Page 78 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 78
® DUMINICA, 23 MARTIE 1980 * ô
Planuri sînt. Transformarea r STATORNICIE
în fapte este mai anemică l De 19 ani, Ion Maniţiu
! asie semnatar al succcse-
E Primăvara intră tot mai văruiţi, dar nu sînt. In şului pentru ca tot ceea ce ) lor pe care le obţine
deplin în drepturile sale. zona platformei industriale s-a prevăzut în programul ţ C.A.P. Orăştie in seclo-
Şi acum, pe agenda de lu este mai greu de menţinut de lucrări pe acest an să ©O brigadă ştiinţifică de la casa de cultură s-a aflat i ral zootehnic. Dacă an de
ntru co- cru a consiliilor populare, curăţenia, dar ca să nu faci fie realizat pas cu pas. Or, vineri în mijlocul lucrătorilor Complexului C.F.R. Cei peste 1 an unitatea îşi depăşeşte
i în Ţa- 70 de oameni oi muncii prezenţi au participat activ la ţ sarcinile de livrare a fira-
i. Episo- activitatea de gospodărire nimic din acest motiv, nu-i cine trece acum prin acest
şi înfrumuseţare a localită bine. Nici pe străzile şi a- oraş nu prea are ce lăuda. dezbaterile pe temele : „Poluarea şi protecţia mediului în t duselor de la ferma de o-
ţilor se află la loc de frun leile din interiorul oraşu Este adevărat că sînt une conjurător", „2050 de ani de la crearea statului dac cen ) vine, aceasta se daloreşte
cii : Cosi tralizat şi independent" şi „Despre culte şi secte reli ţ priceperii şi conştiinciozi-
ui Iii te. Cetăţenii au pornit să lui, atît în cel vechi eît şi le rezultate bune : încheie gioase".
lei facă ordine şi curăţenie în în cel nou, nu s-a trecut la rea lucrărilor de canaliza l talii cu care lucrează şi
curţi şi grădini, în locali acţiune. S-a început ame re a str. Mureşului şi în © Cooperativa „Mureşul" a început zilele trecute lu ? ciobanul Ion Manifiu. La
cal crările de amenajare a localului viitoarei unităţi de coafu 1 efectivul de 1000 oi, în
Argeş — tăţile unde muncesc şi tră najarea zonei verzi şi cu ceperea lor pe str. N. Băl- ră, ce se va deschide în locul fostului magazin cu articole
iţesc, in iesc, în incintele întreprin răţarea pomilor şi tranda cescu; desfundarea pinu l anul trecut unitatea nu a
naţional derilor şi instituţiilor, pe firilor pe str. Furnălistului lui Popii; curăţarea pomi pentru nou-născuţl „Materna". ! înregistrat nici un caz de
tnsmisiu- ® Spectacole • In cadrul microstagiunii 1979—1980, ) mortalitate, iar natalitatea
î la PI- drumurile publice, în jurul şi str. Gării. încolo, mai lor, a parcurilor şi spaţii Filarmonica de stat Cluj-Napoca prezintă marţi, 25 martie a fost cu mult peste pre
blocurilor, in parcuri şi nimic demn de remarcat, lor verzi din zona centrală
akistane- scuar uri, să amenajeze te în faţa I.V. Călan, părcule- a oraşului ; curăţarea şi a- a.c., după-amlază, de la orele 18, la casa de cultură, un vederi.
iar. Pro- concert simfonic sub bagheta dirijorului Horea Andreescu,
id io urii or renurile de joacă pentru ţul şi zona verde reclamă menajarea incintelor la în avîndu-l ca solist pe Matei Corvin. © Orchestra populară
Karachi copil şi de sport, bazele de o mînă de gospodar. Au treprinderi şi instituţii, a \ „GOSPODINA“
inia mu* agrement. Acest suflu în fost elaborate schiţe pentru curţilor şi grădinilor la ce „Doina Banatului" din Caransebeş prezintă tot marţi, la j N-ARE... GOSPODARI ?
. Episo- sala „Arta", două spectacole cu „Doină mîndră bănăţea
noitor pe care il aduce pri amenajarea parcului din tăţeni ş.a. Trebuie acţionat
- in a- măvara odată cu vestitorii faţa casei orăşeneşti de cul mai energic pentru pune nă". © Teartul naţional „Vaslle Alecsandri“ din laşi, in \ Pereţi cu pete mărunte
î-al XII- tură şi a parcurilor de la rea la punct a zonei de la turneu prin judeţul nostru, prezintă miercuri 26 martie a.c., i şi cenuşii de mucegai, foi-
P.M.S.U. săi — ghioceii — se resim la orele 19,30, la casa de cultură, piesa „Sîmbătă la Ve- i ţc mici de var ce se des-
c viitor te peste tot în localităţile policlinicile din cele două intmrea şi pînă la ieşirea ritas" de Mircea Radu lacoban. 1 prind de pe tavan, ume-
judeţului nostru. în raidul părţi ale oraşului, dar nu din oraş, pe ambele părţi
ii Româ- ale drumului naţional ; a © „Sînt la birou", „Sunt la depozit", „Sînt plecată la ţ zeală, igrasie, la toate a-
întreprins în oraşele Călan
; : Sub şi Simeria am constatat că zonei gării C.F.R. şi de la birou", „Sînt după marfă" ...sînt citeva anunţuri ce te în- I
Moiite lucrările de gospodărire şi triaj, a străzilor Traían, Gh. tîmpinau pe uşile unor chioşcuri din piaţă joi pe la prînz
eră TV. Şantiere cind normal — acestea trebuiau să fie deschise. Practica \
înfrumuseţare — deşi au Doja, 30 Decembrie ş.a., a e mai veche, dar nu poate rămine aşa. Nu e sănătoasă !... »
RTIE fost elaborate din vreme gospodăreşti zonei blocurilor. Toţi cetă © Vineri s-a desfăşurat faza municipală de tenis de \
mobilizaţi
trebuie
ţenii
să
limba planuri de măsuri şi au fost masă, în organizarea comitetului municipal al U.T.C. Cei
stabilite sarcini şi respon grebleze zonele verzi, să mai buni tenismenii din municipiu au fost declaraţi, în
sabilităţi cu termene de e- cureţe şanţurile şi să le ordine, următorii : la fete : Veronica Preoteasă, Carmen 1 ccstea adăugîndu-se ne cu- i
xecuţie a lucrărilor pe car s-a trecut la transpunerea desfunde unde este cazul, I răţenia, astfel îi întâmpină /
elor rc- Marlnică şl Tatiana Halupel, iar la băieţi : Cornel Alexan-
tiere, circumscripţii electo lor în practică. Şi în satele să cureţe pomii şi să-i vă- drescu, Doru Slăvuţeanu şl Leontin Brăila. Astăzi are loc, ) pe consumatori unitatea 1
ocumcn- rale, asociaţii de locatari, Batiz şi Strei — localităţi ruîască, să repare şi să la Deva, etapa judeţeană. 1 zisă... „Gospodina“ de lîn- i
Copro- întreprinderi, instituţii, or aparţinătoare oraşului şi vopsească gardurile, să zu } gă autogara din Orăştie. i
nori cană grăvească faţadele la case. ® Fotbal. Astăzi, de la orele 11, la stadionul „Cetate", 1 'Tovarăşii din conducerea i
al ganizaţii de masă şi ob aşezate pe traseul turistic un meci Interesant. Explorări Deva întîlneşte pe C.F.R. Ti
n : „Pri- şteşti, pe sate —, au dema Deva — Călan — Haţeg — Trebuie să se vadă peste mişoara. In primul meci din actualul sezon susţinut în faţa ţ cooperaţiei de consum ţ
_ n-au mcioaaia
sterbrid- rat anevoios şi nu s<? des Petroşani — pomii şi zone tot că a venit primăvara, i ■ “v niciodată drumdrum i
G suporterilor deveni, tinerii fotbalişti de la Explorări sînt ho- | pe-acolo ? 1
făşoară cu intensitatea cu le verzi îi aşteaptă pe că totul se înnoieşte. Este târîţi să facă un joc bun, să dea o replică demnă celor pe-acolo ?
venită. „gospodari“. Pînă la 15 însă necesar ca toţi facto de la C.F.R., liderul seriei.
martie a.c. trebuia să fie rii de răspundere : consi DOINA COJOCARU LA AUTOGARA DIN
plantaţi 2 000 de pomi de lii populare, organizaţii de cAlan trebuie
CĂLAN : PROGRAMUL s
către cetăţenii din satele a- masă şi obşteşti, conduceri făcută ordine
DE ACŢIUNI ESTE parţinătoare, iar în interio de întreprinderi şi institu
7,00 liá ţii, împreună cu cetăţenii, ) în autogara din Călan j
is ta pre- FOARTE BOGAT. rul oraşului şi zonele de a- te plastice clin Tg. Mureş, se
meteo- REZULTATELE ÎNSĂ NU grement — 1 000 de pomi cu toţi oamenii muncii să află la prima sa expoziţie. 1 (dacă platoului complet \
oprogra- ornamentali. Au fost pro treacă în mod hotărît la ^ neamenajat, unde garează i
Magazin PREA SE VAD... curaţi doar cîte 300 de traducerea în viaţă a pre VERNISAJ i la voia întîmplării auto- i
3e toate De curind in sala de expo- » buzele pentru călători, i se 1
íadioj ur pomi din fiecare sortiment. vederilor înscrise în pro zitii a Casei de cultură din
de mu- Aici, la Călan s-a elabo De plantat însă nu s-au gramele acţiunilor gospodă EXPOZIŢIE Deva, Consiliul judeţean al poate spune aşa !), există ^
liotelcvi- rat un program cuprinză PERSONALA Organizaţiei pionierilor a or plantate două panouri pe î
veselă ; plantat. Sînt prevăzute a reşti şi de înfrumuseţare a ganizat vernisajul expoziţiei
ma-ţilor ; tor de lucrări cu caracter se construi pînă la 1 apri localităţilor, făcînd din a- Medicul petroşănean Doru judeţene de artă plastică care sînt înscrise rutele, J
; 15,30 edilitar-gospodăresc şi de lie 8 km de drumuri, să fie ceasta un titlu de cinste şi Roman este autorul lucrări- „Cutezători spre viitor“. Cele orele dc sosire şi plecare, ţ
18,15 Ar- înfrumuseţare. Aşadar',, pro lor de pictură (peisaje, por- mai bune lucrări au fost se- Deseori se întîmplă însă (
ă ; 18,30 amenajate fîntînile artezie de mîndrie pentru fiecare trete, natură moartă) oare lecţionate pentru etapa a Il-a
oţi; 20,00 gram există. Ceea ce lip ne din oraşul nou. Sînt şi locuitor. fac obiectul expoziţiei perso- a concursului, care va avea să nu se respecte cele în- J
•«oi inre- seşte, însă, sînt rezultatele. nale deschise la Casa de cui- loc între judeţul nostru şi scrise pe panourile respec- ţ
■opuiară; Aceasta pentru că munca alte lucrări care au termen N. BADiU tură din Deva. Doru Roman, Botoşani şi se va desfăşura tine. Unele curse de că- i
lodiilor ; la 1 aprilie. Să nu fie o absolvent al Liceului de ar- la Bucureşti.
; 21,35 pentru traducerea în viaţă păcăleală. La consiliul lători pleacă sau sosesc cu 1
ojumal ; a ceea ce s-a prevăzut în popular — vicepreşedintele întârziere, iar altele sînt )
sportiv ; program nu a fost temeinic j suspendate, fără a se a- 4
manţelor a ţinut să ne asigure că / nunţa acest lucru. Aşa s-a {
le tiu de organizată şi nu s-a exer deşi s-a demarat greu, vor
e dans ; citat controlul cuvenit asu trece la acţiune cu toate înlîmplat, spre exemplu, în i
i ; 0,05— pra modului cum cei care ziua de 13 martie, cînd ^
cal noc- forţele şi vor fi recuperate
au primit anumite respon restanţele; că tot ce s-a cursa Călan—Deva, de la 1
sabilităţi şi sarcini şi le duc prevăzut va fi înfăptuit. ora 13,40 nu a circulat — '
la îndeplinire. Oaie cum se Ziarul va urmări şi con din ce motive nu se ştie
poate explica şi justifica i — astfel îneît călătorii
semna cum se îndeplineşte 1 au fost nevoiţi să aştepte ,
faptul că organizaţia orăşe acest angajament.
nească a U.T.C., în obliga ţ aproape o oră, pînă la )
ex press cursa de 14,30, care cir- i
:ucereşte ţia căreia intra curăţirea şi SIMERIA : TREBUIE SA
HUNE- văruirea pomilor, precum Scula în aceeaşi direcţie. ■
e Nil - SE ACŢIONEZE MAI Ar fi cazul ca I.L.A. j
) ; Che- şi întreţinerea zonelor verzi ENERGIC, CU TOATE J Huncdoara-Dcva, împreu-
(Arta) ; de pe drumul de legătură ] nu cu Consiliul popular al
(Con- dintre oraşul vechi şi ora FORŢELE, PE ŞANTIE
OŞANI: şul nou, lucrări care tre ţ oraşului Călan să ia mă-
ardelenii RELE GOSPODĂREŞTI i şurile ce se cuvin pentru
(7 No- buiau finalizate pînă la 1 ALE ORAŞULUI
Republi- martie a.c., nu şi-a onorat l respectarea celor înscrise
eye ma- î pe panourile respective,
Alibi această sarcină ? Lucrările Oraşul ceferiştilor aspiră ţ dar mai ales pentru ame- \
- seriile n-au început încă şi am in la ocuparea unui loc frun i najarea aşa-zisei ...auto- l
; VUL- trat în ultima decadă a lu
- seriile taş în întrecerea socialistă uri. j
Poliţia nii. Trebuie spus că de la dintre consiliile populare.
itoresc); intrarea în oraş şi pînă la Posibilităţi sînt. Se cere în
e docu- ieşire, pe drumul naţional, să ca edilii şi cetăţenii săi
il) ; PE- Oră în laboratorul de chimie aî liceului economic şi
- serii- pomii şi zonele verzi, talu- să acţioneze mai energic, drept administrativ din Petroşani. Profesoara Cornelia Do toiul beţiei şi scandalului, |
i ; ANI zurile şi rigolele nu sînt cu toate forţele pe şantie garii urmăreşte experienţele efectuate dc elevi. >IM « 1 atentînd şi la bunele mo- J
e dc elevi.
MI! lard Foto : .ŞT. NEMECSEK
ICANI 1 curăţate. Pomii trebuiau rele gospodăreşti ale ora-
(7 No- ilRiFUCTORI ţie din Deva l-au stopat (
39 de
se exblice brin vibre- I i
il
) ; GU- DICŢIONARUL terară şi folclor din laşi. „ÎNTOARCEREA re să se explice prin vitre JL© A ___________ din „activitate“. A fost J
oglinzi Cel mai recent dicţionar gia acelei vremi. Cum cercetat în stare de reţi- |
ORAŞ- LITERATURII este şi cel mai cuprinzător LUI VODĂ a reuşit Malvina Urşianu
îe (Pa- şi mai important, -un monu \ i © Căutat pentru furt. nere şi judecat conform *
înainte LĂPUŞNEANU“ să facă din „Întoarcerea lui ^ I Făcînd o haltă in staţia procedurii speciale,
U-BAI : ROMÂNE mental lexicon, o amplă Vodă Lăpuşneanu" o mare i * C.F.R. Petroşani, Antonie © Din cauza băuturii. .
i Nava- sinteză a literaturii noas Cu filmul „întoarcerea lui realizare cinematografică ?
(Casa tre. Dicţionarul cuprinde 1 | Brehui, din comuna Dă- în seara zilei de 12 mar- )
î : Pie- Cu vreo zece ani in ur Vodă Lăpuşneanu“, crea Datorită personalităţii şi ta ) s neşti, judeţul Gorj, căuta tie a.c., Alexandru Som- '
seriile peste 1300 de articole ce toarea sa, Malvina Urşia- lentului ei, dar mai ales i | să se facă cit mai neob- felean, fost cioban la fer- k
3RAZI : mă, semnalam lipsa dicţio prezintă nu numai scrii nu, şi-a asumat o sarcină acelei „stări de graţie ce
e ; CA- narelor literare la noi şi am tori şi opere, ci şi specii i : servat pînă la următorul ma din Şoimuş, a băut "
e de la scris o modestă pledoarie grea, încercând reconstitui poale cuprinde nu numai tren. Dar cînd se credea pînă n-a mai văzut dru- î
I-II folclorice, publicaţii şi so rea filmică a unei perioade pe poet, dar şi pe cineast“, I mai în siguranţă, organe- mul. în această stere a |
Pollce pentru editarea lor în cietăţi literare. zbuciumate din istoria Mol- cum singură mărturiseşte.
e I-II România literară (nr. 83/14 . le de miliţie T.F. l-au re- căzut în pîiriul Bîrsău şi '
V: Spe- Filmul este o reuşită a | ţinut. A. B. era urmărit s-a înecat. Avea vîrste de |
IA : O- august 1969). Astăzi, avem cinematografiei româneşti şi - pentru un furt de peste 45 de ani şi era de loc î
jnina) ; citeva demne de a fi luate
aerşetor în seamă. Faza „de pione- meritul revine atît crea | 14 000 lei dintr-o locuinţă din comuna Ungheni, ju- |
I: Bra- toarei lui cit şi celor, foarte ' din comuna natală. Şi deţul Mureş.
itorcsc). rat“, începută cu Dicţiona numeroşi, care au contri | pentru că tot căuta el să 9 Depistat şi reţinut, t
reţinut. |
rul de literatură contempo Cum e şi firesc, unei lu dovei, cu dese schimbări de buit la realizarea lui. Gcor- J se afle în siguranţă, a Miliţia municipiului De- Jliii Diî“ ^
_____ ^ ^
rană al lui Marian Popa şi crări de o asemenea am domnitori, cu comploturi şi gc Motoi interpretează ma .. fost. rnv'rLni: organelor de ___ _ j ____ . xrr nr şi reţinut .
j. s
depistat
fi
rec a
P * t
iofi , t
va
a
continuată de Mi,cui dicţio ploare i se pot semnala şi trădări. Decorul măreţ dar gistral un rol de o mare | miliţie din Gorj, care ii pţ, numitul Florea Lifu, I
sobru, luminile estompate,
nar, coordonat de Mircea unele lacune care însă nu culorile, tonurile grave ale complexitate, pe care l-a în 1 t vor as *8ura o... deplina ¿¡ Negreni, judeţul Olt, J
n
pentru Zaciu, Dicţionarul cronolo ştirbesc meritul ei. muzicii — totul prelucrat drăgit şi căruia i s-a dă 1 fi securitate. ocupaţie .fără“. De |
Vreme gie coordonai de 1. C. Chi- Ne bucură prezenţa în bi ruit cu întreg talentul său. Í ' ® Ultraj contra bunelor fapt, o „ocupaţie“ avea, *
cu ce- bliografie a volumului Pro în retorta creaţiei scenaris- Remarcabilă este şi evolu
. Local ţimia şi Al. Dima şi Diic- tei-regizoare — dau i- ţia Silviei Popovici, cu tă 1 | moravuri. Neîncadrat în aceea de spărgător. Aria jj
e şi a- ţionaruil de literatură ro fil eminescian, apărut la maginea unei atmosfere a- | * muncă, dar cu anteceden- spargerilor pentru furt : *
: izolat Deva şi a Almanahului păsătoare în care atotpu cerile ei pline de adânci 1 fi te penale, Gheorghe Chi- şole Petrila, Lupeni,
Rímnicu-Vílcea. Atît, pen- J
descăr- mână, coordonai de Dim. semnificaţii. Valeriu Paras- 1 ora 6
va su- Păcurariu, se continuă cu scriitor iilor de la noi, apă ternică e suspiciunea. Chiar chiv în rolul lui Moţoc şi _ ra, originar din Brad, cu
ird-vest apariţia la Editura Acade rut la Orăştie (1912). De evoluţia Lupuşneanului — l | domiciliul în Deva, era tru că urmează întocmi- t
lle ml- de la patriotul care era la Melania Ursu, în Doamna
e între miei R.S.R. a Dicţionaru altfel, în cuprinsul dicţio Chiajna, fac viabile două l : cunoscutul bufetelor, unde rea dosarului de cerceta- "
grade, lui literaturii române de la narului sînt făcute multe început la domnitorul ne personaje foarte cunoscute \ s se îmbăta şi făcea sean- re şi trimitere în judeca- j
averse încrezător în oamenii săi, daluri. în ziua de 10 mar- tă. Aşa sfîrşesc spargerile |
. sfîrşi- origini pînă la 1900, la ca referiri la judeţul Hune văzând în fiecare curtean din literatură, dar prezen
nea se tate de film într-o altă lu tie a.c., pe cînd era în şi spărgătorii. *
re a contribuit un grup de doara. un virtual trădător şi de
rviciu : 17 cercetători ai Institutu aceea neiertător şi crud mină. Rubrică realizată cu sprijinul
lui de lingvistică, istorie li . Prof. SILVIU GUOA în răzbunarea sa — pa VIORICA ROMAN \ i inspectoratului judeţean de interne