Page 73 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 73

fag. z                                                                                                                              „ DRUMUL SOCIALISMULUI NR.













                                                         15 ani de transformări înnoitoare


                                                                    în judelui Hunedoara




                                                      încheiem,  o  dată  cu  acest  ultim  an  al  tr-o  viaţă  de  om.  Le-au  implinit  hunedo-                        rientări  lim
                                                    cincinalului  1976—1980,  o  etapă  de  15  ani   renii  mineri,  side’rurgişti  sau  constructori,                   vinzi  eonstri
                                                    deosebit  de  fertilă  în  împliniri.  15  ani  in                                                                      Adincirea
                                                    care  faţa  localităţilor  hunedorene  a  devenii   energeticieni ori constructori de maşini, ro­                     socialiste  ai
                                                                                          mâni,  maghiari  ori  germani,  conduşi  de
                                                    de  nerecunoscut  pentru  cel  care  le-a  pă­                                                                        firmării   p
                                                                                         partidul  in  fruntea  căruia  se  află  cu  cinste
                                                    răsit  in  1965  şi  le-a  regăsit  in  1980.  Mîn-                                                                   cetăţean  al
                                                    dria  hunedoreanului  anului  1980  derivă  in   de  tot  atiţia  ani,  unul  dintre  cei  mai  de                    gîndirii  dur
                                                                                         seamă  bărbaţi  ai  neamului,  secretarul  ge­                                   profund  pat'
                                                    mod  legitim  din  forţa  industrială  pe  care                                                                       ei,  mereu  ni
                                                    o  emană  judeţul,  ce  se  întinde  pe  aceste   neral  al  partidului,  preşedintele  României,                       Viaţa  şi  a
                                                    străbune  vetre  de  isterie,  pe  care  au  călcat   tovarăşul Nicolae Ceăuşescu.                                    în  slujba  pa
                                                    paşii  lui  Burebista  şi  Decebal,  ai  lui  Tro­  Ceea  ce-i  prezentăm  cititorului  pe  spa­                      exemplu  de
                                                    ian,  ai  lui  lancu  de  Hunedoara  sau  ai  ce­  ţiul  acestei  pagini  de  ziar  nu  poate  să  ex­                curaj,  devo
                                                                                                                                                                          neînfricată
                                                    luilalt  lancu,  Avram-Crăişorul,  paşii  marti­  prime  pe  de-a-ntregul  toate  cite  s-au  îm­                     dreaptă,  pe
                                                    rilor  de  la  Alba  lulia.  In  ultimii  15  ani  s-au   plinit  in  aceşti  ani.  împlinirile  sînt  prezente       comunismul
                                                    implinit  pe  pâmmt  hunedorean  atîtea  vi­  în  viaţa  noastră,  fac  parte  din  ea,  sînt  lait­                  liberă,  înde
                                                    suri şi idealuri cite nu se pot închipui in­  motivul existenţei noastre de fiecare zi.                               pe  destine!«
                                                                                                                                                                          înţelegerii  ş
                                                                                                                                                                            în  cei  15
                                                                                                                                                                          tea  parlidu
                                                                                                                                                                          beneficiind
                                                                                                                                                                          care  ni  1-aţ
                                                       VALOAREA      INVESTIŢIILOR     alocate   ju­       ÎN 1965, 68 la                                                 zitelor  de  1
                                                                                                         populaţia judeţului lo­                                          derurgiştilo:
                                                    deţului  în  perioada  1965—1979  se  ridică  la
                                                                                                         cuia in mediul urban.                                            lor  de  mas
                                                    peste   49   miliarde  lei;   perioada   1976—1979                                                                       dealtfel
                                                                                                           ÎN  1980,  peste  13,3                                         ritm  de  de;
                                                    înregistrlnd  un  adevărat  record  :  19,8  miliar­  sută  din  populaţie  se                                        ţia  globală
                                                    de lei.                                              bucură   de   avantajele                                         ţie  de  248
                                                       Din  acest  volum,  pentru  activităţi  social-   vieţii   urbane,   judeţul                                       la  sută,  de
                                                                                                         Hunedoara  fiind  judeţui                                        nate  cu  11
                                                    culturale  s-âu  alocat  mai  mult  de  6  miliarde                                                                   cu  138  la  s
                                                                                                         cu  cel  mal  ridicat
                                                    Iei.                                                 de urbanizare din ţară.                                          în industrii






                                                      ÎN  STRUCTURA  IN­         DINAMICA PRINCIPALELOR PRODUSE
                                                    DUSTRIALA  a  judeţu­
                                                                               INDUSTRIALE a înregistrat creşteri impre­                                                  slove
                                                    lui  au  intrai  in  ultimii
                                                    15   ani   produse   noi:   sionante : producţia de cărbune a crescut în
                                                    strunguri,   ciment,   var,                                                                                              (Urmare
                                                    mase   plastice,   panouri   1979 faţă de 1965 cu 75,9 la sută, cea de                                                nism   ecoi
                                                    mari  prefabricate  pen­   cu 77,1 la sută, de prefabricate din beton                                                 transformai«
                                                    tru  construcţii,  ţesături                                                                                           titative într
                                                    de  mătase,  confecţii,  tri­  pentru construcţii cu peste 1 200 Ia sută, cea                                         etc.
                                                    cotaje,   încălţăminte   şi                                                                                             In  aceea
                                                    multe altele.              de carne cu 173,4 la sută.                                                                 semnificaţii
                                                                                                                                                                          rientările si
                                                                                                                                                                          altor  dome
                                                                                                                                                                          semnâtate
                                                                                                                                                                          voltarea ba
                                                                                                                                                                          terii prime,
                                                                                                                                                                          cbn-^.uore
                                                        NUMĂRUL       DE     PERSONAL      1980 şi performanţa de a avea cel                                              materiale  c
                                                                                                                                                                          nerea  ferm
                                                     MUNCITOR  LA  1  000  DE  LOCUI­     mai înalt grad de ocupare a popu­                                               amplasare
                                                     TORI  a  crescut  de  Ia  341  în  1965   laţiei — de aproape 80 la sută                                             ţelor  de  pr
                                                                                                                                                                          riul ţării -•
                                                     la 373 în 1979.                      în industrie şi alte activităţi nea                                             re materiali
                                                        Judeţul nostru înregistrează în   gricole.                                                                        drepturi  a ’
                                                                                                                                                                          indiferent d
                                                                                                                                                                          afirmarea  t
                                                                                                                                                                          revoluţiei
                                                                                                                                                                          stimularea
                                                                                                                                                                          fi  ce  şi  a  p
                                                                                                                                                                          muncă,  por
                                                                                                                                                                          României l<
                                                      •  în  15  ani,  EFECTIVUL  PERSONA­  •  6 714 case noi construite din fondu                                        naţională  c
                                                     LULUI  MUNCITOR  A  CRESCUT,  pc         rile populaţiei                                                              • Judeţul h
                                                     seama  creării  de  noi  locuri  de  muncă,  de                                                                      nătoi'ul une
                                                     la circa 152 000 la peste 194 000.     •  grădiniţe insumînd 4 510 locuri                                            in  domeniu
                                                      33.009  de  locuri  noi  de  muncă  s-au                                                                            cu  rol  dete
                                                    creat  in  acest  timp,  în  cea  mai  mare   •  creşc pentru peste 2 300 copii                                       tarea  de  a
                                                     parte  pentru  ocuparea  forţei  de  muncă   •  11 săli dc educaţie fizică
                                                    feminine.                                                                                                             miei români
                                                                                                                                                                          şi  moi  preţ
                                                                                            •  1 005 săli de clasă
                                                      •  AGRICULTURA  JUDEŢULUI  a  fă­                                                                                   tiva  celei
                                                     cut  paşi  mari  înainte  pe  linia  moderniză­  •  27 dc laboratoare şcolare                                        a  făuririi  s
                                                     rii.  Parcul  de  tractoare  pentru  agricul­                                                                        multilateral
                                                     tură  a  crescut  cu  17,7  la  sută,  cultiva­  •  casc de cultură totaiizind 1 800 locuri                          statutul um
                                                     toarele  mecanice  —  cu  100  la  sută,  com­  •  spitale noi pentru peste 1 500 de pas­                            prim rang I
                                                     binele  cu  56,9  Ia  sută.  Chimizarea  agri­  tori                                                                 reu  ascend
                                                     culturii  a  făcut  un  salt  spectaculos.  In-                                                                      pentru  o
                                                     grăşămintelc  chimice  aplicate  au  sporit                                                                          oadă. Pe •
                                                     cu  403,9  Ia  sută,  în  consecinţă,  producţia   CHELTUIELILE   PENTRU   ACŢIUNI
                                                     fizică  agricolă  a  crescut  între  1965—1979  SOCIAL-CULTURALE,  evaluate  faţă  de
                                                     cu  :  148,1  la  sută  la  porumb,  205,3  la   nivelul  anului  1968,  înregistrau  anul  tre-                     O pol
                                                     sută la cartofi, 169,9 la sută la legume.
                                                                                          eut o creştere de peste 84 la sută.
                                                                                                                                                                            Mă  voi  1
                                                      OPERA  CONSTRUCŢIILOR  DE  INTE­                                                                                    esenţial  al
                                                     RES  SOCIAL  se  exprimă  în  ultimele  trei   •   In  judeţ  există  astăzi  127  abona­                            lui,  a  coiw
                                                     cincinale, în judeţul nostru, prin :
                                                                                          mente  radio  şi  184  abonamente  tv.  la                                      varăfului  j
                                                       •  peste 53 000 apartamente construite   1000  de  locuitori  faţă  de  15  abonaţi  tv.                           personal,  ş
                                                        din fondurile statului            la 1000 locuitori în 1965.                                                      ocuparea  c
                                                                                                                                                                          atragerii  fo
                                                                                                                                                                          minino in j
                                                                                                                                                                          bunuri  m
                                                                                                                                                                          lot mai put
                                                                                                                                                                          iriafa econo
                                                           Fotografiile din această pagină reprezintă obiective industriale $i social-                                    trici.
                                                      cuitui'ale realizate în judeţ în anii 1965—1980.                                                                      ¡7i  jude!
                                                                                                               Foto: V. ONOiU                                             dustria ruin
                                                                                                                                                                          giei este f,
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78