Page 77 - Drumul_socialismului_1980_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 !

Largă deschidere spre mărite probleme

(Urmare din pag. I) desfiinţarea bazelor militare, me. Este însă foarte impor­
in primul rînd a celor nu­ tant ca în tratarea probleme­ DUMIP
cleare, de pe teritoriile altor lor complexe şi contradicto­ 23 MA
rat arzător şl nobil al ome­ state, precum şi asumarea rii din actualitate să se im­ 0,00 Tot inainf
0,25 Şoimii pa
nirii. angajamentelor tuturor state­ pună cu exclusivitate calea 9,35 Fiim scrii
Pornind de la concepţia lor de a nu instala baze mi­ tratativelor, spiritul de înţe­ pii : latin
ra Curcul
că un ţel de o asemenea litare străine pe propriul te­ legere şl Conciliere, realismul, dul 2
amploare nu poate fi înfăp­ ritoriu ; încetarea manevrelor raţiunea şi bunacredlnţă. 10.00 Viaţa sati
tuit după principiul „totul militare, a oricăror demon­ O asemenea cale, singura 11,45 Bucuriile
fan tuttc
sau nimic", ci numai trep­ straţii de forţă în apropierea posibilă şi necesară, ar în­ 12.30 Dc strajă
tat, pas cu pas, prin măsuri frontierelor naţionale ale lesni abordarea mal eficien­ 13.00 Telex
parţiale, cu caracter tranzi­ altor ţări, angajamentul sta­ tă şi a altor probleme, între 13,05 Album dl
14.00 Fotbal: 1
toriu, preşedintele ţării noas­ telor posesoare de grme nu­ care cele ale lichidării sub­ Sportul t
tre a subliniat că o deose­ cleare de a nu folosi aceste dezvoltării şi Instaurării noii campionii
bită importanţă are îngheţa­ arme împotriva celor care nu ordini economice mondiale. divizia A
direct
nc
rea cheltuielilor militare, a Starea de subdezvoltare, ca­ teşii
efectivelor armate şi arma­ deţin armament nuclear ; în­ re cuprinde o însemnată 16.30 Arhitectu
mentelor la nivelul anului cheierea unui pact general- parte a omenirii, generînd După aplicarea îngrăşămintelor organice, mecanizatorii de ia C.A.P. Gcoagiu, pregă- zâ — doc
a
ducţic
1978, trecîndu-se apoi la re­ european, la care să ia par­ foamete, boli şl ignoranţă, tese terenul pentru insămînţări. Foto : VIRGIL ONOIU de iilmc
ducerea treptată a acestora, te toate statele participante este una dintre cele mai gra­ 16,50 Film seri
intr-o primă etapă, pînă în la Conferinţa de la Helsinki, ve probleme nesoluţionate ritimă O
dul C
1985, cu cel puţin 10—15 la conţinând angajamentul re­ ale lumii de astăzi, dar care, ÎN „SÀPTÀMÎNA POMICULTURA 17.40 R.P. Un|
sută faţă de nivelurile actua­ nunţării la forţă şi la ame­ în numele umanismului şi ra­ junul cel
lea Con f
le. Conceptul românesc pri­ ninţarea cu forţa ş.a.m.d. ţiunii, trebuie să-şi găsească 18.00 Cutezător
vitor la dezarmare, al cărui Aşa cum sublinia tovarăşul soluţionarea. Organizare temeinică, amplă 19.00 Telejumr
autor este tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu la cel Imperiul necesităţii reţine 19.15 Antena (
nici.
Ceauşescu, este însă mult de-al Xll-lea Congres al atenţia omenirii şi asupra 20.15 Film a
mai dinamic, mai cuprinză­ partidului, deşi situaţia poli­ altor probleme care reprezin­ participare la lucrările în livezi sciîlliul
tor, devansînd cu luciditate tă acumulări de decenii şi Cristo. 1
tică internaţională este des­ Ridicarea potenţialului tele şi oraşele, la gospodă­ s-au pus la dispoziţie, prin 21,43 Telcjumî
şi responsabilitate alţi paşi tul de complexă şi se carac­ secole. Ţările şi popoarele productiv al livezilor re­ riile populaţiei, să fie în­ consiliile populare, 35 000
ce trebuie întreprinşi. Avem terizează prin contradicţii pu­ de azi, animate de grijă des­ prezintă sarcina de căpete­ treprinse acţiuni de am­ pomi din speciile : măr, LUNI, 24
aici în vedere adoptarea an­ ternice,. se poate afirma cu tinului omenirii de azi şi de nie cu care sînt confrun­ ploare în vederea efectuă­ păr, prun şi altele. 16.00 Emisiune
maghiară
gajamentului de a nu şe mai mîine, sînt chemate să facă taţi pomicultorii şi mecani­ rii în timpul cel mai scurt Intr-o serie de unităţi, 18,r»0 3001 de
amplasa noi trupe şi arma­ deplină responsabilitate că tot ce le stă în putinţă pen­ zatorii din formaţiile spe­ şi la un nivel calitativ su­ unde lucrările au demarat 19,00 r
Telcjunw
mente pe teritorii străine şi există forţe care — acţionînd tru a asigura cursul firesc al cializate pentru horticultu­ 19,20 Dosarul
unite — pot împiedica răz­ raţiunii. La aceste chemări perior a întregului volum din vreme, s-au înregistrat folosibile
de a se trece la reducerea imperative, glasul României ra. Ţinând seama de nea­ de lucrări care condiţionea­ unele rezultate favorabile. IA,35 Fuziunea
treptată şi apoi la retragerea boiul, pot asigura o politică socialiste răsună cu putere junsurile semnalate în anul ză soarta producţiei de Spre exemplu, la ferma de : tar ştii
tuturor trupelor străine în li­ de independenţă şi destin­ şi responsabil prin glasul în- trecut în organizarea mun­ fructe. stat din Aurel Vlaicu şi la 20,25 ducţie ai
Cadran i
mitele frontierelor naţionale, dere, o pace trainică în lu- tîiulul bărbat al ţării, tova­ cii, este necesar ca în toate Potrivit prevederilor pro­ C.A.P. Romos s-au făcut 20,45 Koman
răşul Nicolae Ceauşescu — unităţile agricole care de­ gramului de acţiune întoc­ plantări pe întreaga supra­ mărul d
ge“. Epi
expresie a năzuinţei de pace ţin livezi sau au prevederi mit de Trustul judeţean faţă planificată. în coope­ 21.40 T.elcjurn;
Rubrica tineretului şi linişte în lume, de con­ de extindere şi moderniza­ pentru horticultura, va tre­ rativele agricole din Consi­
agroindustrial
liul
unic
bui ca în perioada 2f—29
strucţie a fericirii pe planetă.
re a acestora, în toate sa-
martie a.c., în cadrul „Săp­ Geoagiu s-au arat 150 ha K AP
cu
întărirea exigenţei în : '• tămânii pomicultura“, să livezi, iar fertilizările s-au BUCUREŞT
fie efectuate o. serie de lu­
îngrăşăminte
chimice
m
•<>_ Í W jŞî crări, între care amintim : realizat pe 260 ha din 311 diojurnal ; 7,1
întreaga muncă de ni PpÉmIÉI realizarea tăierilor pe 336 planificate. Tot pentru fer­ sci ; 7,45 Du
8,0(
rutieră ;
tilizarea livezilor s-au apli­
hectare plantaţii, aratul şi
W&MM săpatul pe 155 hectare, fer­ cat 400 tone gunoi de grajd. mul satelor ;
duminical ;
educare a tinerilor tilizarea a 200 hectare cu plantaţie, au mai rămas să nai ; 13,15 Or.
Pînă acum, din cele 311 ha
pentru toţi ;
organice
îngrăşăminte
sau
chimice, plantarea a 23 de se facă tăieri la pomi de zică uşoară
ziimii ; 13,30
Darea de seamă prezen­ ţul cărora s-a desprins hectare cu pomi, pregătitul pe mai puţin de 100 hec­ 14.00 Clubul
tată în faţa delegaţilor la concluzia că aportul orga­ terenului ş’i modernizarea tare. Există realmente con­ 15.00 Album
conferinţa de dare de sea­ nizaţiilor U.T.C. nu s-a ri­ unei suprafeţe de 64 hec­ diţii ca întreg volumul de Sport şi mu:
monii de pr
mă şi alegeri a organiza­ dicat întotdeauna la nivelul tare livezi, precum şi pre­ lucrări specifice sezonului Muzicoteca p<
ţiei orăşeneşti U.T.C. din exigenţelor. în activitatea gătirea a 75 de hectare în să fie realizate în bune Radiojurnal ;
oraşul Vulcan' a reliefat de mobilizare a tinerilor la vederea plantării cu căp­ condiţii. gistrări 'de m
20.30 Turneu
principalele realizări înre­ realizarea ritmică a sarci­ şuni. între cooperativele a- Nu trebuie însă neglijate 21.30 Consc
gistrate de tinerii din în­ nilor de plan mai sînt si­ gricole care trebuie să mo­ nici lucrările de îngrijire Jazz ; 22,01
treprinderile şi instituţiile tuaţii în care se acţionează bilizeze forţele proprii la a pomilor răzleţi, inclusiv 22,10 Panor:
22.30 Aibumi
localităţii în îndeplinirea sporadic, insuficient orga­ materializarea unui volum a celor din gospodăriile celebre ; 2'
sarcinilor economieo-socia- nizat, nu se poartă întot­ însemnat de lucrări, de în­ populaţiei. Consiliile popu­ ştiri ; 23,05 1
le şi obşteşti. Avînd în ve­ deauna discuţii cu tinerii fiinţare a unor noi planta­ lare Rapoltu Mare, Burjuc, 24.00 Buletin
5.00 Non sto
dere că tineretul reprezintă asupra modalităţilor con­ ţii sau de modernizare se Lăpugiu de Jos, Unirea, turn.
peste 40 la sută din totalul crete care pot şi trebuie să situează şi cele din Romo- Densuş, Teliuc şi altele, au
personalului ocupat, sînt ducă la antrenarea fiecă­ şel,.Geoagiu, Sîntandrei, O- obligaţia să urmărească în­
semnificative rezultatele ob­ ruia în efortul colectiv, de răştie, Căstău, Beriu, Sil- deaproape ca' toate livezile,
ţinute de oamenii, muncii, participare la realizări, pen­ vaş, Unirea şi altele. De a- toţi pomii din raza locali­
care încorporează, fără în­ tru întărirea disciplinei în semenea, în cadrul ferme­ tăţilor aparţinătoare să fie DEVA :
doială, şi aportul tinerilor muncă, combaterea aspec­ lor aparţinătoare Asociaţiei bine îngrijiţi pentru a fruc­ (Patria) ; H<
din toate ramurile de acti­ telor de nefolosire integra­ pomicole Toteşti sînt de fi­ tifica din plin. Adevăraţii Atlantida (/!
DOARA : M
vitate. O mare parte din lă a timpului de lucru, a nalizat o serie de acţiuni pomicultori, toţi gospodarii seriile I-II i
tinerii care-şi desfăşoară absenţelor nemotivate, a ri­ hotărîtoare pentru creşte­ trebuie să-şi dovedească marea prim.
activitatea în unităţile eco­ sipei de materiale. rea producţiei şi a rentabi­ priceperea şi dragostea fa­ Jachetele i
nomice, participă cu răs­ Dezbaterile s-au oprit cu lităţii livezilor. Important ţă de sectorul pomicol prin- structorul) ;
Artista,
doi;
pundere la toate acţiunile exigenţă şi asupra preocu­ de relevat este faptul că tr-o participare masivă la (Unirea) ; S
iniţiate, depun eforturi părilor insuficiente de a se pomii necesari pentru uni­ efectuarea în timpul cel iembrie) ; i
ca) ; LUPEh
pentru realizarea integrală găsi cele mai adecvate for­ „Marmura“ Simeria. Ghcorghe Rai. cioplitor manual (poar­ tăţile agricole au fost asi­ mai scurt a lucrărilor care rinarul (Cu
a sarcinilor de plan. Edifi­ me pentru integrarea tine­ ta soarelui) compoziţie proprie. guraţi din vreme, iar pen­ hotărăsc soarta producţiei pentru un p
catoare în acest sens sînt rilor în colectivele de mun­ tru gospodăriile populaţiei de fructe din acest an. I-II (Munci
rezultatele obţinute de bri­ că, legarea sufletească a CAN : Mi-e
I-II
(Luceai
găzile conduse de minerii acestora de locul de* mun­ este învinsă
Mihai Neştian şi Constan­ că, de întreprinderea şi o- PREGĂTIREA CADRELOR DE MINERI LONEA : Pi
tin Ciocan, care au fost de­ xaşul' în care trăiesc şi mentului 99
TRILA : Inc
claraţi fruntaşi în produc­ muncesc, contribuind ast­ (Urmare din pag. 1) Concomitent cu calificarea formarea prin cursuri de O preocupare deosebită o le I-II (Mim
ţie, alături de alţi 100 de fel la reducerea fluctuaţiei, acordăm în continuare o a- perfecţionare a instructori­ constituie dezvoltarea ba­ NOASA : D
(Muncitoresc
colegi de generaţie. Pe a- care încă se menţine mare, muncitori, din care cea mai tenţie sporită acţiunii de lor necesari şi, pornind de zei materiale Ia nivelul Mingea stră'
ceeaşi linie se înscrie şi îndeosebi în întreprinderile mare o au muncitorii pre­ perfecţionare a pregătirii la experienţa acumulată la noilor sarcini. în acest iembrie) ;
succesul înregistrat de tînă- miniere. In acest context se gătiţi in meseriile de bază profesionale a personalului, mina Lupeni, vom folosi sens, ne-am propus, spre trepte (Stea
rul Pompiliu Barbu, cîşti- înscrie activitatea nesatis­ de la mină, respectiv 1 800 în anul 1979, în bazinul prioritar demonstraţiile şi exemplu, ca în anul 1980 RABARZA :
(Mi
paralele
gătorul locului I la etapa făcătoare din căminele de mineri şi 700 electro-lăcă- minier Valea Jiului au fost aplicaţiile practice pe utila­ să extindem Grupul şcolar TIE : Cinev
pe ţară a concursului pe nefamilişti ; activitatea cul- tuşi de mină. cuprinşi în aceste forme de je. în acest scop, se vor Petroşani, prin construirea tria) ; Viaţa
(Flacăra) ; i
meserii, dotat cu „Trofeul tural-educativă la care par­ Asigurarea necesarului de perfecţionare aproape 9 000 realiza la unităţi standuri unei clădiri-şcoală cu 20 Uraganul vi
minerului“. Au fost eviden­ ticipă peste 400 de tineri, forţă de muncă calificată cadre, din care 7 500 mun­ permanente (utilaje în sta­ săli de clasă, cămin, canti­ rone — ser
ţiate, de asemenea, organi­ în 20 de formaţii artistice, prin toate formele de pre­ citori, peste 800 cadre cu re de funcţionare montate nă şi atelier-şcoală ; Li­ de cultură)
Afri"
zaţiile de la preparaţia Co- încă nu este satisfăcătoare, gătire profesională are în pregătire medie şi 540 ca­ la suprafaţăj pentru a sus­ ceul industrial Vulcan, prin done (Popul:
I-II
roeşti, I.M. Vulcan şi I.M. posibilităţile de organizare vedere îmbunătăţirea struc­ dre tehnice cu pregătire su­ ţine activităţile de adapta­ construirea unui atelier Intre oglinzi
Paroşeni, ale căror rezul­ a petrecerii timpului liber turii pe meserii, atît canti­ perioară. O acţiune impor­ re, antrenament şi perfec­ şcoală, patru laboratoare de LAN : Urag
tate în educarea prin mun­ fiind limitate doar la unele tativ cit şi calitativ, cores­ tantă asupra căreia s-a in­ ţionare ale personalului. In specialitate şi sală de sport; Navaronc -
(Casa de ci
că şi pentru muncă a tine­ seri distractive sărace în punzător cu programul de sistat în ultimii doi ani a acelaşi timp, se va conti­ Grupul şcolar Lupeni, prin python 357
retului sînt dintre cele mai conţinut şi atractivi ta te. dezvoltare, cu schimbările fost policalificarea munci­ nua pe o scară mai largă construirea unei clădiri (11 Iunie) ;
bune. Propune)! ie formulate în intervenite în structura for­ torilor în toate sectoarele acţiunea de policalificare a şcoală şi patru laboratoare ranţa (Mure
păianjc
mul
Desigur, darea de seamă cadrul dezbaterilor, care maţiilor şi tehnologiilor de de activitate, inclusiv „ser­ muncitorilor calificaţi, prin de specialitate, extinderea TELIUC : F
a evidenţiat şi alte rezulta­ vor completa hotărârea Co­ lucru nou introduse, cu ex­ vice“-urile de pe lîngă un»i- cuprinderea în cursuri a u- atelierului şcoală, sală de (Minerul) ;
te bune în activitatea de mitetului orăşenesc U.T.C. tinderea complexelor de tăţile miniere. Numai în a- nui număr mai mare de sport etc. ţele Afroditi
educare şi formare á tine­ Vulcan în vederea înfăp­ tăiere şi susţinere prevăzu­ nul 1979 au absolvit aceas­ muncitori în meserii din Totodată, se va construi
retului. Avînd însă în ve­ tuirii sarcinilor ce revin te în dotare. tă formă 540 muncitori, la activitatea de subteran : un centru de perfecţionare
dere exigenţele mereu spo­ tinerilor din documentele Cu toate realizările ob­ care se adaugă aproape 500 mineri, electro-lăcătuşi de a cadrelor la Petroşani, se
rite, spiritul revoluţionar Congresului al Xll-lea al ţinute şi îmbunătăţirile in­ muncitori cuprinşi în pre­ mină, hidraulicieni, munci­ vor asigura spaţii suplimen­
de abordare a sarcinilor ce partidului, din orientările tervenite, pregătirea cadre­ zent în astfel de cursuri, tori specializaţi în construc- tare pentru desfăşurarea Timpul
revin organizaţiilor de ti­ şi indicaţiile tovarăşului lor de mineri este încă de­ ponderea cea mai mare re­ ţii-montaj, preparare etc. activităţii >de calificare la ziua de 23
neret, este necesară o mai Nicolae Ceauşescu sînt me­ ficitară faţă de cerinţele prezentând-o policalificarea Cadrele medii şi superi­ majoritatea întreprinderilor în general :
rin
tempor
mare preocúpale pentru e- nite să orienteze întreagp actuale şi de perspectivă. minerilor în meseriile în­ oare vor fi cuprinse în pro­ miniere şi se vor dota co­ vor cădea
liminarea neajunsurilor ce activitate" a organelor şi or­ De aceea, pe baza analize­ rudite : electricieni şi lăcă­ grame de perfecţionare o- respunzător cu aparate de verse de i
se mai manifestă. La aces­ ganizaţiilor U.T.C. în direc­ lor făcute, la indicaţia şi cu tuşi de mină, artificieri ş.a. rientate pe problemele prio­ proiecţie, retroproiectoare, vor ii însc
tea s-au referit numeroşii ţia educării politice şi pro­ sprijinul organelor de în anul 1980 vor fî cu­ ritare, atât în ce priveşte epidiascoape şi alte mate­ cărl electric
fia
modera
vorbitori — lona Apostu, fesionale a tinerilor, su-bli- partid, ne-am propus o se­ prinşi în diferite forme de organizarea şi conducerea riale şi aparatură necesară şi nord. T<
Constantin Parîia, Mihai niindu-se ca o cerinţă de rie de măsuri, cuprinse în perfecţionare peste 8100 producţiei, întreţinerea, re­ modernizării procesului de nime vor i
Anghel, Ioana Borbely, prim ordin, în faţa noilor programul unic de optimi­ muncitori, maiştri, tehni­ pararea şi manipularea u- învăţământ, îmbunătăţirea minus 2 $:
căde:
Vor
Doina Filip, Ionel Vlad, organe alese, întărirea exi­ zare a politicii dc personal, cieni şi cadre cu pregătire tilajelor din dotarea exis­ corpului de lectori şi adap­ izolate de !
Florin Dragu, Cristian Do- genţei în întreaga muncă îndeosebi privind orienta­ superioară. In vederea tentă şi preconizată, cît şi tarea continuă a programe­ tul intervn
doi. Arpad Sipos, Vasile de educare a tinerei gene­ rea, pregătirea şi speciali­ creşterii eficienţei perfec­ în ce priveşte protecţia lor de învăţământ la noile va amelior
(Meteorolog
Vişinari, Verginia Roşea, raţii. zarea profesională pe anul ţionării la locurile de mun­ muncii şi problemele cu cerinţe ale tehnicii şi pro­ A. Proncci
Mozeş Sipos — din cuvîn- CONSTANTIN IOVÂNESCU 1980 şi în perspectivă. că, s-au luat măsuri pentru caracter economico-social. ducţiei.