Page 88 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 88

Pag. S                                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI




                                                       6                               ife materializează                                                 imagin

                                                                                        Cînd   am   intrai   pe   uşa   pri­  ţii   comerciale   la   parter,   aici   de   la   sectorul   1   mină,   îşi   a-
      este deopotrivă a conducerii                                                    măriei   din   Certej,   se   discuta   în   centrul   de   comună“  —   ne   duc   o   contribuţie   de   onoare,   10.00 TeleşcoaJi
                                                                                      tocmai   despre   ceea   ce   se   poa­  spun interlocutorii noştri.  depăşind-u-şi   sarcinile   dc   11.00  Iloman  I'
                                                                                      te   face   acum,   concret,   în   Asemenea   preocupări   pen­  plan   pe   lunile   ianuarie,   fe­  mărul  «li
                                                                                                                                                                          gc“.  Relu
                                                                                                         continua
                                                                                                                 tru  un  viilor  oraş  sînt  de  do­
                                                                                                      se
                                                                                      comună.
                                                                                              De
                                                                                                 fapt,
                                                                                                                                                           cu
                                                                                                                                                              117,
                                                                                                                                                                  120
                                                                                                                                                     martie
                                                                                                                                            bruarie
                                                                                                                                                  şi
                                                           I şi tineret               dialogul   început   mai   dc   mult   meniul   obişnuitului.   Nu   ne-a   şi,   respectiv,   116   la   sulă,   în   11.55 Telex
                                                                                                                                                                          l u i li
                                                                                      între   cetăţeni   fi   alegători.   mirat   de   fel   faptul   că   este   cadrul   lucrării   de   săpare   şi   10.00 Telex
                                                                                                                                                                       10.05 Colocviile
                                                                                      Discuţia   se   purta   între   Ghe-   conturat   deja   un   modern   adincire   a   puţului   „Staina
        întreprinderea   de   utilaj   —   Utilizarea   judicioasă   te  bune.  în  anul  1979  co­  rasim   Felea,   directorul   E.M.   complex sportiv cu terenuri  nou".  ÎS,25 Curs <lc
                                                                                                                                                                          molii
      minier   din   Petroşani   se   a   metalului,   evitarea   ori­  lectivul  I.U.M.P.  a  obţinut   Certej,   deputat   în   circum­     în   acest   prag   dc   primă­  16,45 Curs de 1
      află  într-o  etapă  de  puter­  cărei  risipe  este  un  obiec­  economii  de  metal  de  510   scripţia   electorală   judeţeană    vară,   oamenii   satelor   plantea­  17.05 Reportaj
                                                                                                                                                                          I.cnlngra!
      nică  concentrare  a  efortu­                         tone,  faţă  de  400  tone  cît   şi   Constantin   Cotar,   prima­             ză   pomi   fructiferi,   curăţă
                                 tiv  de  maximă  responsabi­
      rilor   în   scopul   traducerii   litate  a  organelor  şi  orga­  reprezenta  angajamentul,  ca   rul   comunei,   care   avea   pe   Cetăţenii  şi  aleşii  lor—   şanţuri   şi   păşuni   (cei   din   17.25 Viaţa cu.
      în  viaţă  a  indicaţiilor  da­                       şi   importante   economii   de   masa   de   lucru   situaţia   celor          Măgura   aflîndu-se   în   frun­  18.35 Desene a
                                                                                                                                                                          Sindbad
      te   de   tovarăşul   Nicolae   nizaţiilor  sindicale  din  în­  energie   şi   combustibil,   iar   37   de   propuneri   făcute   dc   ce­  de la propuneri la fapte  tea   acestei   acţiuni),   repară   19.00 TcJejumo
      Ceauşescu,   cu   prilejul   vi­  treprinderea   noastră   —   pe  anul  1980  şi-a  asumat   tăţeni   în   campania   electora­      drumuri,   curăţă   văile   rîuri-   19.25 Din inim
      zitei  de  lucru  în  Valea  Jiu­  considera   Nicola   Bazar,   angajamente   mobilizatoare   lă,   din   care   o   parte   au   în­  lor   Nojag,   Vărmaga   şi   Hon-   ţării
      lui,   privitoare   la   sporirea   preşedintele  comitetului  sin­  în  acest  domeniu.  Ou  toate   ceput   să   fie   puse   în   practică,   de   fotbal,   dc   tenis   şi   volei,   dol,   cei   din   Vărmaga   pregă­  19.55 Ca ordin
      aportului  unităţii  la  meca­  dicatului  pe  unitate.  Bl  se   acestea  nu  se  poate  zice  că   iar   altele,   care   depăşesc   com­  cu   popicăric,   şi   nici   că   ti­  tesc   lemnul   pentru   acoperiş   firiculturi
      nizarea   procesului   de   ex­  înscrie   între   criteriile   de   s-a  făcut  totul.  Dacă  în  sec­  petenţa   comunei,   au   fost   tri­  neri   ai   sectorului   de   explo­  şi   varul   necesare   noului   că­  20,10 Ora tine
      tracţie   a   cărbunelui.   Pri­  bază  ale  întrecerii  socialis­  ţii  şi  ateliere  se  manifestă   mise   forurilor   superioare.   Nu   rări   geologice   şi   ai   exploa­  min cultural ridicat în roşu.  20.55 Memoria
                                                                                                                                                                           Moşteniri
      mele  rezultate  ale  acestui                         grijă  pentru  metal,  nu  a-   ne-a   fost,   deci,   prea   greu   să   tării   miniere   dansează   ori   21,20  Interpreţ
      efort   răsplătesc   strădania   te  afişate  în  toate  secţiile   celaşi  lucru  se  poate  spu­  vedem   ce   şanse   de   materia­  cînlă   în   timpul   liber.   Şi   o   ca  Oamenii.   să   muncesc,   mai  doresc   eîntixiulu
                                                                                                                                                viata
                                                                                                                                                        le
                                                                                                                                                           fie
                                                                                                                                                                  îm­
      colectivului  —  mobilizat  de  „   şi atelierele, acordarea  ne  în  ce  priveşte  păstrarea   lizare,   ce   perspective   dc   în­  fac   cu   aceeaşi   dăruire   ce   o   belşugată...   De   gîndurile   lor,   mănos c
      organele  şi  organizaţiile  de  '                    şi  depozitarea  acestuia.  în   făptuire   au   propunerile   for­  depun   în   muncă.   Ei   aduc   o   de   faptele   lor,   dc   felul   cum   21.35 Telej urm
      partid  —  în  sensul  că  pe                         incinta  unităţii  sînt  depuse   mulate   în   diverse   înlîlniri   de   contribuţie   însemnată   la   rea­
      poarta  întreprinderii  au  şi                        piese  turnate  sub  cerul  li­  lucru.              lizarea   celor   80   milioane   lei,   înţeleg   că   istoria   pe   care   o
      ieşit,  luînd  drumul  exploa­  La întreprinderea     ber,  supuse  oxidării  rapide,   „încercăm   să   dăm   priori­  valoarea   producţiei   globale   fac   azi   va   fi   mărturia,   peste
      tărilor  miniere,  două  com­                         în  depozitul  de  fier  meta­  tate   problemelor   mai   strin­  industriale a comunei.  ani,   a   dăruirii   şi   participării
      plexe   mecanizate,   iar   al   de utilaj minier     lul  ce  se  mal  poate  folosi,   gente,   cum   ar   fi   asigurarea   Este   producţia   la   care   mi­  lor,   depinde   conturarea   şi   în­  BUCUREŞTI
      treilea  se  află  în  stadiul  de                    ca  şi  şpanul,  sînt  depuse  a-   apei   potabile   din   Tăitl   Făc-   neri   ca   Petru   Puşcaş,   Cosla-   florirea   viitorului   oraş   din   dioprogramul
      montaj.   In  paralel   cu  a-    Petroşani                                                                che   Robu,   Mihai   Arnold,   Va­  zona   munţilor   metaliferi,   a   Radiojurnal;
                                                                                                                                                                       presei; 8,10 t
      această  activitate  de  mare                         napoda.   Se   simte   nevoia   ragului,   încălzirii   centrale,               localităţilor ce-i aparţin.  diilor; 9,00 Bl
      amploare,   se   acţionează                           unui  depozit  de  piese  fini­  asfaltării   drumurilor   şi   con­  lerian   Cosma,   conduşi   de   şe­  E. ŞINA  9.05  Răspunde
      pentru   utilizarea   cît   mai                       te sau refolosibile care bă  struirii de noi blocuri cu spa­  ful dc brigadă Emil Rajiu,                   lor; 10,00 Bul
       judicioasă  a  metalului,  pen­  titlului   .de   evidenţiat   şi   permită  păstrarea  în  con­                                                                10.05   Radion
                                                                                                                                                                       meilor;
                                                                                                                                                                             10,35
       tru evitarea oricărei risipe.  fruntaş  făcîndu-se  în  func­  diţiile  cele  mai  bune  a  re­                                                                 rlc; ll.oo BuJ
        —    în  activitatea  ce  o   ţie   de   lezultatele   obţinute   perelor  ce  urmează  să  intre                                                              11.05  Cuvtece
                                                                                                                                                                       11,20  Avanpr«
       desfăşurăm   —   ne   spunea   şi  în  ce  priveşte  utilizarea   in  componenţa  maşinilor  şi                                                                 TV.; 12,00 Bo
       Iosif  Pasternak,  de  la  ser­  raţională  a  metalului,  evi­  agregatelor.   O   contribuţie                                                                 12.05 Revista
       viciul  constructor-şef  —  am   tarea   risipei.   Evidenţa   mai  mare  în  sensul  econo­  (Urmare din pag. 1)  Lui  Parnfil  Dumitresc  la  e-              tistului amat
                                                                                                                                                                       comoara folci
       pornit  de  la  indicaţiile  con­  strictă   a   consumului   de   misirii   metalului   o   poate         fectuarea   în   condiţii   cali­                    13.00  De  la
       ducerii   partidului   privind   metal  se  ţine  de  către  con­  aduce   propaganda   vizua­            tativ   superioare   a   însă-                        Club   univers
       necesitatea   reducerii   con­                       lă   (învechită,   în   mare   în  cîmp  să  se  lucreze  zi-   mînţărilor de primăvară.                   diojurnal;   10.
                                                                                                                                                                           Rădulcsc
                                                                                                                                                                       Ion
       tinue  a  consumurilor  spe­  ducerile  secţiilor  şi  atelie­  parte),   gazetele   de   perete   lumină  din  plină.  Odată  cu   Pe   mecanizatorul   Gheor-   nică  şi  orgai
      cifice.   Dintre   măsurile   a-   relor,   de   către   birourile   şi  satirice  ce  ar  trebui  să   finalizarea   grabnică   a   în-   ghe  Scînteie,  din  secţia  ca­  cultură;  10,40
                                                                                                                                                                       lare 17,00 Bu
       doptate  amintesc  :  organi­  grupelor  sindicale,  dar  re­  abordeze   mai   operativ   şi   sămînţărilor   din   prima   e-   re   lucrează   pe   ogoarele   17.05  Opinia
       zarea  locului  de  muncă  în   zultatele   se   analizează   în   mai   sistematic,   preocupări­  pocă  este  necesar  ca  im­  C.AJ?.  Rîu  Alb,  l-am  în-   Instantanee
       ideea   evitării   risipei   de   adunările  de  sindicat,  in  a-   le  pentru  utilizarea  raţio­  portante  forţe  să  fie  re­  tîlnit   la   atelierul   secţiei,   Grupul voc.
                                                                                                                                                                       18.00 Orele se
       metal,   îmbunătăţirea   teh­  dunările   generale   ale   oa­                  partizate  la  pregătirea  te­  unde   remedia   o   defecţiu­                  preţi   îndrăgii
       nologiei  de  debitare  a  ba­  menilor  muncii.  în  acelaşi   nală  a  metalului.  E  adevă­  renului   destinat   însămîn-   ne  ivită  la  plug.  El  ne-a   popular :   I
       relor  şi  profilelor  prin  ex­  timp,  se  aplică  cu  o  lar­  rat  că  I.U.M.P.  se  află  în   ţării   porumbului,   cultură   spus  că  iniţial  se  stabili­  Tina Ureche,
                                                                                                                                                                       Ilie Udilă;
       tinderea   debitării  combina­  gă  rezonanţă  iniţiative  cum   faza  asimilării  de  noi  uti­  care  va  ocupa  peste  1600   se  să  lucreze  la  plantatul   timpului 20,4
       te,   creşterea   coeficientului   ar   fi„Contul   colector   de   laje  şi  agregate,  în  etapa   hectare.   Impulsionarea   a-                              Hore; 22,00 O
                                                                                                                                         a
       de  utilizare  a  tablelor  prin   economii  al  secţiei“,  în  ca­  dezvoltării   substanţiale   a   cestei   lucrări   este   condi­  cartofilor,   dar   ploaia   a-   23.00 Meloritn
                                                                                                                  împiedicat
                                                                                                                            declanşarea
                                                                                                                                                                       lolîn de ştiri
       extinderea  debitării  centra­  drul  căreia  se  pune  accent   capacităţii  de  producţie.  A-   ţionată  însă  şi  de  opera­                                slop muzical
       lizate,   utilizarea   deşeurilor,   pe   reducerea   consumurilor   eeasta  nu  trebuie  însă  să   tivitatea   cu   care   mecani­  cestei   acţiuni.   Există   însă
                                                                                                                  create  condiţii  ca  plantatul
       recondiţionarea   modelelor   materiale  ca  şi  „Eu  execut,   împiedice  acţiunile  de  va­  zatorii   vor   acţiona   la   a-   să  fie  realizat  în  limitele
       pentru   evitarea   supradi­  eu  controlez,  eu  răspund“,   lorificare   judicioasă   a   me­  plicarea  celor   8   000  tone   epocii  optime.  In  raza  Con­ J   Afirmare   j   1]INE
       mensionării  pieselor  turna­                        talului,  evitarea  oricărei  ri­  gunoi   de   grajd,   conform
       te ş.a.m.d.               „Cea   mai   bine   îngrijită   sipe  —  sarcină  de  mare  în­  tehnologiei   stabilite.   Inter­  siliului   unic   agroindustrial
                                 maşină“  şi  altele  ce  con­                         locutorul  ne-a  spus,  de  a-   Haţeg  sînt  însă  şi  coope­  j prin muncă j   DEVA :   1
         —    Măsurile   enumerate                          semnătate  a  etapei  actuale,                                                                             Vodă  Lăpuşn
       pină  acum  ţin  oarecum  de   tribuie   la   folosirea   raţio­  subliniată   în   cuvin   tarea   semenea,   că   un   accent   rative   agricole,   între   care   \  Speranţa   (
                                                                                                                                                                                S
       domeniul   tehnico-organiza-   nala a metalului.   t  rostită  de  tovarăşul  Nicolae   deosebit  este  pus  pe  cali­  amintim  pe  cele  din  Sîntă-   l   Un   tînăr   energic,   enlu-   DOARA:   Ir
                                                                                                                                                                       (Flacăra);
       toric  şi  ele  sînt  completate   Această   preocupare,   Ln   Ceauşescu,  secretarul  gene­  tatea  lucrărilor,  pe  respec­  măria-Orlea,   Sălaşu   de   l ziast, pasionat de munca  Vodă   Lăpuşn
                                                                                                         stabilite
                                                                                       tarea
                                                                                             densităţilor
       cu  efortul  şi  iniţiativa  în­  care  sînt  angrenate  condu­  ral  al  partidului,  la  recen­  la   fiecare   cultură.   Şeful   Sus,  Bivadea  şi  altele,  un­  *   sa,   gala   să   pună   umărul   gistul)  ;  Lui
                                                                                                                                                                       (Arta);
                                                                                                                                                                              Intre
       tregului   colectiv,   în   care   cerea   întreprinderii,   comi­  ta  Consfătuire  de  lucru  de   fermei  de  stat  nr.   2  din   de  se  impun  măsuri  ener­  \   cu   pricepere   şi   dăruire   a-   lele   (Constri
       organele  şi  organizaţiile  de   tetul  sindicatului  şi  orga­  la C.C. al P.C.R.  Rîu  Alb,  Victor  Badea,  a   gice   in   vederea   finalizării   i colo tinde se simte nevoia  TROŞANT:   .*
                                                                                                                                                                               La
                                                                                                                                                                       (Unirea);
       sindicat  au  un  rol  de  mare   nizaţiile   U.T.C.   a   condus,              ţinut   să   remarce   aportul   grabnice   a   însămînţărilor   *   —   aşa   l-au   caracterizat   acasă  (7  N<
                                                                                                                                                              pe
       însemnătate.              cum e şi firesc, la rezulta-       TRAIAN BONDOR      deosebit al mecanizatoru-  din prima epocă.          \   colegii   de   muncă  anul   Vic-   canţa   tragic
                                                                                                                                            l
                                                                                                                                                         De
                                                                                                                                                  Păşteau.
                                                                                                                                                                 tre-
                                                                                                                                               tor
                                                                                                                                                                       LUPENI:
                                                                                                                                                                               Ar
                                                                                                                                            1   cut,   Victor   Păşteau   este   ardelenii   (C
                                                                                                                            \               ţ   şeful   echipei   de   cioplitori   CAN  :  Popey
                                                                                                                                            .•   manuali   ile   la   Intreprin-   Certificat   d
                                                                                                                                                                       (Luceafărul);
       Construcţia de                                                  icarea corectă a tăierilor la pomi                                   I Pentru calităţile sale,  Simeria.   NEA  :  Răzb
                                                                                                                                            ţ
                                                                                                                                                                              (Mu
                                                                                                                                                                       pictorul
                                                                                                                                                     „Marmura“
                                                                                                                                               derea
                    *
                                                                                                                                                                       rei  roz  (Mu
                                                                                                                                              '  muncitorii  pe  care-i  are  în
           a intrat în .                                                                                                                    i subordine,   mulţi   tineri,   dar   LA  :  Cazul
                                                                                                                                                                       seriile  I—II
                                                              Se  ştie  că  soarta  produc­  mentelor.  Tăierea  de  rări­  cu  muguri  de  rod  şi  înflo­  \   şi   alţii   mai   în   vîrstă   ca   ANTNOASA:
                                                                                                                                                                       zicii
                                                                                                                                                                            (Mun<
                                                                                                                                            i
           (Urmare din pag. 1)   activitatea  pe  care  o  desfă­  ţiei  de  fructe  este  condi­  re  influenţează  în  mai  mi­  resc   foarte   abundent   de   J   el,   îl  îl   respectă   şi-l  un  slimea-   CÂNI  :  Dom
                                                                                                                                               ză,
                                                                                                                                                                ade-
                                                                                                                                                                       Noiembrie)  ;
                                                                                                                                                     consideră
                                 şoară  acum  şantierul  de  lo­  ţionată   în   mare   măsură,   că  măsură  creşterea  lăsta­  •parcă  ar  iu  „ninşi“,  de  o-   \ văral prieten.  ca  tine  (Stea
                                 cuinţe  din  Brad.  Sigur  că   între  alte  lucrări,  de  modul   rilor.   Scurtarea   ramurilor   bicei   leagă   prea   multe      RABARZA:
                                                                                                                                                            locul
       nerul   lenei   recunoştea   cu   aceasta  se  datoreşte  şi  sti­  cum  sînt  efectuate  tăierile   rămase  după  rărire  are  un   fructe,  care  rămîn  mici  şi   L-am   găsit   la   s-a   înfi­ de   chos   (Minen
                                                                                                                                                     Discuţia
       obiectivitate   şi   justeţe   că   lului  insistent  şi  energic  de   la  pomi.  Deoarece  fructele   efect  direct  asupra  creşte­  fără valoare comercială.  I muncă.  repede.   Este   o   fire   Ora   zero  (I
                                                                                                                                                                       tobelor  —  se
                                                                                                                                              ripat
       „şi   trustul   are   problemele   conducere  din  partea  ingi­  se  formează  de  obicei  pe   rii  unei  generaţii  de  lăstari   Operaţiunea   de   scurtare   deschisă, sinceră.  căra)  ;  GEO/
       sale  şi  fiecare  trebuie  să   nerului  Ioan  lenei,  hărni­  ramuri  tinere,  în  vîrstă  de   noi.  Cu  cît  se  vor  scurta   a   ramurilor   prin   elimina­  timul   Fleksi
                                                                                                                                                                       cultură)  ;  HA
      gîndim  şi  să  muncim  mai   ciei   oamenilor,   ajutorului   2—4   ani   (in   funcţie   de   mai  multe  ramuri,  cu  atât   rea  surplusului  de  muguri   —   Eram   elev   în   clasa   rile  lui  Mar),
                                                                                                                                              a
                                                                                                                                                 şasea,
                                                                                                                                                       la
      bine“.                     primit  pentru  pregătirea  te­  specie  şi  soi),  pomii  oricît   în   coroană   se   vor   forma   de  rod  asigură  un  echilibru   pentru   înlîia   Cărei,   cînd   riile   I—II
                                                                                                                                                                l-am
                                                                                                                                                           oară
                                                                                                                                                                       BRAZI:
        Ceea  ce  nu  înseamnă  că   meinică  încă  de  anul  trecut   ar  fi  de  bătrîni,  trebuie  să   mai   mulţi   lăstari.   Cînd   corespunzător   al   fructifică­  văzut   Iticrînd   pe   maestrul   CALAN  :  Fru
       nu  mai  sînt  probleme  la   a  planului  pe  1980.  Am  re­  aibă  permanent  în  coroană   scurtarea este mai puter-  rii  şi  creşterii  lăstarilor  în   ţ   Vida   Gheza.   Mi-a   plăcui   (Casa  de  cu
      Şantierul  nr.  4  Brad.  Im­  ţinut   doleanţele   construc­  ramuri   tinere,   capabile   să            fiecare   an.   Coroana   unui   atjţţ   dc   mult   incit   m-am   sa  şi  bobul
      portant  este  însă  că  oame­  torilor  şi  îi  vom  ajuta  din   formeze  muguri  de  rod  şi            pom   trebuie   să   producă   hotărît   să   mă   fac   sculp­  Iunie)  ;  SIM
                                                                                                                                                                       lui  Casey  (IV
      nii  se  străduiesc  să  le  so­  toate  puterile.  De  fapt,  ei   fructe.  Ele  rezultă  din  lăs­  SĂPTĂMÎNA  fructe  în  toate  părţile  ei.   tor.   Dar,   între   timp   anii   Zburaţi  In
      luţioneze   operativ.   Unele   au  atacat  deja  lucrările  la   tarii  care  cresc  în  fiecare          Fenomenul   de   îndepărtare   i   au   zburat,   am   absolvit   o   (Lumina)  ;  G
      din   aceste   probleme,   care   blocul   nr. 12, din   planul  an  in  coroana  pomilor.  Cit   POMICULTURII  a   rodului   către   periferia   1   şcoală   profesională   în   tizanii   în   c
                                                                                                                                                                       torcsc).
      vor  trebui  să  stea  în  aten­  anului  viitor,  noi  ne  stră­  timp  pomii  sînt  tineri,  lăs­        coroanei,  ca  urmare  a  „dez­  1    meseria   de   cioplitor,   de
                                                                                                                 golirii“  ramurilor  de  sche­
      ţia  Consiliului  popular  oră­  duim   să   le   asigurăm   cît   tarii  se  formează  fără  prea         let  către  bază,  trebuie  evi­  asemenea,   liceul   seral   din
      şenesc Brad se referă la :                            multe  intervenţii  din  par­
                                 mai  repede  şi  amplasamen­                                                    tat.                        Simeria,   iar   din   1972   lu­
        —   concentrarea   lucrări­  tul  pentru  blocul  nr.  11,  îi   tea pomicultorilor.  nică,   lăstarii   formaţi   vor   Noile  sisteme  de  cultură   crez   ca   cioplitor   în   aceas­  BVn—
      lor  în  anumite  zone,  pentru   vom  ajuta  mai  mult  şi  cu   Tăierile   trebuie   să   se   creşte  mai  lungi.  Nu  sânt   introduse  în  ultimii  ani  se   tă  *  secţie.  Uni  iubesc  me­
                                                                                                                                                                        Rezultatele
      a   nu   fărîmiţa   forţa   de   forţă   de   muncă,   întrucât   execute   diferenţiat,   în   admise   exagerări,   deoarece   caracterizează  prin  ir-o  ta­  seria   şi   sînt   foarte   saiis-   26 martie 198
      muncă  şi  a  diminua  randa­  ştim  că  le  lipsesc  unii  me­  funcţie  de  vârstă  şi  starea   o   scurtare   insuficientă   la   lie  mică  şi  foarte  mică  a   făcut   cînd   îmi   reuşeşte   Extragerea
      mentul mijloacelor tehnice;  seriaşi,   ca dulgheri  şi  zi­  fiecărui  pom  în  pai  te,  rea-   pomii   slăbiţi   nu   asigură   pomilor.  în  livezile  intensi­  piesa   la   care   lucrez.   De   la   29. 14. 34.
                                                                                                                                                                        Extragerea
        —   materializarea  concre­  dari.  Dealtfel,  împreună  cu   lizîndu-se   moderat   ia   po­  formarea   'de   lăstari   sufi­  ve   înălţimea   pomilor   este   viaţă   am   înţeles   că   numai   8, 28, 35. 20.
                                                                                                                                                                        Fond  dc  cî
      tă  şi  eficientă  a  măsurilor   constructorii   am   ajuns   'la   mii  tineri  şi  mai  sever  pe   cienţi   sau,   dimpotrivă,   la   de  3—3,5  m,  iar  în  cele  su-   prin   muncă   cinstită   şi   co­  lei.  Report  ]
      privind   sprijinul   pe   care   concluzia  că  planul  de  lo­  măsură  ce  pomii  înaintea­  pomii   tineri,   în   formare,   perintensive  de  numai  1,5—   rectitudine   poţi   să   te   a-   36 579 lei.
      beneficiarii   de   locuinţe   —   cuinţe   in oraşul Brad   îl  ză în vîrstă.  tăierea  prea  scurtă  favori­  2  m.  Cu  ocazia  tăierii  po­  firmi.
      unităţile   economice,   insti­  vom  realiza  în  acest  an  cu   Adesea,   procedând   greşit,   zează   creşteri   prea   mari,   milor  cu  talie  mare  (7—8   Şeful   atelierului   „ciopli-
      tuţiile,  cetăţenii  —  trebuie   o  lună  mai  'devreme  şi  că   pomicultorii   nu   urmăresc   •provocând   dezechilibru   în   m),   din   livezile   obişnuite,   loric“,   A   dam   lodor,   ne-a
      să-l aeorde constructorului;  v.om  da  peste  plan  35  'de   •ca  prin  tăieri  să  asigure   coroana pomului.  li  se  poate  reduce  înălţimea   spus   despre   Victor   Păş­
        —   asigurarea  unei  plat­  apartamente.  Şi  încă  un  lu­  •formarea  lăstarilor.  Aceas­  Scurtarea   ou   se   execută   cu   1—2  m,  prin  eliminarea   teau   că   este   un   foarte   ta­
      forme  unde  şantierul  să-şi   cru  :  fără  nici  un  rabat  de   ta  se  explică  prin  aceea  că   numai   ia   ramurile   groase   vârfului  ramurilor  principa­  lentat   cioplitor,   un   mun­  Timpul pi
      organizeze   o   bază   proprie   Ia calitate.       ■dintre  cele  ţdouă  operaţiuni   ■de  schelet  ale  coroanei,  ci   le sau ale axului.  citor   harnic   şi   conştiin­  27 martie : ^
      de producţie ;               Iată  dar  că  Şantierul  nr.   ale  tăierii  care  se  execută   ■şi  la  ramurile  fructifere,  la   Pentru   executarea   unor   cios,   care   lună   de   lună   ral  nestabilă,
                                                                                      vetrele  de  rod  îmbătrânite.
        —  grăbirea  eliberării  am­  4  Brad  din  cadrul  T.C.  De­  succesiv  —  întâi  rărirea  ra­  Odată  cu  scurtarea  se  face   lucrări   de   cea   mai   bună   reuşeşte   să-şi   depăşească   porar   noros.
                                                                                                                                                                       dea  ploi  şi  a
      plasamentelor  pentru  blocu­  va  s-a  organizat  şi  lucrea­  murilor  de  prisos  şi  apoi   şi  normarea  încărcăturii  cu   calitate  este  necesar  ca  tă­  cu   20—30   la   sută   sarci­  Vîntul  va  s
      rile  din  planul  anului  vii­  ză în aşa   fel incit  să  nu  scurtarea  celor  rămase  —,   muguri  de  rod,  mai  ales  la   ierea  să  fie  făcută  de  oa­  nile   de   plan.   Pînă   în   pre­  din  sud.  Ter
                                                                                                                                                                       nime  vor  fi
                                                                                                                                                  s-a
                                                                                                                                                               cinste
      tor.                       mai  fie  un  şantier  „pro­  se  face  numai  prima  ope­  pomii  supraîncărcaţi  cu  a-   meni  '  bine  instruiţi  sub   zent   toate   achitat   cu   încre­  zero  şi  15  j
                                                                                                                                             dc
                                                                                                                                                       sarcinile
        Receptiv la aceste do­   blemă“   ,   să-şi   depăşească   raţiune,   negii   jîndu-se   cea   ceste   formaţiuni.   „Secretul“   supravegherea   nemijlocită   dinţate,   dăruindu-se   trup   maxime  într«
      leanţe ale constructorului,   pianul  anual  la  construcţia   de-a  doua.  Rărirea  ramuri­  creşterii   potenţialului   pro­  a  specialiştilor  din  unităţi­  şi   suflet   meseriei   sale.   Un   Temporar,   d
                                                                                                                                                                        Timpul  pre
      tovarăşul Ioan Başa, vice­  de  locuinţe,  să  se  înscrie  în   lor  se  execută  în  coroana   ductiv   al   livezilor   constă   le de producţie.  exemplu   demn   dc   urmat   şi  29  martie
      preşedintele Consiliului   rîndul   unităţilor   fruntaşe   pomilor,  avînd  ca  scop  să   în  a  se  stabili  o  încărcă­  Dr. mg. DUMITRU PRICĂ   de mulţi tineri.  curs  de  înc
      popular orăşenesc Brad, a   din  oraşul  Brad  şi  al  şan­  favorizeze   pătrunderea   lu­  tură  normală  de  fructe.  Se   Staţiunea de cercetări   L1VIU BRAICA  Cerul  va  fi  r
                                                                                                                                                                      dea  ploi  si  a
      ţinut să precizeze :       tierelor   cu   rezultate   bune   minii,  o  mai  bună  aerisire,   cunoaşte   că   în   anii   cînd   şi producţie pomicolă         izolate.
        — Mal întîi aş aprecia   din cadrul T.C. Deva.     sporirea eficacităţii trata­  pomii sînt supraîncărcaţi        Geoagiu
      L
   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93