Page 97 - Drumul_socialismului_1980_03
P. 97
65 © SÎMBÂTĂ, 29 MARTIE 1980 'ui). 3
„Depinde numai de noi să dam De Ja
UN coresponasnţii
muncii instructiv-educative
ă voluntari
a valorile reale ale eficienţei“
ativ
iral-artis- Săptămîna aceasta a în terilor) a fost precedată de Aşadar, dezbaterile s-au © Preocupat de organizarea unor acţiuni educative cit LIVRĂRI DE PRODUSE
semnat pentru cadrele di o „punere în temă“ a par desfăşurat pe terenul unei mai atractive pentru tineret, Comitetul orăşenesc Vulcan al ANIMALIERE
Cronica U.T.C., în cadrul serii culturale din această săptămînă, a
politice dactice hunedorene o peri ticipanţilor cu principalele cunoaşteri reale a proble LA FONDUL DE STAT
oadă deosebit de fertilă probleme relevate de cel melor puse în discuţie, iniţiat dezbaterea „Codul eticii şi echităţii socialiste despre Întregul colectiv al fermei
pentru ridicarea nivelului de-al II-lea trimestru şco ceea ce le-a conferit sub înalta răspundere ce revine fiecărui tînăr în întemeierea zootehnice de la C.A.P. 'Au
?ici de pregătire al elevilor, lar. „Punere în temă“ în stanţă» Intervenţiile direc relaţiilor de familie pe principii de egalitate, respect, afec rarul — oraşul Brad — mun
lia pentru creşterea eficientei cadrul căreia dr. ing. Ni- torilor Gheorghe Şincu, ţiune şi încredere reciprocă". Dezbaterea a avut un larg ceşte cu hărnicie pentru a-şi
„Dallas procesului instructiv-edu- colae Andronache, inspec Rober.t Singer, I. Cruceru, ecou în rîndul participanţilor. îndeplini sarcinile ile produc
jctrolieră cativ, pentru Valorificarea tor general al Inspectora Bogdan Poraicu, Mariana ® Sfirşitui celui de-al doilea trimestru şcolar dă pri ţie şi obligaţiile contractua
5>dul 31 şi generalizarea experienţei tului şcolar judeţean, a Gaiţa, Ioan Cimporescu, Si- lejul elevilor din toate şcolile generale ale Văii Jiului să-şi
icale pozitive. A fost săptămîna stăruit — nu asupra efor mion Părăianu, Narcis Bar- demonstreze şi calităţile artistice. Ei vor apare de data le privind livrarea produse
lor animaliere la fondul de
în care s-au desfăşurat turilor făcute pentru îmbu bu, I. Breazu, Gh. Ana şi aceasta in faţa părinţilor în postură... de artişti amatori. stal. Astfel, indicatorii anuali
schimburi de experienţă nătăţirea procesului in ale altora au fost inter- Sperăm cd toate aceste manifestări să fie de nota zece. privind creşterea efectivelor
între educatoare, învăţă structiv, ale căror roade venţii-chemare la efort © Aflată permanent pe agenda de lucru, problema loiale de animale la bovine,
tori, profesori Care predau bune se cunosc —, ci a continuu pentru perfecţio realizării investiţiilor va fi analizată din nou astăzi, în ple ovine şi porcine au fost de
limba şi literatura româ neajunsurilor : slaba coor- narea Conducerii procesului nara Comitetului orăşenesc de partid Lupeni. păşiţi cu aproape 300 cape
nă, disciplinele fundamen instructiv-educativ în pre ® Mîine se va afla în Petroşani Teatrul de stat de es- te. Faţă de prevederile tri
6,00 Ra- tale, între maiştrii-instruc- gătirea temeinică a elevi tradă-revistă Deva. Pentru iubitorii genului, deci, mîine la
aoţii; 7,00 tori şi inginerii care se o- lor, intervenţii-angajament ora 18, in salo casei de cultură, în premieră pe ţară, mestrului I a.c. s-au livrat la
Revista SCHIMB fondul de stat 540 hl fapte
ul melo- cupă de pregătirea tehni- pentru a da conţinutului spectacolul muzical-distroctiv „A sosit estrada Deva". de vacă fi 11,S tone de car
dc ştiri ; co-productivă a elevilor şi DE EXPERIENŢA invăţămîntului hunedorean © Tot Casa de cultură din Petroşani va găzdui în ace
liri; 10,05 eaşi zi şi concursul formaţiilor corale din Valea Jiului, ce ne, realizmdu-se sarcinile
dio; 1^40 între directorii unităţilor de CU DIRECTORII valorile formative pe care stabilite. Ca urmare s-au ob
că popu- învăţământ. Congresul Educaţiei şi în- se va desfăşura sub genericul „Sarmizegetusa vatră stră ţinut 405 000 lei venituri, cu
de ştiri; Organizate, din iniţiativa DIN UNITĂŢILE văţămîntului, cuvîntarea moşească".
rai; 11,25 Ministerului Educaţiei şi t o v a r ă ş u l u i Nicolae mult superioare celor plani
laie; 11,35 DE ÎNVĂŢĂMÎNT ® Una caldă, două reci ne servesc unităţile C.P.V.KL.F. ficate pe primul trimestru al
.dio-TV. ; învăţămîntului, de către Ceauşescu la acest forum din oraşul Vulcan, in aceste magazine au apărut de cu- acestui an. Intre fruntaşii
ari; 12,30 Inspectoratul şcolar jude le-au pus în faţa slujitori rînd, spre bucuria cumpărătorilor, mult căutatele garoafe.
Dlclorului ţean, schimburile de expe lor şcolii. „Depinde numai O garoafă pentru cei cărora le aparţine iniţiativa. Nu şi fermei se numără Rafii a A-
ra ,!, „Pro- donare şi nerespectare a dam, lulia Pafca, Leliţia Lu
la 1 Ia rienţă au creat teren fa de noi să dăm procesului pentru unitatea nr. 53 unde, din 10—15 ouă, ai şansa să pei, Maria Vasiu, Stnziana
lub; 10,00 vorabil afirmării iniţiati normelor i^ienico-sanilaxe instructiv-educativ valorile primeşti 3 —4 gata sparte pdntru papară. Şi nici pentru
:
5 Radi o- în unele grădiniţe, existen Butuc, ioan Cleju fi alţi în
ele serii; velor privind folosirea me ţa încă a unor copii ne reale ale eficienţei prin unitatea nr. 46, din care, în ultimele zile lipsesc cu desă grijitori, precum şi ciobanii
itcce şi todelor active de predare- crearea unui climat bun de vârşire produsele de sezon. Gurile rele spun că planul tri Dumitru lovan, Ioan Mi-
20,30 Azi, învăţare, de utilizare efi- şcolarizaţi in învăţământul muncă“ — îndemna tova mestrial fiind deja realizat, aprovizionarea a fost amînată
Cadenţe 'cientă a mijloacelor moder primar şi a unor carenţe răşul Nicolae Iosif, secretar pînă la începutul lunii viitoare. Cumpărătorii, însă, aşteap hăcscu şi Ionel Ghilea.
iojuroal'X' ne cu ’ care sînt înzestrate in dezvoltarea deprinderi de stat în M.E.I. — după tă salată verde, castraveţi şi toate cele, nu doar cifre ra (M. Opri şa — Brad).
xiS; 24,00 lor de scris-citit şl calcul
0,05—6,00 unităţile de învăţământ, au matematic ; insuficiente ce a cerut directorilor de portate. VENIŢI DUI'A
nocturn. îndemnat la efort continuu preocupare în predarea dis şcoli să acorde „maximum COSTICĂ IOVĂNESCU
pentru pregătirea temeini de responsabilitate realiză ORA TREI...
că a tuturor elevilor. Un ciplinelor fundamentale în rii planului de şcolarizare
,00 Săp- corolar al acestor întîlniri învăţămîntul gimnazial şi la toate profilurile, perfec In ziua de 17 martie a.c.
sonore; liceal ; inaccesibilitatea u- Programul Universităţii politice m-am prezentat la ghişeul o-
a micro- ■ între cadrele didactice de nor lecţii de pregătire teh- ţionării metodelor de pre ficiului poştal din Simeria
ălmagiu“ specialitate a fost schimbul nico-productivă ; exigenţă dare şi de organizare a şi de conducere Deva care face fi operaţiuni C.E.C.
de experienţă organizat, practicii productive, modu
joi, lâ Hunedoara, cu di scăzută în activitatea de lui în care este gospodărită Anui I — luni, 31 martie, o- Ambele grupe dezbat tema : dorind să depun o sumă de
rectorii unităţilor de învă- îndrumare şi control a di baza materială şi didactică rele 17, sala Punctului de do „Sistemul repartiţiei după bani. M-am adresat politicos
ţămînt. Gazde au fost li rectorilor — cauzele care a unităţilor de învăţămînt. cumentare politico-ideologică muncă în R.S.R. Politica P.C.R. oficiantei, care nu mă baga
a
Comitetului
Deva
municipal
a
de
perfecţionare
continuă
ceul industrial nr. 1 (pen au determinat aceste stări Numai de noi depinde pre al P.C.R., dezbatere Ia tema : cointeresării materiale a oa in seamă, cu întrebarea:
tru directorii de licee.) şi de lucruri, măsurile ce se gătirea temeinică a tinerei „Organizaţiile de bază ale parti menilor muncii“. — Dumneavoastră faceţi o-
şcoala generală nr. 1 (pen impun. generaţii. în această mun dului. Modul de constituire. Anul ni — luni, 31 martie, peraţiuni C.E.C. aici ? Ofi
îă strigă Structura şi atribuţiile acesto orele 17, sala Cabinetului jude
(Arta) ; tru directorii din şcolile ge Şi tot o „punere în temă“ că nu pot fi admise rebu ra. Funcţiile adunării generale ţean pentru activitatea ideolo cianta se uită urii la mine
ari Ex- nerale). au fost şi asistenţele la lec turi. Cadrul didactic în de partid“. gică şi politdco-educativă, dez (poate şi pentru că eram îm
Lumea Anul II — marţi, 1 aprilie, batere la tema : „Structura de
I; Intre „Preocuparea conduceri ţii, pe specialitate, şi la seamnă omul care creşte orele 17, sala Cabinetului ju clasă. Marxism-lentnismul des brăcat în salopetă) şi, după
'ons truc lor de şcoli pentru ridica activităţile practice de la Oameni. Să ne onorăm cu deţean pentru activitatea ideo pre clase şi lupta de clasă. o scurtă pauză, îmi răspunse:
ul : Sa rea nivelului de pregătire logică şi politlco-edncativâ. Structura socială în actuala e-
rea^ ; La liceele industriale nr. 1 şi toată răspunderea această Anul JI (grupa cadrelor de tapă, de dezvoltare a socialis — Facem, nu facem, acum
asă (7 al elevilor şi creşterea efi 3, de maternatică-fizică, şi nobilă menire !“. conducere) — luni, 31 martie, mului în România. Semnifica sînt ocupată cu mandatele
iţă tra- cienţei procesului instruc de la şcolile generale nr. 1, orele ÎS, Sala Cabinetului ju ţia procesului de omogenizare poştale (era ora 9,30 dimi
; LU- tiv-educativ“ (tema dezba 6 şi 7. deţean pentru activitatea ideo socială In ţara noastră, în lu neaţa). Mai bine duceţi-vă la
olarii şi LUCIA LICIU logică şi politico-oducătivă. mina Programului P.C.R.“.
i ; Her- C.E.C.
\tlantida — Eu, zic, am venit să-mi
JLCAN :
faceţi un serviciu şi nu
0 Certi- Căminul cuitorai — cartea de vizită a gospodarilor satului
e (Mun- să-mi recomandaţi să mă duc
Inocen- la C.E.C.
(Mine-
Teatrul — Atunci vino la ora
esc); U- RADU SELEJAN Preocupări există, dar nu lipsesc nici... lipsurile 15,00, îmi zice oficianta.
e verii tural fi deosebit de capti
embrie); vante, dovedind încă o da (Deci, după sfîrşilul progra
a tine ■ „CETĂŢI tă că autorul lor este un Cită grijă există în co club. Şi, pentru că biblio se întrebau la rîndul lor mului ei).
1 Aştie' . SUBPĂMÎNTEME" reporter talentat ai cărui muna Veţel pentru gospo teca se mută în casă nouă, dacă, prin atribuţiile ţie Insistenţele mele au înlîm-
GEOA- păţi cu siguranţă că nu se dărirea căminelor cultura cititorii din Veţel ar dori care le au „pe lîngă“ că pinal un refuz categoric. N-a
tragică vor opri aici. înnoiri şi în privinţa fon minul cultural fac sau nu vrut şi pace să mă serveas
E-IATEG: Am avut prilejul, în ul IOAN VASIU le ? Am căutat un răspuns că. M-am adresai casierei
(Popu- timii ani, să asistăm la o acestei întrebări vizitând dului de carte, deficitar parte din - consiliu. Nimeni
i — se- binemeritată înviorare a re căminul din Veţel, stând de mai ales în beletristică. A- nu ştia nimic precis. Enig principale pentru că dirigin
Fata de portajului literar, la o re „ARTISTA, DOLARII vorbă cu cei care se ocupă ceasta este situaţia prezen ma a dezlegat-o — pentru tele poştei lipsea, care mi-a
rultură); punere a acestuia (din de întreţinerea lui. Prima tă. Există însă intenţia şi noi şi sperăm s-o facă şi spus că la ghişeul respectiv
e mază- Şl ARDELENII" rul Ioan Ştef ne spunea că fondurile necesare con pentru cei direct interesaţi se fac şi operaţiuni C.E.C. în
MERIA ; punct de vedere editorial) recent s-au efectuat repa struirii, începând cu anul — directorul căminului, ca lot timpul zilei. Oare aceas
ureşul) ; pe locul ce i se cuvine în Afadar, aventurile ardele tă funcţionară — am aflat
apricorn peisajul spiritual al zilelor nilor prin Vestul Sălbatic raţii în valoare de peste 1981, a unui nou aşezământ re i-a nominalizat pe toţi că o cheamă Elena Mo rara
(Lumi- noastre. sînt departe de-a fi înche 10 000 lei. Proaspăt zugră cultural, cd existent având cea ce fac parte din consi
pectorul Un argument în plus la iate, cum atestă „Artista, vit, căminul arăta bine. un spaţiu insuficient. De liul de conducere al cămi — nu poale fi chemată la or
-II (Mi- această alirmaţie îl con dolarii fi ardelenii“, film Dar nici în sala de specta spre celelalte aşezăminte, nului cultural Veţel. în fe dine pentru a-şi îndeplini în
stituie fi recentul volum realizat de Mircea Veroiu cole, nici pe hol n-am ză Gheorghe Iştfan preciza : lul acesta poate vom avea mod conştiincios obligaţiile
„Cetăţi subpămînlene“ tipă sub egida Casei de Filme rit nimic care să dovedeas — Căminul din Leşnic şi noi ocazia să consem de serviciu aşa cum prevede
rit de Editura Albatros, vo Trei. După cum ne infor că preocupare pentru pro este mai nou şi mai mare. năm că toţi cei chemaţi să regulamentul personalului din
lum aparţinînd neobositului mează revista „Cinema", se paganda vizuală. Directorul Aici funcţionează perma contribuie la buna gospo unităţile de hoştă şi teleco
fi talentatului reporter Ra află în curs de elaborare căminului, Gheorghe Iştfan, nent un club al tineretului dărire a cămindor cultura municaţii şi nu după toanele
du Selejan, de origine hu fi a treia parte a seria ne-a explicat că, întrucît la şi am adoptat sistemul au- le din comună se achită cu dînsei ? Cine o pune la
nedorean (născut în oraşul lului, în regia lui Dan Viţa. intrarea în consiliul popu togospodăririi. Tinerii or cinste de această datorie. punct ? (Fierea Bărbulcscu,
Brad). Titlul filmului este mai lar (căminul e în aceeaşi ganizează activităţi şi tot VIORICA ROMAN Simeria).
Ochi atent, capabil să mult dccît explicit în di clădire cu consiliul) există ei se preocupă de întreţi
surprindă detalii dintre ce recţia subiectului. Peripe o gazetă de perete, iar în nerea şi curăţenia căminu
le mai interesante, Radu ţiile lui Traian, Romulus fi holul acestuia sînt afişe lui: O stare bună are şi cd mica şoimilor patriei sînt, cu
1110 3C5 Selejan reuşeşte să ne fa Johnny Brad au loc sub cu citate din documentele din Muncelu Mare, deoa întreaga durere a inimi
: 160 750 miliarizeze, încă din pri seninul umorului fiindcă Congresului al XlI-lea al rece a fost reparat anul publicitate lor şi a sufletelor, alături
mele pagini ale volumului, dintru începui e limpede P.C.R., a considerat că pro trecut. Mai rău se prezintă de Emil şi Simen a Rotea,
cu viaţa palpitantă a unor faptul că pasiunea energicu paganda vizuală şl la că căminul din Mintia, dar si D E C E S la neconsolata pierdere a
aşezări miniere străvechi, lui fi cumpătatului Traian min nu-şi mai are rostul, tuaţia se va remedia prin © Rotea Emil, soţ şi Si- nepreţuitei noastre colege
ori a unor localităţi care pentru Anabel nu poale fi în prezent se amenajează, intrarea lui în reparaţie în mona, fiică, anunţă cu NINA ROTEA.
fi-au descoperit bogăţiile decît o sursă de comic ire prin munca patriotică a trimestrul II a.c. Toate au profunda şi nemîngîiată
® Comitetul municipal
subterane abia în anii so zistibil. meseriaşilor comunei, o sa în dotare cîte un radio şi durere încetarea din viaţă al U.T.C. Deva exprimă
pentru cialismului. Dar avatarurile amoroase lă pentru biblioteca comu un televizor, cu excepţia
i va fi Fie că vorbesc despre ale lui Traian constituie nală. Fiind mai mare decât Mintiei. Dar există promi a prea iubitei noastre so familiei şi colegilor de
mai ţii şi mame NINA. muncă sincere condolean
îd slir- centre miniere din Munţii doar unul din filoanele co cea existentă, va permite siuni că vom primi şi pen înmormântarea va avea ţe la greaua pierdere pri
ind ce- Apuseni, din Valea Jiului, mice ale filmului, deoarece Şi instalarea unor mese tru acest cămin un televi
treptat din Maramureş sau din alte îl mai avem fi pe muca pentru lectură. Nu se ştie zor. ioc în ziua de 30 martie cinuită prin dispariţia
Vîntul litul Romulus, care circulă 1980, orele 14,00, ia cimi prematură a celei ce a fost
la mo- zone ale ţării, reportajele precis ce destinaţie va lua Am vrut să ştim cine a- tirul din strada Eminescu.
i din Iui Radu Selejan se re angelic printre prăpăstiile actualul spaţiu ai bibliote nume, dintre cei care fac prof. NINA ROTEA.
mini- marcă prin fluenţa, deloc limbii engleze cu un voca cii. Poate n-ar fi rău să parte din consiliul de con ® Colectivul de cadre
e între • Promoţia 1960 a Li
:le ma- monotonă, a naraţiunii, bular în mînu, dovedind o se folosească tot în scopuri ducere al căminului cultu didactice al Şcolii gene
20 de prin dialogurile vii pe care mare sete filologică. culturale. „Aici s-ar putea ral Veţd, se ocupă de ac rale nr. 5 Deva, îşi expri ceului „Decebal“ Deva, a-
eroii acestora le întreţin, Alături de ardelenii pro păstra mai bine aparatura tivitatea acestuia, cine con mă profunda întristare dînc îndurerată de vestea
parcă pentru a colora pe tagonişti, avem prilejul să existentă în dotarea cămi tribuie efectiv la buna lui provocată de pierderea dispariţiei fulgerătoare a
nartie : alocuri firul epic, precum o cunoaştem pe îneîntătoa- nului : o staţie de amplifi gospodărire şi întreţinere. neaşteptată a colegei colegei şi prietenei, pro
ulă, cu fi prin bogăţia metaforică rea June, pe simpaticul Bob, care (fără difuzoare !), un fesoara NINA ROTEA,
Izolat Răspunsul lui Gheorghe NINA ROTEA,
abe de a limbajului ce trădează pe celelalte personaje, mai magnetofon, un pikup, un Işfan a venit fără ezitare : născută Buzilă, împărtă
le des- un autor cu profunde afi mult sau mai puţin discu televizor“ — Spunea direc — Toţi I suflet nobil şi distins, ad şeşte durerea grea a fa
nităţi lirice. tabile pe balanţa purităţii torul căminului. Dar, în a- Am fost surprinşi pen mirabilă tovarăşă de mun miliei îndoliate. Un gînd
că şi prietenă.
Deşi menite să descrie fi elice, toţi concurînd la ceastă sală s-ar putea fo tru că, stând de vorbă cu pios pentru colega care
işor in- sa oglindească „cetăţile sub transpunerea vioaie pe e- losi mai bine această dota câteva cadre didactice de ia • Colegii de la Consi ne-a părăsit in pragul în
inter- pămînlene“ , reportajele lui cran a unui scenariu inspi re, mai ales că, în afara Şcoala generală din Veţd liul judeţean al Organiza tâlnirii de două decenii
r sem- rat (autor: Tiius Popovici). ţiei pionierilor şi Casa ju de la absolvire.
oaie şi Radu Selejan sînt pline de celei de spectacole, tinerii şi încereînd să aflăm com
viaţă, senine, ufor de lec- AL. COVACI n-au alt spaţiu în care să ponenţa acestui consiliu, deţeană a pionierilor şi Colegii de liceu
desfăşoare activitate de mulţi dintre cei întrebaţi