Page 7 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 7
J
5 942 © DUMINICA, 2 MARTIE 1980 ! cg. 3
Gazda deschiderii lu
Imn de martie nii cărţii la sate a fost
în acest an vatra de în
ceput a neamului nostru
Un vot pentru lumina vie-a ţării
Ce din adîncuri urcă, de istorii, — Sarmizegetusa. Cu a-
Cu steagul iluturînd sub neaua zării cest important prilej,
De visuri încărcat, de cînt şi glorii. un grup de prestigioşi
scriitori, avîndu-1 în
copii î Un vot ca un sărut aprins al vieţii frunte pe preşedintele
A (ii). U n i u n i i scriitorilor,
udiourl- Pc-al patriei cutezător destin, George Macovescu, a o-
La care, treaz, în clarul dimineţii norat actuala ediţie cu
Şi braţ, şi vers, şi suflet îmi închin.
Icîi. Cl- o serie de întâlniri ou
îre mo* Un vot ca floarea roşie din luncă iubitorii de literatură, Medalion plastic
„Nunta cu oamenii muncii din
actul al Pe care vînt şi soare o îmbie, judeţul nostru. Preşedin
it& Ada Pentru ca viaţa-viaţă, munca-muncă tele uniunii oamenilor
Şi casa-casă pururi să ne fie.
de litere s-a arătat deo Expoziţia de pictură
DUMITRU DEM IONAŞCU sebit de atent cu viaţa
tal literară ce se desfăşoară
:ă ADRIAN SAMSON
nitoarea pe aceste meleaguri, ră-
aroc — Cu cîteva zile în urmă, la tistica sa deschide paleta spre
ir galeriile de artă ale Fondului un spaţiu pur, olar, ma.ltcrat
r ealiza : - plastic din Deva a avut loc de semnele .civilizaţiei urba
interna vernisajul unui tînăr plasti- ne. Aici, nu reţine atît amă
ta Poli- „flacăra artei“ cian, Adrian Samson, eveni nuntul anatomic, cit sugestia,
Un vot, ca un poem curat, rostit ment care a reţinut şi reţine conferită mai ales dc expre
în faţa-acestor urne de lumină,
e inter- în continuare atenţia prin sivitatea ochilor. Linia vine
Ro ma suprema sete de desăvîrşit faptul că pictorul oferă o
de urn pe care o simţim in noi, deplină. să contureze personalitatea a-
ii inre- creaţie inedită, pe linia şcolii cestor portrete, dînd impre
Arad. minând plăcut impresio ieşene, cu oare iubitorul de sia de relief, dc detaşare de
— Fot- Un vot, ca şi o punte spre inalt, nat, în special, de acti artă hunedorean era mai pu
ca Iaşi dinspre prezent spre ere viitoare, vitatea cenaclului „Rit culoare, deşi, în ultimă in
i Cluj- unind un ţărm cu ţărmul celălalt ţin familiarizat. stanţă, culoarea c purtătoarea
iza a muri“ Deva, care anul Piotoru.l ne oferă în pri de sentiment, dc bucurie mai
unc di- aici în ţara ce se scaldă-n soare. trecut a împlinit două ales. Şi, pentru că ne-am re
i zeci şi - cinci de ani de mul rînd o culoare, densă şi
îia ma- Un vot, ca o fereastră înspre Zi, plină, alături de o linie ru ferit La linie. Adrian Samson
Eplso- prin care visul nostru să respire, existenţă. „Scriitorii gru implicaţii ale monumentali nu caută dinadins o linie
dorinţă necurmată de A FI paţi în cenaclul „Rit tăţii, ştiind sub semnul unui abstractă, cum am fi tentaţi
alese muri“ — subliniază expresionism ponderal, exte- să afirmăm dac-am privi su
ar tie stăpini pe ce durăm şi pe Iubire ! perficial cioiul „Germinaţie“,
ţara George Macovcscu în riorizîad speculativ arliitecto- sau alte cîteva pînze. Dar, şi
iOAN VASIU revista „Luceafărul“, slu nicile interioare ale unui
jesc literatura roma suflet expus pendulaţiilor c- aici, ca şi-n culoare, pictorul
Roma- nă —, o literatură nu xistenţiale. Arta lui nu se crede în spontaneitate, în ex
pre- traduce prin spectaculos, nu plozia actului creativ, e ob
il Sălaj s-a constituit niciodată şochează retina, gustul, dove sedat de mişcare, de ideea
O sin- „Mărţişoare lirice“ numai din piscuri — şi evoluţiei.
ieră pe în acelaşi timp, acolo, dind însă în mod cert că ar
a stu- La Casa de cultură din Roca, poezie de Eugen Evu, tistul nu se împacă ou viaţa In căutarea unei expresii
iane în acele locuri istorice nesemnificativă, propunîndu- personale, pc măsura ideilor
Hunedoara, în cadrul clu momente vesele de Cornel
bului „Femina“, s-a des Jitaru, Nelu Mermezan şi ale ţării noastre, între ne o atitudine estetică posi abordate, La nivelul simbolu
făşurat cea de-a treia edi Andrei Portase, montaj li ţin, prin arta lor, flacă bilă ca ideal. Chiar dacă lui şi metafor.ii plastice, con
IE ţie 'a manifestării „Mărţi- ric dedicat femeii, inter ra dragostei faţă de tre nu-şi permite prea mult li vins că drumul spre forma
limba şoare lirice“ După expu pretat de cenaclul tinere cutul, de prezentul şi de bertatea formei, nimic din rea unui stil e greu dar nu
nerea „Prezenţa femeii în tului de la liceul industrial viitorul poporului ro pictura sa nu pare pripit sau imposibil, pictorul Adrian
istoria noastră“, susţinută nr. 1. Artiştii plastici de la mân“. neglijent. Poate doar o um Samson stă — aşa cum a-
de prof. Maria Razba, a Casa pionierilor şi şoimilor Beneficiind de acest bră de nesiguranţă, de osci firmaim mai sus — sub sem
alege urmat un bogat program patriei au organizat cu a- „ouvînt înainte“, revista laţie, desigur datorată unei
rii e artistic. Din paginile re cest prilej o reuşită expo nul acumulărilor esenţiale, al
p — 6 uniunii consemnăm : muzi ziţie de pictură. De aseme „Luceafărul“ din 16 fe experienţe aflată în plină dialogului sever cu sine, cu
S mar- bruarie a.c. publică pro acumulare şi formare. arta altora, cu publicul. A-
că folk, interpretată de nea, a fost amenajată şi o Pictura reţine şi prin rezol
i în e- Mariana Calotă şi Adriana expoziţie de carte cu te ză şl poezie din creaţia vem toate motivele să-i aş
matică adecvată. a 13 membri ai cena varea aproape fericită a con teptăm cu încredere viitoarea
cîntec clului — Radu Cioba-nu, trastului între desenul ou ve evoluţie.
n de Gligor Haşa, Dumitru leităţi clasice şi cultivarea
„Zilele cărţii „AMFITEATRUL Hurubă, Ionel Amăriu- spontană a culorii. Portre AURELIAN SÎRBU
ARTELOR“
: Pri- ţei, Petrişor Ciorobea,
erbrid- pentru femei“ LA HUNEDOARA Traiacn Filimon, Florina
Ieri, Cenaclul scriitorilor Jianu, Constantin Gh. E^lotă maximă noii premiere nă şi pînă la (dar nu în
„Flacăra“ din Hunedoara ultimul rînd!) dirijorul
Ieri, la librăria „Ion s-a întîlnit cu tineretul de Naidin, Marin Negoiţă, Gheorghe David, Petre Ivan
Creangă“ din Petroşani, la fabrica de oxigen din Aurelian Sîrbu, Paul Şo- — cel care a răspuns de
a avut loc deschiderea C.S.H., în cadrul celei de a măcescu, Miron Ţie şi ,J sosit Estra sonorizare şi lumini, Petra-
festivă a „Zilelor cărţii 9-a ediţii a manifestării Felicia Trif. che Rubei — regia tehnică,
pentru femei“, organiza cultural-educative „Amfi Iancu Dinu — regia de cu
i „sta- Explozie de muzică şi pozitorul Laurcnţiu Profe
rinarul te de Centrul de libră teatrul artelor“. lise, Mariana David —
jalbene rii Deva şi dedicate zi ritm, de lumină şi culoare, ta, care alături dc Florentin creatoarea constumelor şi
l : Co- de fantezie muzical-coregra- Delmar a semnal frartea Sută Paul — pictorul sce
Tcăra); lei de 8 Martie — Ziua muzicală — cu cit în a-
.; Nik internaţională a femeii, fică! „A sosit Estrada De nograf. A fost remarcabilă
(Ar- precum şi alegerilor de va“ satisface în mare mă ceastă direcţie sîntem în participarea cuplului de, ba
leră a la 9 martie. Uniţi votăm fază de pionierat chiar la lerini Eli şi Ticu Manea. O
); PE- sură gusturile şi vîrstele. A- nivel de ţară, iar iniţiati
niliard : Timp de o săptămână, precierea este susţinută de notă bună lui Di că Hanea
ru un între 1 şi 8 martie, în va de a întineri genul este şi pentru realizarea mo
); Ora municipiile şi oraşele Uniţi votăm, demni, în dreptate, diversitatea formulei de rea compromisă, uneori, de di mentelor coregrafice de ma
LU- Curaţi ca florile de măr, lizare, a ritmului şi modali letantismul unor grupuri ce
— se- judeţului vor avea loc tăţilor (le expresie. îndrăz re rafinament artistic. A-
[phige- şezători literare (organi Scrutăm în viitor, pînă departe, fac mult zgomot pentru ni- lături de acest cuplu, deja
Munci- zate în unele întreprin De veghe stînd la Adevăr. neala realizării unui spec tnic“.
Omul consacrat şi foarte cunoscut
îceafă- deri cu pondere de per tacol modern, a introduce Spectacolul, în a cărui publicului, sînt demne de
Vlimci- sonal feminin), iar în Cînd ne alegem cei mai buni tovarăşi rii unui stil de mare com intenţie a stat evidenţierea consemnat evoluţiile mai ti
peran- principalele librării, con E unitatc-n faptă şi în gînd, plexitate artistică, în care forţei unui colectiv omogen,
RTLA : In suflet cîntâ bucuria iarăşi, nerilor balerini Angelica
(Mun- comitent cu deschiderea cîntă şi balerinii, dansează se circumscrie unei tematici Zsok, Angliei lonescu şi F-
V: Ol- unor expoziţii de carte, Că sîntem fiii-accstui scump pămînt. şi cîntăreţii, iar apariţiile de actualitate. Revelatoare rina Gros. De fapt, Întregul
iresc); vor fi susţinute, de în acest sens sînt mo corp de balet a fost acela
muzi- membrii cenaclurilor li în sărbătoare e mai mîndră ţara, singulare sînt foarte rare — mentele muzical-coregrafice
RAD : De slavă şî cîntarc-i plină, iată noutatea acestui spec care a dus aproape tot greul
(Stea- terare, recitaluri de Iar noii făurari, cu inima ca para, tacol. „Glasul străbunilor — O- spectacolului. Ca voci s-au
.RZA : versuri dedicate mamei, „Este cu atît mai meri paifele dacice“ şi „Fetele detaşat Irina Soroiu, Puiu
ierul); muncii şi vieţii femeilor. O-mbracă-n straie limpezi de lumină. din Deva“. Primul tablou Faur, Mariana Milea, Mag-
;1 ma- IRIMIE STRAUŢ torie îndrăzneala — ne salută apropiatul Congres dalena Popescu şi Elena
— se- declara după premieră com- mondial de istorie (care în C'ostea. Notabilă este şi
3EOA- mare parte se va desfăşura
Bag- prezenta în spectacol a Ile
; HA- în judeţul nostru) şi aniver nei Duca-Portase, Ilenei
Popu- sarea a 2050 de ani de la Zanche, Margaretei lleş, a
; CA- întemeierea statului dac lui Adrian Nicolau şi Geor
(Casa centralizai şi independent. ge Casau.
darea Al doilea tablou — „Fetele
: Mi- Umorul — prezent în
Mure- din Deva“ — este un cald secvenfele comice, mai ales
i stol omagiu şi, în acelaşi timp în cele trei „seriale" ce
Două un mobilizator îndemn a- conferă spectacolului unita
GHE- dresat ginmastelor devene te şi în cele două monolo-
icular pentru menţinerea presti guri, de-a dreptul remarca
giului României şi dobîhdi- bile — se înscrie şi el pe
rea de noi victorii la Jocu linia modernului.
rile Olimpice de la Mosco Premiera s-a bucurat de
va. Spectacolul se remarcă un deosebit succes, consti
prin conţinutul său de idei, tuind pentru colectivul
iontru Teatrului de estradă Deva
remea datorat lui Bogdan Căuş,
Cerul autor al libretului şi regi o adevărată realizare, lată
î vor de ce ne asociem aprecieri
sub zor. lor de notă maximă ale
iţă şl Merită aplauze toţi reali
sufla Lansetei Cavassi, adresate ,
est. zatorii premierei devene, în- acestui colectiv, care a re- '
iprin- cepind cu creatorii săi —
îus 1 ceptat cu sensibilitate şi in
ziua compozitorul Laurcnţiu Pro teligentă ideile puse cu ge
gra- feta, regizorul Bodgan Căuş
mnala nerozitate la îndemîna sa
i de şi autorul coregrafiei Lanse de creatorii spectacolului.
servi- ta Cavassi — conlinuînd cu
Aspee* din spectacolul Teatrului de estradă Deva. cei caire au evoluat în sce- VIORICA ROMAN
