Page 96 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 96
vag, -t DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
CONFERINŢE DE DĂRI DE SEAMĂ Şl ALEGERI
r Cînd vine vorba despre vădită nemulţumire ingine tă, rezultatele de pînă acum
¡N ORGANIZAŢIILE MUNICIPALE ALE U.T.C activitatea Uzinei de utilaj rul Oprinescu. Şi aceasta confirmă angajarea acestui ITELEM
minier şi reparaţii Crişcior deoarece există încă o serie mic dar destoinic colectiv
se vorbeşte, de obicei, la de greutăţi şi neajunsuri. de muncă, din rîndul că
Angajare revoluţionară, participare general. Dar în cadrul uzi Mă refer mai întîi la sta ruia se evidenţiază munci 10.00 Limba ro
nei fiinţează mai multe co rea disciplinară: absenţe torii Ioan Mizdrcan, Gheor- 10,15 Telecinere
lective de munca, cu profi nemolivale, învoiri nu în ghe Vîrdea, Marin Gavrilă, 12,05 Concert i
tinerească la bătălia pentru o nouă luri distincte, situate chiar totdeauna justificate, aba Ioan Bora, Mircea Tudo- 13.00 Mozaic
în zone distincte — în teri de la tehnologiile (le ran, Barath Arpad, Iosif ti c-s porii’
Crişcior, Brad şi Deva — lucru şi de la normele de Băbuţ, Emil Tudoran, Ioan 18,30 Marlie I
ovenimen
calitate în toate domeniile proprii, concrete. ‘Tocmai de Trifah, Biro Işvan, Atanas 18,501001 de !
cu planuri de producţie
Bulz şi alţii.
aceea aş vrea să scriu as Un colectiv In prim-planul preocupă 13.00 Tclejiinin
Conferinţa de dare de prezenlind în conferinţă tinereşti, care să se bucu ! tăzi despre unul din aceste rilor, personalul muncitor 13,25 Dosarul
seamă şi alegeri a organi experienţa bună din orga re de o mare audienţă în colective şi anume despre de aici situează îndeplini 13,40 Telccncie
zaţiei municipale Hunedoa nizaţiile lor, s-au referit, rîndul tinerilor, să contri cel al secţiei a 11 l-a, con muncitoresc rea ritmică a producţiei fi 20,10 Film sex
Companii
ra a U.T.C. a avut un mai ales, la aspectele ne buie cu eficienţă Sporită la dusă de inginerul Fabian zice şi nete, îmbunătăţirea Ewing“.
profund caracter de lucru. gative care s-au manifes Oprincscu. Sub raport nu calităţii produselor, gospo 21,00 Varietăţi
Tonul l-a dat chiar darea tat în perioada analizată, educarea lor în spiritul meric este un colectiv mic, mic, dar dărirea cu severitate a ma 21,40Telejurni
de seamă, bogată în reali insistînd asupra căilor ce concepţiei înaintate despre doar cu vreo 300 de mun terialelor, combustibilului şi
zări, în fapte, dar care s-a vor trebui urmate pentru lume şi viaţă, al înaltei răs citori, însă hărnicia şi rea destoinic energici, asigurînd astfel c-
oprit, mai aies, asupra ne- îmbunătăţirea activităţii vii punderi în muncă şi da lizările îl situează an de an ficienţă ridicolă întregii if API
împlinirilor, asupra aspec toare, pentru ridicarea ei toriei faţă de patrie, popor printre colectivele fruntaşe activităţi productive. Ceea
telor negative din activita pe noile cote calitative im şi partid, faţă de viitorul în întrecerea socialistă. în ce se impune însă este a-
tea organizaţiilor U.T.C. puse de hotăt'îfile Congre socialist şi comunist al 1979 planul producţiei glo protecţia muncii, care ne cordarca uimi sprijin mai BUCUREŞTI
grevează vizibil productivi
Vorbind de realizări, se sului al XH-lea ăl parti României. bale a fost depăşit cu peste tatea, calitatea, producţia măre din partea conducerii dioprogramul
Radio jurnal;
ştie că la nivelul munici dului. Aducînd în confe Pelicitînd organizaţia mu 8 la sulă, iar cel al pro în general. Pe lingă■ acestea întreprinderii, îndeosebi în presei; 8,10 (
piului, în perioada 1978— rinţă cuvîntul uteciştilor nicipală de tineret din Hu ducţiei marfa cu 7 la sulă. întîmpinăm şi greutăţi în aprovizionarea tehnico-ma- diilor; 9,00 Bl
1979, s-au înregistrat suc din organizaţiile lor, ei au nedoara pentru rezultatele De asemenea, s-n făcut aprovizionarea ritmică şi în terială şi terminarea halci 10.00 Buletin
Revista- tera
cese remarcabile în pro făcut totodată o serie de obţinute în activitatea de un salt vizibil privind ca cantităţi corespunzătoare cu începute în urmă cu aproa Interpreţi de
ducţie. La indicatorii fi propuneţi concrete ce vi- litatea o produselor, s-a a- metal, deşi există în depo pe trei ani, în soluţionarea Iară; 11,00 Bi
educaţie,
13,05 Atlas
zici, de exemplu, sarcinile producţie şi de Mitrofan, cordal permanentă aten zitul întreprinderii, ca şi în unor probleme sociale ale Menuete insti*
Maria
tovarăşii
au fost depăşite cu 790 ţie gospodăririi şi econo asigurarea unor piese de muncitorilor, care, de ase Avanpremieră
tone minereu preparat, secretar al Comitetului ju misirii materialelor, com schimb necesare efectuării menea, dăinuie da multă 12.00 Buletin
36 746 tone fontă, 14 510 deţean de partid, şi Pogea bustibilului şi energici e- la timp a reparaţiilor. vreme, în clarificarea si Din como ai
nostru; 12,45
tone oţel brut, 39 895 tone HUNEDOARA Brîncoveanu, prim-secretar Icctrice, întăririi disciplinei Colectivul secţiei a 111-a tuaţiei fabricii de oxigen menada“; 13, i
laminate finite. al Comitetului municipal tehnologice şi a muncii. din cadrul secţiei. Altfel, 3; 15,00 Meric
Rezultate bune au fost din cadrul U.U.M.R. Criş colectivul de aici, în frun Radiojurnal;
La baza acestor succese de partid, s-au referit la obţinute şi în primele două cior a abordai însă acest te cu comuniştii, este hotă- recording; 18.
se află şi munca celor pe zează, în primul rînd, 6 importantele sarcini care luni şi jumătate ale aces ultim an al cincinalului cu rît să-şi facă exemplar da 20.00 Romanţ
piese concert
ste 10 000 de tineri din u- mai mare implicare a tine stau în faţa tinerei genera tui an. hotărîreâ fertilă de a munci toria. in România;
nităţile economice, care, rilor în activitatea de pro ţii din Hunedoara, Subli — Totuşi rezultatele nu mai bine, de a obţine re soiltore; 22,00
antrenaţi activ în întrece ducţie, sporirea contribuţiei niind că tineretul din pu sînt la nivelul posibilităţi zultate superioare acelora ALEXANDRU JURCA 22,30 Ring
rea utecistă „Tineretul — lor la obţinerea de noi suc ternica cetate a siderurgiei lor noastre — sublinia cu din anul trecut. Dcocamda- corespondent Buletin de
factor activ în realizarea cese pe linia creşterii cali româneşti poate şi trebuie Non stop mu
cincinalului revoluţiei teh-
nico-ştiimţifice“ s-au evi tative şi cantitative a pro Să-şi aducă o contribuţie
ducţiei. angajarea măi mult mai mare la creşterea In comuna Romos Mobilizare susţinută pentru TIMIŞOARA
denţiat la locurile lor de pregnantă în mişcarea de producţiei de oţel, fontă, la tăinuia în ii
muncă prin dăruire, pasiu 20,30—21,30 T<
creaţie tehnico-ştiinţifică minate, minereu de fier, fo*n : „Iancu
ne, avînt revoluţionar, par hunedoreană. încheierea însămînţărilor in prima epocă! de Paul Eve
ticipare zilnică la realiza realizarea importantelor lu
rea şi depăşirea sarcinilor De asemenea, s-a arătat crări de investiţii din mu a.c. La insistenţele directo
de plan. Amintind de suc că este necesară o antre nicipiu, îmbunătăţirea acti Ameliorarea stării vremii pe durata întregii zile-lu-
nare mai puternică a tine vităţii cultural-artistice şi a permis ca, în ultimele mină, fiind ajutat de coo rului Trustului judeţean
cese, nu putem trece cu ve peratoarele Paraschiva Po- pentru S.M.A., ing. Anto- CM!
derea nici consistentele re rilor în activitatea de eco sportive. zile, pe ogoare să fie inten povici, Ana Jurj, Evdochia niu Iuga, plantatul s-a de
zultate obţinute de tinerii nomisire a materiilor pri Hotărîreâ adoptată în u- sificat simţitor ritmul Ln- Stănculescu şi de brigadie clanşat în după-amiaza zi DEVA : (
Hunedoarei în activitatea me, Combustibililor şi ener nanimitate de către dele sâmînţării culturilor din ra Aurelia Ocolişan. Cali lei de 27 martie, cîştigîn- (Patria) ; Sp
de muncă patriotică, a că giei, de recuperare a ma gaţii la conferinţă vizează prima epocă. împlinirii a- tatea lucrărilor a fost şi du-se astfel cîteva ore bu HUNEDOARA
rei valoare totală se ridică terialelor refolosibile, deoa intensificarea activităţii cestui deziderat major îi ne de lucru în cîmp. Pre press (Flac
sînt subordonate şi efortu este supravegheată, în con Atlantide!
la 80 milioane lei economii rece, cu toate rezultatele pentru înfăptuirea sarcini rile lucrătorilor ogoarelor tinuare, nemijlocit de ingi şedintele unităţii, Chirilă oglinzi, .parai
torul) ; PET)
şi 2,8 milioane lei economii bune obţinute in special de lor ce revin tineretului din din comuna Romos. Afir nerul şef al unităţii, Mir Popa, s-a declarat satisfă fari Express
finanţate. organizaţiile din C.S.H., documentele Congresului al maţia este susţinută prin cea Pătrînjan. într-o tarla cut de activitatea mecani cinci zile
Noiembrie);
Dar, după cum arătam, I.M.H. şi I.C.S.H., mai sînt XH-lea, din indicaţiile tova faptele de muncă întîlnite alăturată, mecanizatorul Ion zatorilor Ion Oprea, Vasile gică (Rep
atît darea de seamă, cit Cristea a lucrat cu spor la Potinteu, Aurel Ştefan şi
organizaţii unde această răşului Nicolae Ceauşeâcu, pe terenurile destinate in- PENI : Ari
(C
mai ales cei care au luat activitate este neglijată. secretarul general al parti sâmînţărilor de primăvară, finalizarea însămînţării sfe Iosif Pleşa, care depun e- ardelenii cucert
forturi stăruitoare pentru a
cule
cuvîntul au reliefat cu exi în tarlaua numită de lo clei de zahăr.
O atenţie deosebită s-a dului. respecta tehnologiile stabi (Muncitoresc;
genţă sporită, în spirit cri acordat laturii politico-edu- Conferinţa a ales noul calnici „Tabără“ am găsit Ca în fiecare zi, la punc lite pentru fiecare cultură. Popeye mari
tic şi autocritic, cu realism cative din activitatea or comitet municipal, biroul o amplă concentrare de tele fierbinţi de lucru l-am O bună participare la mun ficat de pau
LC
citoresc);
neîmplinirile şi neajunsuri- ganizaţiilor U.T.C., care are comitetului, comisia de cen foiţe. La acest punct fier întâlnit şi pe secretarul co că au şi cooperatorii Şo- tul — senil
binte de lucru, din cadrul
mitetului
de
comunal
1< ce mai persistă în acti un rol important în forma zori şi delegaţii la Confe C.A.P. Romos, se dădea partid, primarul comunei, fron Orb, Nicolae Ilea, Ion rul); ANINC
cel mare (M
vitatea organizaţiilor de ti rea moral-politică şi pro rinţa organizaţiei judeţene bătălia pentru plantatul Ioan Căstăian, care ne-a în Ciutrilă şi mulţi alţii. RICANI : 1
neret. Astfel, Iosif Genu fesională a tuturor tineri a U.T.C. în funcţia de cartofilor, acţiune care, pînă soţit în raidul efectuat şi Preşedinta C.A.P. Vaidei, fierbinţi (1 Ci
RRAD :
Stoica, Petru Maxim, Lu lor. S-a subliniat necesita prim-secretar al comitetu ieri, a fost realizată pe mai în celelalte unităţi agricole Aurelia Dobreamu, şi ingi (¡»¿eaua roşi
Lucreţia
Mihăi-
nera
şefă
cian Slătior, Eli Si» beta Td- tea îmbunătăţirii activităţii lui municipal al U.T.C. a mult de 15 din cele 30 de cooperatiste din raza comu leanu se aflau în cîmp la Ora zero (I
rok, Ionel Enăşescu, Danie politico-educative şi cultu- fost reales tovarăşul Con hectare planificate. într-un nei. La C.A.P. Romoşel se semănat, alături de meca GIU-BAl : 1
(Casa de cu)
la Popescu, Augustin Ber- ral-artistice, imprimării u- stantin îoniţă. pat germinativ pregătit prevăzuse iniţial ca plan nizatorul Mihai Leontin şi Jachetele i
cea, Lili Brănescu, Rodica nui spirit mai dinamic, fo grădinăreşte, mecanizatorul tatul cartofilor să înceapă cooperatoarea Saveta Zaha- Iar); BRAZI
Duncescu şi Matei Opriţa, losirii unor forme specifice MIRCEA LEPĂDATU Ion Jurj a lucrat cu spor abia în ziua de 28 martie rie. într-o altă tarla, Toa- riile I—II CJ
der Lazăr asigura front de zăpadă (Cas
lucru pentru plantatul car Prinţesa $i 1
tofilor, acţiune care se rea re (11 Iunie
Agentul
NU SCUZELE ASIGURA REALIZAREA PLANULUI, liza eu forţe sporite şi pe ILIA : Misii
lini
ogoarele cooperatorilor din unu — serii
Pişchinţi. na) ; TELIU
CI MUNCA INTENSĂ, RINE ORGANIZATA ŞI CONDUSĂ Tovarăşul Ioan Căstăian Harry — st
ne-a asigurat că, folosind nerul).
cu randament maxim tim
în economia Văii Jiului, tre cele mai mici, o poar de timp. De asemenea, electrohidraulică şi um ma privind calificarea şi poli pul bun de lucru în cîmp,
un rol deosebit de impor tă, evident, şi I.U.M. Pe locurile înguste de la su re număr de secţii pentru calificarea forţei de mun însămînţările din prima e- i P a O T
tant deţine întreprinderea troşani, care nu a asigu dura electrică, precum şi complexe mecanizate (un că, în prezent fiind acope pocă vor fi încheiate în li
de utilaj minier Petro rat la timp utilajele şi pie structura necorespunzătoa- complex SSP, pentru I.M. rită întreaga paleta a pro
şani chemată să asigure sele de schimb . solicitate re a forţei de muncă duc Petrila, şi două, S.M.A. 1 fesiilor de bază. De aseme mitele perioadei stabilite.
N. TIRCOB
maşinile şi utilajele minie de întreprinderile miniere. la întîrzieri, aspecte ivite şi S.M.A. 2, pentru I.M. nea, întreprinderea a fost Rezultatei«
28 martie
re necesare dezvoltării mi Deci, s-au înregistrat res adesea şi la maşinile de a- Lttpeni). dotată cu un mare volum Extr. I : i
neritului, mecanizarea în tanţe la producţia fizică, lezat şi frezat fin. în a- Deci, după numai o lu de S.D.V.-uri de mare pro 61, 59, 69, 8:
tr-o măsură mereu crcscin- într-o atare situaţie s-at fi cest sens, după cum ne nă, scuzele n-au mai stat ductivitate, menite sa con Extr. a II
dă a lucrărilor din subte cuvenit să se ia toate mă Spunea ing. Claudia Killyen, în picioare, Înregistrîn- ducă la realizarea cantita 23, 18, 5, 2,
ran. Este limpede, deci, de surile posibile, astfel incit şeful serviciului planificare, du-se chiar rezultate pozi tivă şi calitativă a planului Fond de c
ce i se acordă o atenţie debutul în ultimul an al situaţia e în curs de rezol- tive : o sensibilă depăşire de producţie. în felul a- I«U, din ear
lei.
Sporită, materializată în ul cesta, în luna februarie, pe
timul timp în investiţii şi lingă planul la utilaje, s-a
dotări a căror Valoare se realizat în mare parte pla
ridică la cifre de ordinul în obiectiv —restanţele la producţia fizică la I. U. M. Petroşani nul la piese de schimb, ex
milioanelor. cepţie făcind doar cîteva
Atunci cînd evidenţiem repere din planul sortimen
Timpul i
succesele obţinute de între tal (confecţii diverse). 29 martie :
prinderile miniere in creş cincinalului actual Să mar Vare, însă Se menţin în la producţia fizică, precum In luna martie, după frumoasă,
terea producţiei de cărbu cheze un reviriment la â- COintînuăre greutăţi în pri şi un spor substanţial la cum ne-au asigurat inter mult senin,
ne, fireşte, se cuvine să cest indicator şi Să se în vinţa aprovizionării mate producţia netă (plus 2,5 mi locutorii, se estimează rea şitul interv
rul se va
nu uităm că 0 contribuţie cerce recuperarea restanţe riale. lioane lei) şi la productivi lizarea planului la produc şi izolat va
însemnată au şi construc lor înregistrate. Dar n-a tatea muncii (plus 1189 lei ţia fizică, precum şi recu va sufla si
torii de maşini de la fost aşa. Cît de argumentate sînt pe om), depăşire obţinută perarea Unei cantităţi de derat din
vest. Temp
I.U.M.P., cUrn, dealtfel, nu-i aceste cauze vedem din si îndeosebi în activitatea de 10—11 tone de utilaje din me vor fi
putem trece cu vederea Prima lună a acestui an, tuaţia realizărilor pe luna pregătire în avans a fa restanţele acumulate în lu 3 şi 8 grad
cînd
februarie,
la
planul
nici atunci Cînd rezultate ianuarie, consemnează din bricaţiei la utilaje. na ianuarie. Chiar dacă la xime inti
grade.
le hu Sînt pe măsura posi nou insuccese, producţia fi producţia fizică, deşi mai Din discuţia purtată cu nivelul trimestrului I res
mare cu aproape 15 la su
bilităţilor, nu Se ridică la zică fiind realizată doar in tă, a fost realizat în între şeful serviciului producţie, tanţele nu vor fi recupe Pentru 3C
nivelul prevederilor. proporţie de 72,7 la sută. rate în totalitate, evoluţia Vremea uş
în anul 1979 întreprinde Un start nu prea îmbucu gime. Aceasta a permis în ing. Ionel Botoroagă, S-a actuală promite. Rămîne ca cer tem por
rile din cadrul Combinatu rător. Şi cum şe întîifiplă treprinderii Să finalizeze desprins concluzia că re în continuare comitetul de vor cădea
ploaie, îns<
lui minier Valea Jiului au în asemenea împrejurări, lucrări de complexitate ri dresarea producţiei a avut partid, conducerea colecti cărcărj elec
rămas datoare economiei apar scuzele de rigoare : dicată, o mare parte din u- bază măsurile organizatori vă să mobilizeze întregul
naţionale cu 0 mare can ponderea utilajelor o con filaje fiind deja trimise be ce luate in ultimul timp. colectiv de oameni ai mun
Astfel,
struc
corespunzător
La munte
titate de cărbune. Cauzele stituie susţinerile mecani neficiarilor : o combină turii de plan, al cărui grad cii la realizarea ritmică şi Strungarul FrarieJSe Uiheli, stabilă spri
care au duS ia această Si zate şi combinele ; acestea CAI, alia CÂ 2, cu trans de înnoire după 1978 a a- integrală a sarcinilor de de la S.M.A. Haţeg, execu valului, cîr
tuaţie au fost reliefate la avînd un ciclu lung de fa portor propriu, trei trans plan. tă numai lilcrări de cali nala avers«
tate.
timpul potrivit de ziarul bricaţie, afectează realiză portoare curbe, 25 trans juns la 95 la sută, s-a ini Foto: VIRGIL ONOIU descărcări
nostru. O vină, şi nu din rile din anumite perioade portoare tip TR 2, o foreză ţiat un plan de anvergură C. IOVĂNESCU