Page 89 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 89
R. 6 963 $ JOI, 27 MARTIE 1980 Pag. 3
Participare tot mai largă a oamenilor muncii
IUN
la îmbogăţirea vieţii spirituale
on: „Pri- Iniţiat şi organizat sub torilor educaţionali din Lu- Dealtfel cercul de arte plas corurile existente (mixt şi
astorbrkl-
episodu- directa şi permanenta în peni. Aceluiaşi scop educa tice şi cenaclul artiştilor a- cel feminin de la I.F.A.
drumare a conducerii parti tiv îi sînt subordonate şi e- matori, conduse de grafi „Viscoza“‘J am reînfiinţat ® Ieri a avut toc, la Casa de cultură, o interesantă
dului, personal a tovarăşu misiunile staţiei de radio cianul Iosif Tellmann, rea .corul bărbătesc al minei dezbatere pe tema „Soluţii moderne în construcţii“. Au
deşcoalâ lui Nicolae Ceauşescu, Fes amplificare in cadrul că lizează lunar expoziţii de L.upeni. „Dialogul hunedo- participat cadre cu munci de răspundere din unităţile de
i>a spa- tivalul naţional „Cin tarea rora sînt difuzate informa grafică şi artă plastică. La rean“ înscris în Festivalul proiectare şi construcţii din municipiu. Dezbaterea a fost
României“ asigură partici ţii şi aspecte din toate do palmaresul succeselor Clu naţional „Cântarea Româ urmată de scurte filme tematice.
i franceză
glob ; parea largă a maselor la meniile de activitate. bului sindicatelor din Lu- niei“, intr-o primă fază (pe ® Garoafele noastre — adică cele produse la Sintan-
dezvoltarea culturii, la îm Cele 23 de cursuri şi peni se adaugă şi contri întreprindere) l-am încheiat drei — au apărut zilele trecute şi în cofetării. A fost ceva
lă bogăţirea vieţii spirituale a cercuri de ştiinţă, civiliza- buţia substanţială adusă de deja. în luna martie se accidental, dar binevenit. Florile s-au vîndut foarte repede.
itc : întregului popor. La Lu- desfăşoară sub genericul
nărui peni, ca dealtfel în întrea „Scena vă aparţine“, faza Sugerăm pe această cale permanentizarea practicii de a
ga Vale a Jiului, oamenii pe oraş, organizată pe ge le desface şi prin cofetării sau chiar prin magazinele de
¡n cin tec muncii sînt părtaşi la actul nuri de formaţii. Cele mai artizanat...
de cultură, antrenaţi în a- bune formaţii participante © Incepînd de luni, in satele comunei Cîrjiţi au fost or
tlei în a-
ceastă amplă mişcare cul- vor concura la realizarea ganizate acţiuni de muncă patriotică la lucrări de ferti
e
tii tural-educativă pe care o ţie, termice şi de creaţie artiştii amatori de aici la unui spectacol de mai mari lizări cu îngrăşăminte chimice P păşuni. Au fost împrăş
mentelor: presupune festivalul muncii din cadrul Universităţii cul- obţinerea locului I pe ţară proporţii, care va marca în tiate pînă acum— manual—-15 tone îngrăşăminte pe o su
n
a că şi creaţiei. De pildă, spec al fanfarei reunite a Văii cheierea „dialogului“. prafaţă de peste 70 ha păşu L acţiunea continulnd pînă
frunte ai tacolele „Laudă muncii“ tural-ştiinţifice au o activi Activitatea culturală a la sfirşitul săptămânii, cu participarea a 50—60 cetăţeni
¡îular ro- tate bună. Dovadă stau Jiului şi locului IV al an-
transformă, periodic, sălile premiile obţinute la ediţia sablului „Mîndra“. Premii Lupeniuluî se vrea pe mă în fiecare zi.
de apel ale minelor de pe a Ii-a a „Cîntării Româ individuale, la faza inter sura efortului celor care
© Filiala Hunedoara-Deva a U.S.S.M., Direcţia sanita
raza oraşului în veritabile niei“, faza pe ţară, de Iosif judeţeană a aceleiaşi ediţii, scot la lumină cărbunele. ră şi Colegiul judeţean al personalului sanitar organizează
scene. De un interes simi Şi, realizările obţinute ne
Tellmann şi Constantin au obţinut teatrul în limba simbătă, de la ora 9,30, un simpozion pe tema „Etica pro
lar acestor spectacole — Popescu — la diapozitiv maghiară şi rapsodul popu îndreptăţesc să credem că fesională şi comportamentul deontologic in ştiinţa şi prac
dedicate, după cum o indi color, Alexandru Varga şi lar Ileana Lazăr Podar. minerilor şi familiilor lor tica medicală".
că şi numele, fruntaşilor în — li s-au creat nu numai con
6.00 Ra- Constantin Ioniţă la ar — Faţă de precedenta e- diţii minunate de muncă şi ® Astăzi după-amiază, de la ora 18, se desfăşoară e-
aeţii; 7,00 producţie — se bucură şi tă fotografică şi Mariana diţie, acum crnd sîntem din
• Revista popularizarea documentelor Filip — la artă plastică. nou în fază de masă a fes viaţă, dar şi posibilitatea diţia lunii martie a interesantei manifestări cultural-educa
ul meto de partid. Indiferent de îmbogăţirii orizontului lor tive „Amfiteatrul artelor". Invitaţii serii : Horio Stanca şi
de ştiri; Sînt rezultate care le fac tivalului, ne prezentăm cu
cultători- forma concretă de prezen cinste şi desigur îi mobili unele înnoiri. — ne spunea spiritual, satisfacerii setei Ştefan Augustin Doinaş.
de ştiri ; tare documentele Congresu zează pentru ca şi în vii Ion Pupăză, directorul clu de cunoaştere, nevoii de DOINA COJOCARII
nul fe- frumos.
s folclo- lui al XH-lea al P.C.R. stau tor să fie la înălţimea exi bului. Dansul tematic a
de ^tiri /; permanent în atenţia fac genţelor impuse de festival. fost reînnoit, iar pe lingă VIORICA ROMAN
citoreşti ;
i Radio-
de ştiri;
aiă a ar-
2,45 Din SCHIMBURI
i nostru; Ninge eu soare peste vadul
3; 15,00 DE EXPERIENŢA "îNTKE
L6,00 Ra- CADRELE DIDACTICE
ntece de
,25 Teh- „Preocuparea cadrelor didac
în agri- Din copilărie mi-a rămas mocentrala Paroşeni, nu era era cîmp cu păpădie; unde tice de specialitate pentru ri
ce popu- în memorie o fotografie din- televiziune, nu existau car e mina Uricani, vintul plim dicarea nivelului de pregătire
de ştiri ; al elevilor“ este tema mior
că; 17,30 tr-o revistă ilustrată mai tierele „Livezeni", „Corocşti“, ba scaieţii, unde sînt noile SGhimburi de experienţă, des-
?,e; 17,45 veche. Un bărbat, îmbrăcat „8 Martie“, „Braia“, 5 000 de blocuri din Petrila şi unde fă şura te în municipiile. Deva,
rpeggio ; sărăcăcios, finind pe braţ un locuri în căminele de nc- sînt căminele studenţilor din Hunedoara şi Petroşani. Luni
,00 Inter- şi marţi au avut loc schim
întecului copil ce priveşte în urmă pes familişti, nu se aflau două Petroşani păşteau gîşlele şi buri de experienţă între pro
Velicu, te umărul tatălui, iar celă case de cultură la Petroşani se batea ţurca. fesorii de limba si literatura
m Nica, lalt braţ îi era ocupat de o şi Uricani, nici o fabrică de Adastă o clipă, chiar aici,
Reflexele română, între cei de matema
enţe so bocceluţă şi braţul sting al tricotaje la Petroşani, una în centrul Petroşanilor şi pri tică, iar ieri s-au mtîioit în
ţi*-o oră; soţiei. O familie pleca din de mobilă la Pclrila şi alta veşte în j u r ; unde se înal dezbateri maiştrii-instructori.
24.00 Bu- Vulcan. Imaginea aceea nu ţă cartierul „Carpaţi“ erau Astăzi, întâlnirile se desfăşoa
5.00 Non textilă la Vulcan. Cine să ră intre profesorii de biologie,
s-a şters nici acum din me magherniţe ; strada nu era
viseze la o uzină de fabricat iar mîine între cei de fizică.
morie. Rînd pe rînd, anii alît de largă, nu exista ma Scopul acţiunii este generali
s-au scurs, lumea s-a pri gazinul „Hermes". Da, blocu zarea experienţei pozitive acu
menit : imaginea-simbol insă rile din centrul oraşului simt mulate in activitatea de in
a rămas. Da, în Valea Jiu însemnări de scriitor aceleaşi, dar străzile sînt alte struire şi educare a elevilor.
lui a anului 1980 mi-am a- le. Da, cinematografele sînt
erea lui
Patria) ; dus aminte de acea fotogra aceleaşi, dar altele mult mai de la lâdiţele în care este
HUNE- fie a anului 1931, de Valea multe şi arătoase. Asistenţa pe -urmele materialelor publicate ambalată drojdia compri
Express unei ierni geroase şi golaşe „uzine" de săpat in adîncuri, sanitară o asigură 4 spitale mată. Comuna Topliţa
*ea lui cu case insalubre tip „Sile- sau la cele peste 40 000 de moderne, 31 de dispensare şi
Siderur- apartamente şi la noile obiec este aprovizionată cu pîi
tlantidei zia“, în lungul Junilor vol- 5 policlinici. Un liceu era „NU CHIAR... apariţia unor astfel de ne de la brutăria din
zi para- buroase, case povîrnite şi ui tive miniere deschise la Pa în Petroşani, acum sînt 8 în PESCĂREASCA" aspecte“.
; PE- tate de vreme, în care le roşeni, Dîlja şi Bărbăteni ? Valea Jiului. Lunca Cernii, unitate de
Express Cine să vadă pe atunci, în capacitate mică, ce nu are
zile de genda mai dăinuia fura să sc Priveşte Valea peste care Pe marginea notei cu a-' „DIALOG în dotare emulsionator de
c); v a - bănuiască viitorul. lumina şi cu piscurile de azi, ninge cu soare, un soare nou cest titlu, apărută în zia CU CITITORII“
»ubiica); noroioasele şi prăbuşitele aşe drojdie, utilaj care trans
olarii şi Evident, nici documentele zări Vulcan, Petrila, Ani- şi înnoitor în toate, şi uită-te rul nostru nr. fi 931, I.C.S. formă drojdia în suspen
; VUL- păstrate în arhivă, nici foto cu luare aminte la oamenii mărfuri industriale ne-a La rubrica de „Dialog
narul 9 grafiile şi nici legendele nu* noasa, Lupeni, Lonea ? Cum adîncului, la cei ce scot la răspuns cxplicînd : „Une cu cititorii“ — din .20 fe sie şi o separă de impu
iperitate să-şi fi închipuit ceea ce se rităţile conţinute acciden
Ratgeb, pot săvîrşi mai bine contu numeşte azi „Cetatea univer ziuă cărbunele ; ci sînt cei ce le seturi de mulinete bruarie — publicam se
c); LO- rul, decît colierul dc locali au reconstruit-o, o înalţă şi Delfin M. import, puse în sizarea cititorului nostru tal. Pentru a preveni pă
pante- tăţi singure, aşa cum arată sitară a mineritului româ o fac grădină. Ca să ajungă vânzare la raionul sport- Marcu Bob oca din Hăş- trunderea în aluaturile de
PETRI- nesc". Nu, n-a existat Tea metal de la „Ulpia“ au dău — Topliţa, care gă pîine a unor impurităţi,
îova — ele astăzi şi cum s-au obiş trul minerilor, nici clubu la „minele fără vagoneţi şi
toresc) ; nuit locuitorii să le iubească televiziune industrială cu fost incomplete. Din une sise în pîine... un cui ru s-au luat măsuri de ve
iul mu- rile din localităţile noastre, circuit închis", Ic-a fost că le cutii originale lipseau ginit. Promiteam atunci rificare tehnică a sitelor
; URI- şi să le admire. Priveşti ora n-aveam nici spitale moder
liard (7 şele Văii Jiului, acum, după lăuză un soare nou, soarele tamburii de rezervă... să publicăm şi răspunsul de cernere a tuturor ma
Cineva ne, nici şosele şi străzi as socialismului, care-şi ninge S-a-u luat măsuri de aten întreprinderii de morărit
î); GU- aproape o viaţă de om de faltate. Unde e acum Uriea- lumina peste ţară şi peste ţionare a lucrătorilor ce şi panificaţie imediat ce teriilor prime ce se in
mucha- la ziua aceea glorioasă a u- niul, era un loc viran ; unde vadul Jiurilor. troduc în fabricaţie-“.
Ă.STIE : efectuează recepţia pen ne va parveni. Iată-1;
Dansul nui august fierbinte. Nu exis e cartierul Livezeni sau Co- tru a se evita pe viitor „Cuiul a ajuns în pîine D. C.
II (Fla- ta oraşul Uricani, nici ter rocştiul, Bucura sau Vîscoza, DUMITRU DEM IONASCU
: Ul-
asa de
\ventu-
— se Pilule amare...
pii Iar) ; PENTRU CĂ A UITAT VÎNZĂTORUL DE ŢIGĂRI „STRĂINE"
i bestia; dul tilhăriei încolţit In minte. La ieşirea >’
oanelor ...Rezultatul analizei de naşii, socrul mare, soacra DE DATORIA DE PĂRINTE ERA TÎLHAR din Brad l-a trînit pe J.M. şi, prin vio- I
Prinţe- laborator nu a mai con mică, şi, bineînţeles, mirii, lenţă şi ameninţări, l-a prădat de 1 200 >
ăre (11 Socotind că dacă părăseşte judeţul
Umbra stituit o surpriză pen abia trecuţi de 21 de ani, Cum se întimplâ de obicei, cei pe lei, după care a dispărut in noapte. I
; ILIA: tru cei ce au cunoscut-o Doina şi Gheorghe S. Se i se va pierde urma şi n-o să mai care-i .paşte gindul de a realiza ciş- N-a dispărut pentru multă vreme, căci J
cerului — 3 grame la mie alcool cîntă, se dansează, se poată fi tras la răspundere pentru ne- tiguri fără muncă, punindu-î pe alţii
: Par- In curînd a apărut in faţa instanţei, 8
Munci- în sînge 1 De pe buleti strigă darurile (care în Indeplinirea unor obligaţii sociale, Ion in situaţia de a nu se putea apăra care l-a condamnat la doi ani şi şase J
nul de identitate se în final au depăşit „modes Mircea — tatăl minorului cu acelaşi împotriva tilhăriei, îşi aleg ou grijă
dreaptă spre noi o privi ta" sumă de €0 000 lei). nume, dar lăsat în grija mamei sale, victimele. Şi o fac de regulă în jurul luni inchisoare. Pentru atît timp va dis- |
re tulbure, ceţoasă, o fa „Cinste" suficient de con Florica Bordeianu — s-a încadrat în unei mese de restaurant, cînd aburii pare dintre oamenii cinstiţi şi corecţi, J
RES ţă obosită, răvăşită, iar sistentă pentru a deştep muncă în judeţul vecin, Caraş-Severin, în speranţa că va învăţa preţul exact |
podoaba capilară arată ta lăcomia unor firi mai la exploatarea forestieră Berzoviţa. Dar al muncii. »
ca bătută de vînturi din pătimaşe. „Contabiliza astfel de tertipuri nu rămin nici nedes
i din
toate părţile. rea" cîştigului nu se mai coperite, nici nesa..cţionate. Exista in FRĂŢEŞTE
re-l obliga la plata unei pensii de în FAPTE DII WSTANTA
37, 24, Lucreţia S., căci despre face de comun acord, în privinţa lui Ion Mircea o sentinţă ca- j
Mihai Stoian, din Simeria Veche, şi '
26, 30, ea este vorba, femeie în familie, se invocă chiar Varga Marton din Simeria, au cîteva ,
puterea vîrstei — 41 de şi pericolul sustragerii treţinere de 300 lei lunar pentru fiul
037 878 ani — loslă muncitoare sumei, mă rog, ca în fil său pe care l-a abandonat aşa cum „puncte comune" în biografie. Amin- *
•lia I :
la I.C.S.H., găsea cea mai me, unitatea noii familii îşi abandonează puii acea pasăre ce-şi doi s-au bătut, amîndoi au de ispăşit J
mare plăcere în consumul se destramă pe loc ; se strigă mereu numele. Din ianua alcoolului întunecă mintea credulilor. pedepse. Cum s-a întimplat ?
de băuturi alcoolice. De mai ajunge la insulte recipro rie 1978 „uitase" de această mini Aşa i s-a întimplat şi lui J.M. din Brad. intr-o seară, Mihai Stoian, pensionar |
multe ori au dus-o veci ce, mireasa rămîne fără mă obligaţie ce o avea pentru un co Gabriel Oprean, din Vaţa, pînă în de boală, fiind sub influenţa alcoolu- t
nii la spital, dar de bună coroniţă şi voal în aceea pil fără alt sprijin decît cel dat de seara de 22 decembrie 1979 — cu ca lui, l-a întîlnit în autogara Orăştie pe |
voie la dezalcoolizare nu şi noapte şi ia drumul mama sa şl de societate. Şi pentru ca zierul curat, a băut la restaurantul Varga Marton, cu care avea un liti- I
pentru mergea. în zadar încerca casei părinteşti, iar apoi... Ion Mircea să nu mai uite asemenea „Perla Crişului" din Brad. Tot acolo a giu mai vechi. „Şi zi aşa, nu vrei să ne |
la tribunal !
gene- soţul ei Mihai S. să o obligaţii, instanţa l-a condamnat la un băut şl cel care urma să devină vic
l tem determine să renunţe la ■ Banii să fi fost scopul împăcăm" — a zis Mihai Stoian. „Te 8
or că- nunţii ? Tristă sărăcie de an inchisoare, dindu-i totuşi privilegiul tima agresiunii sale — J.M. Observln- învăţ eu minte". Zis şî făcut. Şi s-au |
ploaie. consumul excesiv de al muncii corecţionale. Tribunalul judeţean du-'l pe acesta din urmă că are bani
odorat cool, ea nu mai era sensi sentimente ! luat zdravăn la bătaie. Epilogul : Mi- I
e mi- Exemple izolate de com i-a respins recursul, aşa că va face asupra sa, Gabriel Oprean i-a propus hai Stoian va executa o pedeapsă de ■
între bilă la ruşinea şi hidoşe portări ale semenilor noş de nevoie ceea ce n-a catadicsit de „să-l însoţească pînă acasă, dacă do
: cele nia situaţiei sale, găsin- tri, pe care le facem cu reşte să cumpere ceva ţigări străine“'. doi ani închisoare ; Varga Marton va I
grade, voi . bună — adică va munci, din roa executa şi el doi ani, prin muncă co- !
ceafă, du-şi sîîrşitul pe care sin noscute, convinşi că au dele muncii va suporta ceea ce trebuie Ţigări de vinzare n-avea G.O., pentru
tra 28 gură şi l-a căutat şi a- darul de a ne determina că nimeni din familia sa nu fusese recţională. Frăţeşte.
e în propiat. să suporte potrivit legii în asemenea
optată, să gindim mai des la situaţii şi va plăti şi pensie de întreţi vreodată fabricant de ţigări, nici „co- Rubrică realizată cu sprijinul |
ar că- O cumpătare, moralitate şi nere pentru copil. mersant engros". Avea în schimb gin Tribunalului judeţean
ploaie Veselie mare. Sînt pre frumos. (A. Bote/.an, pro
zente toate neamurile, curor, Hunedoara).