat că mecaniza- să intre din plin la semă- (Continuare în pag. a 3-a)
