Page 84 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 84
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt-VÂ \
călduros omagiu tovarăşului
mOLM CEMŞESCH
MANIFESTĂRI DEDICATE PRESTIGIOASEI ANIVERSĂRI
EXPOZIŢIE DE CARTE MASA rotunda direcţii de dezvoltare eco-
nomico-socială a ţării noas
La Biblioteca judeţeană „15 ani de transformări tre în viitor, contribuţia de
Deva t,-a deschis ieri ex revoluţionare pe pămîiUul cisivă a secretarului gene
ral al partidului la jalona
poziţia de carte cit tema României“ s-a intitulat ma rea acestora.
„Opera tovarăşului Nicolae sa rotundă care a avut loc
la Cabinetul municipal pen
Ceauşescu, contribuţie ines tru activitate politico-ideo- MONTA.!
timabilă la procesul gîndi- logică din Hunedoara. Du LITERAR-MUZICAI,
rii social-politice şi econo pă încheierea dezbaterilor,
mice din România“. Expo participanţii au vizionat fil Un mare număr de lo
ziţia cuprinde pe Ungă cele mul „Raportăm solemn co cuitori ai comunei /am au
ÎS volume de opere ale se mandantului suprem fost prezenţi, luni, 24 mar
cretarului general al parti tie, la căminul cultural,
dului — România pe dru EXPUNERE unde au vizionai montajul
mul construirii societăţii so lilerar-muzical „O m a g i u
cialiste multilateral dezvol Lucrătorii cooperativei preşedintelui ţării“. For
tate — numeroase alte vo „Progresul“ din Deva au maţiile artistice ale tineri
Anul XXXII, nr. 6962 Miercuri, 26 martie 1980 4 pagini — 30 bani lume cuprinzînd cele mai audiat expunerea întitulată lor din comună, precum şi
cele ale pionierilor de la
tovarăşului
„Contribuţia
importante idei din gîndi-
Nicolae Ceauşescu la elabo şcoala generală, au susţinut
rea tovarăşului Nicolae rarea planurilor economico- un reuşit program de mu
IN SPIRITUL CUVÎNTĂRH TOVARĂSULUi NICOLAE CEAUŞESCU Ceauşescu, aspecte din via sociale de dezvoltare mul zică şi poezie patriotică,
ţa şi activitatea preşedinte tilaterală a patriei“. Expu prin care au omagiat pres
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R., lui României. nerea a relevat principalele tigioasa aniversare.
DIN 25-26 FEBRUARIE A.C.
Compania agricola de primavara
Acţionăm pentru mutarea centrului de La plantarea cartofilor—forţe sporite
greutate al activităţii de partid de cooperatori şi mecanizatori!
la locul de muncă cestei primăveri reci, Urzii tofilor destinaţi producerii menea, este asigurat front
în
specifice
condiţiile
a-
larg de lucru şi la coope
de seminţe. Experienţa coo
şi cu precipitaţii frecven perativelor agricole din Os rativele agricole din Sar-
In cuvînterea rostită la să ia parte membrii comi pe ordinea de zi a şedin te, se impune mai mult ca trov, Clopotiva şi Toteşti a mizegetusa, Rîu de Mori şi
Consfătuirea de lucru de la. tetelor de partid, conduce ţelor de secretariat şi de oricînd să fie folosită cu demonstrat cu prisosinţă că Peşteana. Cu forţele meca
mecaniza
disponibile,
nice
C.C. al P.C.R., ce a avut rile întreprinderilor. Astfel birou. De fiecare dată cînd randament maxim fiecare obţinerea unor producţii torii au posibilitatea să rea
loc în 25—26 februarie a.c., de analize au avut loc la constatăm o slăbire a ex oră bună de lucru în cîmp sporite la hectar de pe toa
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. I.M. 'Lupeni, I.M. Bărbă- tracţiei de cărbune inter pentru a asigura încadra te suprafeţele este hotărî- lizeze zilnic o viteză de
secretarul general al parti teni, la Preparaţie. venim concret, operativ, în rea lucrărilor agricole în tor condiţionată de efectua cel puţin 80 de hectare la
dului, sublinia necesitatea Un obiectiv de maximă vederea redresării situaţiei. perioadele optime şi reali rea la timp şi de calitate plantat, ceea ce asigură în
imperioasă a introducerii însemnătate al acestui an Creşterea exigenţei şi res zarea lor la un nivel cali a plantatului, de respecta cheierea acţiunii în maxi
unui stil de muncă comu îl constituie sporirea nu ponsabilităţii în muncă, a tativ superior. Puternic rea cu rigurozitate a den mum 8 zile bune de lucru
nist, revoluţionar, de înal mărului de posturi în sub fost ideea centrală pe care mobilizaţi de îndemnurile sităţilor şi aplicarea corec în cîmp. Important este
tă responsabilitate şi exi teran, o condiţie importan s-au axat şi discuţiile indi adresate de secretarul ge tă a celorlalte lucrări cu însă ca — aşa cum remar
gentă, de ordine şi disci tă a creşterii producţiei de viduale purtate cu comu neral al partidului, tovară prinse în tehnologia speci ca interlocutorul —, consi
liile
populare
şi
conduce
plină în viaţa şi activitatea ■ cărbune. Prin măsurile niştii. Astfel, fiecare mem şul Nicolae Ceauşescu, în fică acestei culturi. Unită rile unităţilor agricole să
organelor şi ' organizaţiilor luate de comitetul oră bru de partid şi-a spus cuvîntarea rostită la Con ţile agricole cooperatiste asigure o largă mobilizare
de partid — condiţie esen şenesc de partid, de deschis, sincer părerea a- sfătuirea de lucru de la din raza Consiliului unic a cooperatorilor la sortatul
C.C. al P.C.R. din 25—26
ţială a unei munci politico- comitetele de la minele din supra muncii desfăşurate februarie a.c., lucrătorii, o- agroindustrial Toteşti au cartofilor de sămînţă, pre
prevăzut să planteze peste
organizatorice de înaltă e- Lupeni şi Bărbăteni, la ce de organizaţia de partid goarelor judeţului nostru 630 hectare cu cartofi. Re- cum şi o bună aprovizio
ficienţă. Organizaţia orăşe le două unităţi numărul de din care face parte, venind depun eforturi susţinute in ferindu-se la această acţiu nare a maşinilor de semă
nească de partid din Lu- posturi în subteran a cres cu propuneri concrete pen vederea asigurării unei te ne prim-vicepreşedintele nat, astfel îneît mecaniza
peni — ce numără peste cut cu circa 120 în perioa tru perfecţionarea acesteia, melii trainice recoltei a- consiliului, ing. Ilie Buf torii, organizaţi în forma
4 000 de comunişti, cuprinşi da trecută din acest an. pentru sporirea participării ţii mari de lucru, să poată
în mai bine de 100 de or Un accent deosebit s-a pus HOREA TOMA cestui an. Pe agenda de nea, ne-a făcut precizarea lucra zi-lumină'la plantat.
ganizaţii de .bază — şi-au pe buna organizare a ex prim-secretar al Comitetului lucru a cooperatorilor ’ şi că, pînă ieri, plantatul s-a Este demn de amintit fap
pus în centrul activităţii tragerii cărbunelui, folosi orăşenesc Lupeni al P.C.R. mecanizatorilor din Consi efectuat pe suprafeţe de tul că mecanizatorii Viorel
sale. în special în ultima rea cu maximă eficienţă a liul unic agroindustrial To- pînă la 35 hectare pe te
perioadă, intensificarea şi combinelor, a celorlalte (Continuare in pag. a 2-a) teşti, locul central îl ocupă renurile C.A.P. Toteşti, Os (Continuare in pag. a 2-a)
acţiunea de plantare a car
trov şi Clopotiva. De ase
perfecţionarea preocupări mijloace mecanice din sub
lor pe linia creşterii conti teran, pe întreţinerea aces
nue a producţiei de căr tora în cele mai bune con
bune, in lumina sarcinilor diţii. Acea*' problemă a -Produsele pentru export -realizate
de mare însemnătate ale fost, deal* analizată şi
perioadei actuale. în acest în şedinţa secretariatului
scop activitatea comitetului comitetului orăşenesc de ritmic, integrai, la nivel competitiv
orăşenesc, a biroului aces partid ce a av'ut loc în fe
tuia, a fost orientată spre bruarie a.c., la I.M. Bărbă în perioada. care a atenţie deosebită acordăm provizionarea cu materii
subteran, spre îndrumarea teni, la care au participat trecut din acest an, oa constant planului pentru prime şi materiale, indi
şi sprijinirea muncii or biroul comitetului de partid, menii muncii de la între export. La acest indicator, cii de utilizare a maşini
ganelor şi organizaţiilor şi consiliul oamenilor mun prinderea „Marmura“ Si- colectivul de muncă al în lor şi utilajelor.
de partid de la I. M. cii de la această unitate, a~ meria au desfăşurat o ac treprinderii a obţinut pî De la interlocutorii
Lupeni şi I. M. Băr- naliză ce s-a soldat cu mă tivitate rodnică, reuşind, nă în prezent rezultate noştri am reţinut că prin
băteni. In ultima perioadă suri eficiente în domeniul pri,ntr-o bună organizare, mulţumitoare. De la în tre muncitorii care lună
a devenit o practică cu la care m-am referit. aprovizionare şi discipli ceputul anului, planul va de lună obţin rezultate
rent ca, de fiecare dată, Evident, desfăşurarea ac nă de producţie, să depă loric a fost depăşit cu din cele mai bune se nu
cînd analizăm activitatea tivităţii miniere este un o- şească sarcinile de plan la circa 250 000 lei valută, mără şefii de echipă Su-
de producţie să organizăm biectiv concret şi perma producţia globală şi mar produsele noastre fiind to Emeric, Vaier Dara,
şedinţe de secretariat la fa nent al muncii politico-or- fă. La producţia fizică, solicitate şi apreciate în Viorel Radu, Violina Şte
ţa locului, la care invităm ganizatorice, nu doar punct
P0 primul trimestru al a- ţări ca Japonia, Liban, fan — şlefuitor, Ana Chi-
nului, planul a fost depă R.B. Cehoslovacă, R.P. rilă — tăietor marmură,
Polonă, R.P. Ungară etc. Gheorghe Boldor — ga-
ARTIŞTII AMATORI şit cu peste 1000 metri terist, şi alţii.
pătraţi placaj din marmu Secretarul comitetului
Muntcanu, căsătoriţi de cu- ră şi cu aproape 7000 me de partid pe întreprinde Planul de producţie al
rînd. Şi ei sînt dansatori, şi tri pătraţi dale mozaica- re, Petru Pop, arăta că întreprinderii pe anul 1980
Dragostea pentru frumos, ei s-au cunoscut tot aici, la te. Adică, un plus de pro fiecare comandă destina este mobilizator. Din dis
bucuria exprimată în cîntcc club. Şi pentru că vorbiră ducţie corespunzător e~ tă exportului este temei cuţiile pe care le-am a-
şi joc, dorinţa de, a crea de „familiile clubului“, tre chipării a circa 320 de a- nic pregătită şi urmărită vut cu factorii de con
ducere ai întreprinderii a
pentru ei, dar mai edes pen buie să amintim şi activi partamente. pe fluxul de producţie, reieşit că există condiţii Centrul de reparat mo-
tru alţii momente de delec tatea soţilor Szalkay. des — Eforturile noastre au pe schimburi şi formaţii pentru ca acesta să fie toare de tractor, de la
S.M.A. Deva.
tare şi destindere sînt doar făşurată în cadrul cineclu- fost canalizate spre rea de lucru. Periodic, la ni Mecanicul Aurel T elin an,
cîteva gînduri carc-i animă bului. lizarea planului la toţi velul conducerii se ana LIVIU BRAICA este un meseriaş harnic şi
pe artiştii amatori. Zeci şi Florica Florcscu. loan indicatorii — sublinia in lizează realizarea pro priceput, execut îmi numai
poale chiar sute de orc — Şerban şi Victor Lăularu, ginerul Gheorghe Boşoro- ducţiei fizice şi onorarea lucrări de bună caii late.
In foto: se execută mon
dacă ne gîndim la cei cu membri ai formaţiei corale gan, directorul unităţii. O contractelor la export, a- (Continuare în pag. a 2-a} tarea cilindrilor in blocul
un stagiu de mai mulţi ani cu o „vechime“ între 10 şi mo 4 or.
în mişcarea culturală de a- 20 de ani, dau glas, prin
malori — dedică repetiţii cîntccele interpretate, bucu
lor, pentru a pregăti spec riei vieţii noi trăite de si- tica ziarului, tratarea unor strungarul Iurciuc Barnabaş DIALOG MEDICAL ‘
tacole de o înaltă realizare derurgiştii hunedoreni. Fol probleme de etică şi legisla şi forjorul Petru Costa.
ţie, de ordin social-edilitar.
Elevii clasei a X-a B, dc
artistică. printre veteranii clubului se Ia Liceu! de matematică şi
De 15 ani, soţii Domnica află şi fraţii Mihai şi E- ALEGEREA amenajAri fizică din Hunedoara, s-au
şi Cornel Nicoaru activea mjlian Onea, componenţi ai PROFESIUNII GOSPODĂREŞTI întâlnit recent cu medicul
ză la Clubul „Siderurgislnl“ formaţiei de muzică uşoară, CONSFĂTUIRE • Ia popasul „Izvorul rece -1 Dan Popovici do la Policli
nica municipală din localita
Hunedoara, ca dansatori. care la ediţia a 11-a a La U.U.M.R. Crişcior a a- Pionierii detaşamentului cla din Vălişoara se fac lucrări te. Tema discuţiilor a fost
Printre alte satisfacţii, dan „Ciuturii României“ au ocu vut loc o consfătuire cu ci sei a Vil-a T), de la Şcoa de amenajare a locului pen- „Igiena corporală şi profi
la generală nr. III Hunedoa
se
tru
parcarea
maşinilor,
sul le-a oferit şi posibilita pat locul I pe ţară. titori, corespondenţi şi co ra, au fost oaspeţii atelieru vopsesc parapeţu şi sc face laxia bolilor contagioase 11 ,
(loan Vlad).
ziarului
tea întemeierii unei familii, Lor şi tuturor artiştilor laboratori ai organizată nostru, lui de întreţinere din cadrul curăţenia cuvenită. Urmează
cu
consfătuire
întregite în timp prin apa amatori cu o activitate fru sprijinul comitetului de partid secţiei cuptoare industriale a să fio montată o masă şi
Alegerea
C.S.H.
profesiunii
bănci pentru cei care popo
riţia celor trei copii. Poate moasă pe lărîm cultural, al uzinei. Cu acest prilej au a fost tema discuţiilor cu sesc aici pentru a minca şi
că exemplul lor îl vor urma felicitări. fost exprimate propuneri ca subinginerul loan Toma, şe a-şi potoli setea cu apă rece
şi tinerii Adriana şi Adrian VIORICA ROMAN re să îmbunătăţească tema- ful de echipă Gli. Nedclcu, de izvor.
■ • "Wf . . ****** , ***** * ***** * ****** * .