Page 9 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 9
în lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Oaayşesey
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
la Gonsfâtuirea de luoru de Sa O.Ca al P.G.B.
Spre 8 nouă calitate, superioară, îi întreaga
activitate in agricultura hunedoreană
Recenta Consfătuire de lu P.unerea deplină în valoare a derii faţă de soarta produc
oru de 'la C.C. aii P.C.R., în paion ţ tal utoi uman şi ma ţiei agricole, a întronării ţi
mod deosebit ciwîwbarea rosti terial dc ca« dispune agri nui spirit ferm de ordine şi
tă cu acest prilej dc seore- cultura judeţului .nostru, care disciplină în muncă, înlătu
taruil general al partidultti, să se .materializeze în pro rarea birocratismului, a ten
tovarăşul Nkolae Geauţescu, ducţii cantitativ şi calitativ dinţelor de a . justifica nc-
a subliniat necesitatea perfec superioare de cereallc, plante realizăriie pe seama unor
ţionării activităţii organelor tehnice, legume, fructe şi în aşa-zise „cauze obiective". îm-
dc partid şi de stat în sco sectortil zootehnic, reprezintă bunătăţindu-şi sti-lid şi mafco-
pul înfăptuirii exemplare a obiectivuj căruia sc impune dele dc muncă, deplasând
sarcinilor oe revin agricultu să-i fie subordonată întreaga centrul de greutate al între
rii în acest an şi în întregii! muncă pol i-ti-co - organ iz alor i eâ gii activităţi la locurile unde
cincinal, precum şi a obiec desfăşurată de organizaţiile se hotărăşte soarta produc
tivelor stabilite de Congre dc partid de la sate. ţiei, organizaţiile de partid,
Deşi s-au înregistrat uncie consîiiilc populare şi condu
sul al X.II-îca al partidu creşteri importante ale pro cerile unităţilor agricole sînt
I AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN lui privind creşterea aportu ducţiei vegetale şi animaliere chemate să asigure mobiliza
lui agriculturii la progresul
în cei patru ani care au tre- rea tuturor forţelor şi m i j
econom ioo-soci-ml nil patriei şi -ou-t din actua-kul cinci«»!, loacelor dc care dispune a-
ia ridicarea nivelului de trai s-au manifestat, îndeosebi în griouiVfura hunedoreană la
Anul XXXII, nr. 6943 Marţi, 4 martie 1980 4 pagini — 30 bani al întregul™ nostru popor. anul trecut, o serie de nea realizarea exemplară a indi
junsuri în privinţa fo'lnsîni catorilor de plan şi a anga
fondiilui funciar, a bazei t-ch- jamentelor asumate iii între
ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR nico-mateviaJc şi aplicării cerea socialistă pe acest an.
Evident, decisive în acest
tehnologi iilor înaintate, ceea
ce a influenţat negativ livră sens sînt măsurile ce se în
rile ia fondul de stat şi re treprind în perioada actuală
Adunări cetăţeneşti în circumscripţiile electorale ale M.A.H. zultatele econom ieo-f ioane ia - pentru pregătirea şi desfăşu
re ale unităţilor agricole dc rarea în condiţii ireproşabile
stat şi cooperatiste. Analiza a lucrărilor din campania a-
Voinţă unanimă de a da viaţă în spirit critic şi autocritic a gricolă de primăvară, pentru
efectuarea în perioada opti
rezultatelor şi a deficienţelor
de ordin organizatoric şi teh mă şi de calitate a însămîn-
orientărilor constructive spre nic relevă cu pregnanţă ne ţărifor, respectînd cu stricte
cesitatea întăririi la toate ni
ţe normele de densitate re
velurile — ui cadrul fiecă comandate la fiecare cultură.
binele patriei rei formaţii dc lucru, unităţi
agricole, consiliu unic agro N. TIRCOB
Adunarea cetăţenilor din Au luat cuvîntul oameni recenta Consfătuire de lu industrial şi organelor agri
circumscripţia electorală a de o mare diversitate de cru de la C. C. al P.C.R. cole judeţene —, a răspun (Continuare in pag. a 2-a)
Marii Adunări Naţionale preocupări care, exprimând Vorbitorii loan Turtureanu,
nr. 2 Deva-Vest cu candi gindurile şi faptele locui de la I.R.E.,- primarii comu
Manifestări datele lor — Didona Horii» torilor din aşezările circum nelor Zam, Dobra şi Gura-
şi Eleonova Picu — a în scripţiei, au subliniat ho- sacla (Maria Borza, Virgil ABATWt Hi
politico- trunit elemente definitorii tărîrea acestora de a spori Hatfaludi şi respectiv, Cor • pionului Mirai-
NÎVELUL ¡naltei (ratificări«UŞII
uiwciiii *c<otârii lehnice
pentru caracterul politic e- neîncetat producţia de mi nel Moisin), maiştrii mineri SUME LA
educotîv© fervescent în care se des nereuri, materiale de con Gheorghe Bele şi Valentin 8
făşoară întreaga campanie strucţii, energie electrică, Poenaru (de la Muncel şi
ÎNTÎLNIRE electorală. De la început de cereale, legume şi fruc Cerîej), muncitoarea Vic
A TINERILOR CE pînă la si ieşit ea a fost te, de a îmbunătăţi activi toria Husaru (de la „Avi in cercetare şi în
VOTEAZĂ PENTRU străbătută de suflul nou tatea din zootehnie, în ce cola“ Mintia), dr. ing. Hie
PRIMA OARA imprimat construcţiei noas lelalte sfere ale producţiei Ghiţă (de la I.C.P.M. De
tre socialiste de către cel materiale — corespunzător va), tehniciană Lucia Av- preocupări sporite pentru valorificarea
Tinerii din comuna Bucu de al Xll-lea Congres al
reştii, care la 9 martie 1980 cerinţelor şi exigenţelor hire (de la I.E.C. Mintia),
voi* voia pentru prima dată, partidului, de înfăţişarea cu formulate de secretarul ge
s-au în li In it recent cu re mîndrie patriotică a reali
prezentanţi ai consiliului zărilor obţinute' de poporul nerai al partidului, tovară superioara a mm miniere
popular comunal. Cu acest nostru, de oamenii muncii şul Nicolae Ceauşescu, !« (Contimicra in pag. a 2-a)
prilej, participanţilor H s-a
vorbit despre semnificaţia din judeţul Hunedoara, de Soluţionarea sarcinilor ţiei Lupeni şi noilor insta
votului de 1a 9 martie, de locuitorii municipiului De tot mai complexe privind laţii în curs de moderni
spre realizările obţinute în
actuala legislatură, precum va şi ai comunelor de pe valorificarea superioară şi zare — prenaraţiile Petri la
şi despre perspectivele co Valea Mureşului în toate totală a cărbunelui brut şi Livezeni.
munei, ale judeţului şi ţă domeniile de activitate. A- extras impune desfăşura Dar aceasta nu a fost
rii, in lumina documentelor
Congresului al Xll-lea ai cestora li s-a alăturat în rea, concomitent cu activi totul. Ca urmare a modi
partidului. adunare în chip firesc an tatea de producţie, a unei ficării permanente a cali
gajarea fermă a tuturor de susţinute activităţi de cer tăţii cărbunelui brut, co
DIALOG DE LUCRU a nu precupeţi nici un e- cetare şi aplicare cit mai lectivele de muncitori şi
LA CINCTŞ fort pentru realizarea nea rapidă a concluziilor aces specialişti din producţie au
bătută a sarcinilor ce le re tor cercetări. adus o serie de îmbunătă
Locuitorii satului Cinciş
s-au iaiilnit Intr-un dialog vin în anul 1980 şi în cin După cum se ştie, prin ţiri fluxurilor, ceea ce a
de lucru cu candidaţii de cinalul 1981—1985. De ase cipalul obiectiv stabilit de permis îmbunătăţirea ran
deputaţi din circumscripţia menea, toţi cei care au luat
lor. Discuţiile, care au avut conducerea partidului in damentelor de preparare.
loc cu acest prilej, s-a.u re cuvîntul au prezentat un dustriei carbonifere în ge Astfel, suplimentar, la
ferit la mai buna gospodă însemnat număr de propu neral şi bazinului Văii Jiu Lupeni au fost introduse
rire şi înfrumuseţare a sa neri menite să ridice pe o lui in special îl constituie
tului. Acţiunea s-a înche hidrocicioanele, iar mai re
iat cu spectacolul ,.E ţara treaptă superioară calita asigurarea în primul rînd cent jgheaburile-evantai
In sărbătoare“, realizat de tea muncii şi vieţii oame a producerii maxime de pentru tratarea cărbunelui
soliştii şi taraful căminului nilor.
cultural din sat. (loan Vlad, cărbune pentru scopuri de de 0,5—3 mm şi sînt în
corespondent). Deschizînd adunarea, to cocsificare şi în al doilea curs o serie de modificări
varăşul Leru Circo, prim- rînd acoperirea unei părţi in flotaţie.
„VOTAM CU PATRIA“ secretar al Comitetului mu din resursele energetice ale Pe linia valorificării in
nicipal de partid, primarul ţării. tegrale a masei miniere,
Miine. S martie, la Casa
<le cultură din Hunedoara municipiului Deva, a pre Corespunzător acestor o- anul trecut am valorificat
sc va desfăşura spectacolul zentat alegătorilor pe cele biective, preparatorii din peste 70 000 tone turte de
„Votăm cu patria“, care va două candidate, adresând Valea Jiului şi-au axat fiJtre-presă în industria ce
- avea în program poezii, preocupările pe îmbunătă
muzică, dansuri populare tuturor invitaţia de a par ramicii de construcţie, iar
etc. ticipa ta un dialog fruc ţirea tehnologiilor de pre- în prezent colaborăm cu
tuos. • parare astfel incit să recu Institutul de cercetări pen
perăm pentru cocsificare tru lianţi şi azbociment în
tot. cărbunele curat. Aici, vederea valorificării steri
Cetătene si cetăţeni! Institutul de cercetări şi lelor care in prezent se e-
pentru
proiectări
miniere
*9 t vacuează la haldă. încer
cărbune, pornind de la cările făcute de acest in
Frontul Democraţiei $i Unităţii Socialiste caracteristicile cărbunelui stitut, în fază de laborator,
vă cheamă ca prin votul de la 9 martie să brut (conţinutul de cenuşă, evidenţiază posibilităţile u-
structura den si metrică şi
daţi glas hotărîrii voastre nestrămutate de a granulometrică) şi Unind
Ingineria tehnologică — termen consacrat în 3nii actua Ing. NICOLAE VÎLCEA
înfătui mobilizatoarele hotărîri ale Congre lului cinema! —o are in Institutul pentru ccrcetă-ri, ingine cont de tehnologiile de vîrf directorul întreprinderii
sului al Xll-lea al Partidului Comunist Român, rie tehnologică şt proiectare ta industria minieră, şi ttl crea ce se justifică economic, a de preparare a cărbunelui
ţiei acestor ani, un exponent.
să contribuiţi cu toată energia, priceperea şi In fotografie : cadre ale acestui institui fac verificări Ia propus schemele fluxurilor Petroşani
tabloul de comandă alimentare al unei benzi transportoare. tehnologice care au stat la
răspunderea la transpunerea în viaţă a po baza modernizării prepara- (Continuare în pag. a 3-a)
liticii interne de progres şi prosperitate, con
cepută şi condusă cu mină sigură de partidul a fost organizat, la Răchito- ei ul oamenilor muncii în a- EXPUNERE
va, un interesant"“ concurs nul trecui şi s-au adoptat
nostru, la realizarea politicii sale de pace, „Cine citeşte, cunoaşte“, pe măsuri pentru îmbunătăţirea
tema „Adevăruri ştiinţifice ei în viitor. 13 dintre cei mai Elevii Liceului agroindus
prietenie şi colaborare între popoare !
despre lume şi viaţă“. în buni difuzor! voluntari au trial din Ilia nu ascultat, Ia
cadrul acţiunii au citit din fost stimulaţi cu premii In o- cinematograful „Lumina“ din
STRÎNS UNIŢI ÎN JURUL PARTIDULUI CO P LIANT- DOCU MENT AR creaţiile lor poetul popular hiecie. localitate, o expunere despre
ioan Taur eseu şi Petrişor
MUNIST ROMAN, AL SECRETARULUI SAU GENE „Realizări şi perspective“ Ciorobea, de la cenaclul lite SPRIJIN ACTIV importanţa sărbătoririi a 2050
se intitulează pliantul editat de ani de la crearea statului
RAL, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎNA dc consiliul orăşenesc Orăş- rar \.Ritmuri“ Deva. LA PICHETAT
INTE, CU FORŢE NOI, SPORITE, SPRE O tie al F.D.U.S., apărut de cu- dac centralizat şi indepen
rînd. Bogat in cifre şi ima CONSFĂTUIRE CU dent, prezentată dc profeso
ROMÂNIE MAI ÎNFLORITOARE ŞI MAI PROSPERA gini, el ilustrează dezvoltarea In scopul înfiinţării noilor rul Petru Balaş. Acţiunea s-a
din ultimii ani a zonei Orăş- DIFUZORIX DE PRESA livezi (lc pomi fructiferi şi
AŞA CUM I-A FOST CU STRĂLUCIRE CONTURAT tiei, precum şi perspectivele modernizării plantaţiilor, ta încheiat cu vizionarea filmu
VIITORUL DE CONGRESUL AL XII-LEA AL ei in viitorul cincinal. Comitetul de partid de la aceste zile sc lucrează de zor lui Istorie romanesc „Dacii“.
1?. pichetat. Acţiunea se des
I.V. Călan a organizat zilele
PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, SPRE FĂURI ÎNCHIDEREA „LUNII trecute o consfătuire cu di făşoară susţinut îndeosebi la
a.p. Sin tandrei şi Romo-
REA VISULUI DE AUR AL POPORULUI NOSTRU CAIIŢII LA SATE“ fuzării voluntari de presă din şel, unde uu sprijin activ
întreprindere. Cu acest prilej, este primit din partea spe Bl
— COMUNISMUL ! Cu prilejul închiderii „Lu a fost analizată activitatea de cialiştilor de la O.C.O.T.
nii cărţii la sate“, duminică, pătrundere a presei în rin Deva.
