Page 102 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 102
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 <
CINSTEA ZILEI SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE sm 1
I ELEV
16.00 Telex
16.05 Adolescen
Utilizării rafloaală a energiei - o \ s*$jţ;fm 16.25 creativităţ
Program
patriotice
nare
,1* -* * *. ! 16,35 Forum ce
preocupare de seamă a întregului celestin 16.55 siun.e tl
Fotbal :
Cehoslova
■ ii Sta-clionul
— în ce priveşte consu nergetice. El urmăreşte, în Această problemă de mare lilli în pauză
pronoexpi
mul de energie electrică, principal, două direcţii : pri importanţă actuală o în H| 18,50 1001 de sc
19.00
Tel ej urna]
noi nu numai că n-am luat ma este creşterea 'continuă scriem frecvent în planuri tflMipp mm 19.25 Spectacol
din sistemul energetic na a cantităţii de energie elec le de muncă ale organiza gggpig cat zilei
ţional, ci am livrat noi sis trică produsă, care are un ţiilor de partid, pe ordinea 20.05 Reportaj
temului circa 240 megawaţi dublu scop : pe de o parte de zi a adunărilor genera 1 Mai —
tura cu
de la începutul anului pînă utilizarea gazului de furnal le, de sindicat şi U.T.C. 20.25 Noi, feme
acum. şi de cocserie, în acest fel S-a acţionat pentru edu mmm 20.55 Telecinem
Afirmaţiile ing. Virgil evitîndu-se răspîndirea lui carea întregului colectiv al i .-¿kr „Dosarele
„Joc HUI
Moroşan, şeful secţiei ener în atmosferă, iar pe de al întreprinderii în ideea uti ţie a stut
getice din cadrul I.V. Că- tă parte livrarea unui nu lizării cu maximă grijă a deze
X. M. Barza,
lan, sânt adevărate. I.V. măr cit mai mare de kilo energiei electrice, a tuturor raionul 30+G0. Echipa de mineri condusă de Nicolae Jurca, fruntaşă la mina Musariu, 22.30 Telejurnal
Călan dispune de două cen waţi sistemului energetic surselor energetice. Astfel,
trale electrice ce asigură naţional. A doua direcţie pe baza urmăririi atente a ¡J£ads<
întreaga cantitate de ener urmăreşte scăderea conti consumului — întreaga u-
gie de care are nevoie în nuă a consumului de ener- nitate fiind contorizată —
treprinderea, ba chiar mai se cunoaşte în fiecare mo \ i De la corespondenţiivoluntari \ PROGUAMUl
mult. în acest context, este La I.V. Călan ment cantitatea de energie dioprogramul i
demn de subliniat că, în consumată şi se intervine Radiojurnal ;
presei; 8,10 C
ultima vreme mai ales, s-a prompt acolo unde consu COMBUSTIBIL o amplă acţiune de colec că iniţiativa „Brigada înal diilor; 9,00 Bu
acţionat cu perseverenţă gie electrică. în momentul mul creşte în mod nejus-, ECONOMISIT tare a fierului vechi cu tei productivităţi şi calităţi“ 9.05 Răspunde*
pentru a se folosi la produ de faţă se execută lucrări tificat. De altfel, fiecare participarea comuniştilor şi şi obţin cele mai bune re lor; 10,00 Bul»
10.05 Pe mare*
cerea curentului electric de modernizare a centralei maistru şi şef de echipă Aplicînd iniţiativa „Să a cetăţenilor de pe străzile zultate, se acordă premii în rii — ans ambii
surse energetice rezultate nr. 2, în urma cărora pro cunoaşte cită energie poate remorcăm o zi pe lună toa Troian, Dr. Petru Groza, bani în raport cu depăşi 10.30 Din ţări:
din procesul de producţie, ducţia ei va creşte, pai'alel să consume şi că nu-i este te trenurile din program cu Maxim Gorki, Margaretelor, rile de plan înregistrate şi 10,45 Pe marei
rii — ansa ml
cum ar fi gazul de furnal cu sporirea utilizării gazu permis să depăşească cota combustibil economisit“, per Toamnei, Minerului, Cloşca realizarea indicatorilor de 11,00- Buletin <
şi gazul provenit de la se- lui de cocserie. în paralel, ce i-a fost acordată. în a- sonalul de locomotivă de şi Eminescu. Au fost colec calitate. Astfel, brigada lui Microfonul pio
Avanpremieră
micocserie. Centrala nr. 1 s-a acţionat şi se acţionează celaşi timp, electricienii din la Depoul C.F.R. Simcria — tate şi predate 7 610 kg de Gheorghe Braşovean, a fost 12.00 E • , etin c
merge doar cu gaz de fur pentru a micşora consumul secţiile de Producţie au ca unitate fruntaşă pe ramură fier vechi. La această ac premiată penlrn rezultatele Pe marea sce
nal, iar la centrala nr. 2 de curent în procesul de o sarcină de mare răspun în întrecerea socialistă ţiune au participat şi şi-au obţinute în trimestrul I a.c. rapsozi şi cînt
se utilizează gazul de coc- producţie. Secţia energetică dere urmărirea atentă a pe 1979 —, cu sprijinul adus o contribuţie deosebi cu 4 000 lei, cea condusă de zicii populare
ai naţionalităţi
serie, gazul metan fiind fo a întreprins un studiu atent consumului, depistarea .şi meseriaşilor de la întreţi tă cetăţenii: N. Grigoroiu, Mihai Gîlcă cu 3000 lei, iar toare; 12,25 0<
losit doar pentru susţine asupra tuturor consumato înlăturarea risipei, mersul nere şi reparaţii, a reuşit Al. Pîrvu, V. Burnaz, A. cea a lui Coslachc Trifan mâne; 12,45 Pi
rea arderii. în acest fel rilor mari de curent elec în gol al maşinilor şi agre să economisească, de la în Vlădoni, M. Gorghi, A. Bog cu 2000 Ici. Colectivul sec nă a ţării —
13.00 De la 1
s-au economisit în primul tric, în urma căruia au fost gatelor, utilizarea judici ceputul anului şi pînă a- dan, D. Constantin, Gk. torului II, care a depăşii Clubul invitaţi
trimestru al acestui an pes înlocuite motoarele de la oasă a iluminatului. La e- cum, peste 30 tone de com Benko, I. Bordeanu, C. Păs planul cu 2 904 tone mine diojumal; 16,2
te 662 000 mc gaz metan. macarale şi ventilatoare, conomisirea energiei, o con bustibil convenţional. Im toria, N. Matieş, V. No- reu de fier — condus de economice; 16,
scenă a ţării;
— în situaţia că energia iluminatul, atît cel din sec tribuţie însemnată îşi adu portant de subliniat este şi viţchi, Gk. Ardelcanu, I. Aurel Barbu — a fost pre România — <
electrică de care are nevoie ţii cit şi cel exterior a fost ce şi propaganda vizuală, faptul că în perioada tri Moldovan, I. Demeter, F. miat cu 14 520 lei, iar co 19.00 Âctnalită
întreprinderea se produce redus la strictul necesar, fă în secţii, ca şi în incinta mestrului I a.c. productivi Mesaroşi, I. Puşcaş, A. Va lectivul sectorului III care 20.00 Concert
populară cu Il<
în unitate, ce preocupări ră ca prin aceasta procesul uzinei, au fost afişate che tatea muncii a sporit faţă de sile, P. Corceag, E. Bălan, a înregistrat o depăşire de tineseu, Ghe<
aveţi pentru economisirea de producţie să aibă de su mări, cum ar fi : „Econo plan cu peste 9 la sută şi 1. Jurca, E. Popper, I. Ghi- 2 537 tone — condus de şi Constantin
ei ? ferit. misirea energiei — o sar 1 s-au realizat economii, prin lea, E. Leiner, F. Varo, R. Nicolae Jur coane — cu 20.30 Ancheta
— Milităm cu responsa — Economisirea de ener cină de răspundere a fie \ reducerea costurilor la pres- Pop, M. llea, Timar Susa- 12 685 lei. Asemenea stimu Cadenţe sonor
oră;
într-o
2
bilitate în acest sens, — gie electrică a devenit, mai cărui lucrător“, „Reducerea l taţii, de IA milioane lei. na, F. Magyari, M. Doncea, lente s-au acordat şi pentru muzicale; 23,
ne-a spus interlocutorul — ales în ultima vreme, o cu 10 kW a consumului de ^ (T. Marcic — Simeria). N. Popa, 1. Resiga, 1. Mitn- realizările din luna martie stop muzical i
TIMIŞOARA
pe baza unui plan de mă preocupare de prim ordin energie la fiecare agregat celean şi alţii. (M. Vrîn- formaţiilor de lucru con tnalitatea radi*
suri elaborat de conducerea a comuniştilor, a tuturor înseamnă o economie de e- \ ACŢIUNE DE ceanca — Deva). duse de Gh. Braşovean, agricultură; 2
întreprinderii. Planul cu lucrătorilor din secţia noas nergie cu care se pot ilu l COLECTARE A Petru Pop, Coslache Pande- pe columna x
la zi — P.C.R
prinde 40 de măsuri vizînd tră — aprecia loan Tirt, mina 250 de apartamente“ 1 FIERULUI VECHI PREMII PENTRU leanu, Mihai Ungureanu, tal al naţiunii
toate domeniile de activi-^ secretarul comitetului de CEI HARNICI Teodor Blaga, Vasile Pîn- liste“; „Sînten
tate, ca şi toate sursele e- partid pe secţia energetică. 5 3 TRAIAN BONDOR i Organizaţia de partid 'car- zaru, Gheorghe Stînă şi al de ani“ — cei
dacice in Ban.
* tier IV Deva — secretar La E.M. Ghelari, pentru tora. (N. Stamin — Ghe de la sărbăte
prima dată îi
Brigadierii“ de la 1 Costică Rotam — a iniţiat stimularea celor care apli lari). zilei de 1 Mai
lidarităţii
ini
oamenilor mui
Maturitatea unul timar coSectiv <lv. ; 21,00—21,
muri
pentru
Locuitorii cartierului „Vîs- mitetului municipal Petroşani — să-şi încheie cu bine mi
coza“ din Lupeni s-au obiş al U.T.C. —, comandantul siunea la Lupeni, să se în literară.
nuit deja să vadă în fiecare Şantierului judeţean al tine toarcă cu fruntea sus la Hu (Urmare din pag. I) re sini animaţi de dorinţa şi mul unor realizări mult mai
dimineaţă, trecînd la lucru, retului de la Lupeni. Băieţii nedoara, unde să aibă ace hotărîrea de a înfăptui cu mari. Ni le-au făcut cunos INE!
ordonat în coloană, un ma au fost foarte muncitori şi leaşi succese, pentru că anul 200 de muncitori proveniţi a- conştiinciozitate exemplară cute Apostol Traian şi Ion
siv grup de tineri. Smt cei disciplinaţi, iar cei doi mai 111 de studiu le pune ceva proape în totalitate din rîn- sarcinile ce le revin din do Damian, secretarii organiza
42 de elevi din anul 111 al ştri mstrtictori, Sever Lurci şi probleme şi ar dori ca toţi dul populaţiei locale, ceea ce cumentele Congresului al XIi ţiilor de partid de la Ciun DEVA : De:
frontieră
(Pad
Liceului industrial nr. 8 subinginerul Mihai Loprich, au să-I încheie foarte bine. asigură o mare stabilitate a le a al partidului. Interlocu gani şi, respectiv, Căzăneşti. sărac (Arta); I
(construcţii) din Hunedoara. făcut în aşa fel incit să con Nu ne îndoim că ar fi alt forţei de muncă şi desfăşu torul nostru a adus, în spri Este vorba de preocuparea Sosea odată
De aproape două luni ei se firme încrederea de care s-au fel, din moment ce pe şantier rarea optimă a întregului pro jinul afirmaţiei sale, citeva sistematică a conducerii (Flacăra) ; l
(Arta);
Antici
află aici la Lupeni, unde în bucurat aceşti elevi de a au avut de înfruntat proble ces de Producţie. Dar, aşa cifre edificatoare din bilan l.P.E.G. Deva pentru califi gea strălucitoo
perioada practicii productive merge pe un şantier de mun me mult mai mari decît cele cum aprecia inginerul Florian ţul cu care au încheiat pri carea profesională a perso torul); PETRC
au constituit Şantierul ju că. In acest sens şcoala a a- din incinta şcolii şi tot le-au Todea, şeful raionului Ciun- mul trimestru al anului a- nalului muncitor, mai mult nelinişte (Uni
deţean al tineretului. les bine oamenii care s-o re făcut faţă. Le vor învinge pe gani-Căzăneşti, forţa şi pres cesta. La înaintări galerii, de jumătate beneficiind pînă dovadă pentru
iembrie);
Omt
Inlr-una din zilele însorite prezinte şi să-i facă cinste“. toate, pentru că aşa le stă tigiul acestui foarte tînăr de bunăoară, prevederile plani în prezent de aceste cursuri. publica) ; LUP
ale acestei primăveri i-am vi Am făcut aici cunoştinţă bine unor tineri inimoşi, har taşament muncitoresc le dau ficate de 350 metri liniari Apoi, în ajutorul minerilor sub soarele fie
zitat la locurile lor de mun cu numeroşi tineri, pentru nici şi dornici de afirmare cei peste 120 de comunişti, (Ciungani) şi 400 (Căzăneşti) s-au introdus la toate frontu ral) j Pe urmi
39
(I
tulul
că, pe şantierul construcţiilor care bătăturile din palme, prin propriile forţe. constituiţi în două organiza au fost realizate în propor rile de lucru maşini pneuma VULCAN: Col
de locuinţe Lupeni, unde ti noroaiele şantierului au în CONSTANTIN IOVĂNESCU ţii de partid puternice, şi ca- ţie de peste 102 la sută, iar tice de încărcat automat, rc- dos — seriile
nerii în salopete albastre, cu semnat şi vor însemna mult la ¡orari sarcina iniţială de dueîndu-se considerabil efor fărul); Mere
(Muncitoresc) ;
ecuson de brigadier, dau un mai puţin în amintirea elevi 350 metri a fost depăşită ou tul fizic şi scurtîndu-se la Moarte pe Nil
ajutor consistent, constructo lor faţă de ce va rămîne în aproape 35 la sută. Indicato jumătate timpul de execuţie (Minerul); PE
rilor, viitorii lor colegi de urma lor. Locuitorii Lupeniu- rul valorii normale, preliminat a operaţiilor. Adăugăm a- mă strigă (Mu:
breaslă. Cel mai mult însă lui vor şti că şanţul de gar la 3 772 000 lei a cunoscut poi eforturile orientate NINOASA: Si
(Muncitoresc) :
ne-a impresionat dorinţa a- dă pentru apele pluviale din şi el o depăşire de 126 000 spre îmbunătăţirea condiţiilor Adio, dar ri
(7
Noiembrie);
cestor tineri, ce se apropio cartierul Bărbăteni, situat lei. Rezultate deosebite au ob mai vorbi la
de vîrsta majoratului, ca prin imediat sub munte, săpăturile ţinut brigăzile conduse de de viaţă ale personalului roşie); GURAE
munca lor să fie cît mai u- pentru fundaţia rezervoarelor minerii Florea Miclea şi muncitor, acestea materiali- care moare
tili oamenilor, şcolii care i-a de apă din Braia, sau o par Costan Oprea (Ciungani), zîndu-se în asigurarea trans ORAŞTIE: Zbi
învăţat si educat şi bineîn te însemnată de betoane din Gheorghe Pataki (Căzăneşti), portului dinspre şi către lo tul cerului (:
cSiul lui Achii
ţeles, m felul acesta de- fundaţia viitorului complex precum şi de echipele de cul de muncă în constituirea GEOAGIU-BAl
monstrîndu-şi potenţele de de alimentaţie publică poartă sondori conduse de sondorul a două spaţii de cazare şi a re (Casa de (
constructori ai viitorului. Ti şi pecetea acestor tineri hune- şef Pasc Voicu (Ciungani) şi unei cantine căreia i s-a dus ŢEG: 39 de 1
BRAZI:
Iar);
tlul de brigadier nu îl deţi doreni, demni urmaşi ai bri maistrul loan Ardeleana. Dar vestea prin calitatea prepa ne do la Nava
ne oricare' dintre colegii lor gadierilor de la Hunedoara, dincolo de însufleţirea şi dă ratelor ei şi, îndeosebi, prin le I-II; CALi
de generaţie. Şi mîndria este Butnbeşti-Livczeni sau Salva- ruirea fiecărui membru al co ospitalitatea plină de respect ciudată (Casa
SIMERIA:
Foi
cu atît mai mare cu cît, do- Vişeu. lectivului de aici, există mult cu care bucătăreasa şefă Lu- zlbilă (Mureşu
bîndindu-l, să-l poarte aşa După orele din şantier mai adinei temeiuri care ex creţia Budugan îşi întîmpină ciuma de pc s
cum se cuvine. Dar despre i-am găsit iot în plină acti plică şi garantează optimis de fiecare dată abonaţii. kala (Lumina)
vară cu un cc
aceasta ne-au vorbit cei ca- vitate. Cei patru şefi de gru- rul).
re-i văd zilnic la lucru, le pă- Dorin Popică, loan Do-
normează munca. lean, Florin Păuşan şi Vic Toate eforturile concentrate la încheierea
„La vîrsta lor au făcut tor Băluţă — ne prezintă e- E V rem
mai mult decît ne-am fi aş videnţiaţii în muncă: Ştefan însămînţării porumbului!
teptat“ — arăta maistrul Tomoni, Mir cea Petruse, Titel Timpul prob
Carol Sălăteanu; „Sîntem Cîndea, Csaba Sebeştein, Ma (Urmare din pag. I) au intrat în actualitate lu 30 aprilie,: Vri
foarte mulţumiţi de ei“ — rin Vasile, Stelian Pnescu şi crările de întreţinere a cul ral frumoasă, i
porar noros, i
declara Otto Corceany, şeful mulţi alţii. tilaj. Drept urmare, ferme turilor. La C.A.P. Rapoltu pă-amiaza, cin
şantierului IV Lupeni al Dar tinerii brigadieri nu se le I.A.S. Simeria au reuşit Mare s-a trecut la praşila se vor semna
T.C.H. Aprecierile juste au evidenţiază numai în muncă să însămînţeze zilnic peste mecanică a sfeclei de za ploaie şi descs
ce. Vf 1 va
la bază, de fapt, sutele de ci şi în activităţile cullural- 110 ha ou porumb. în frun hăr, la ferma de legume a neral . _ab. 1
metri cubi de săpături şi ex sportive, în tot ce întreprind tea întrecerii se situează I.A.S. Simeria se face rebi- minime vor fi
cavaţii, de betoane turnate în pe acest parcurs de timp. Do fermele din satele Aurel lonatul cartofilor, lucrare tre 3 şi 8 gr:
fundaţii, de taluzări şi um rinţa lor de a face cît mai Vlaicu şi Peştiş. care s-a realizat pe aproa maxime între 1
Dimineaţa şi i
pluturi, lucrări strici nece mult i-a îndemnai să aibă Aproape de încheiere este pe jumătate din suprafaţă, ceaţă.
sare în orice şantier, dar ca propriile lor echipe de fot şi lucrarea de erbicidare a la fermele de hamei se e- La munte, v
re au solicitat foarte multe bal, handbal cît şi formaţia cerealelor păioase. în uni fectuează lucrarea de bază neral frumoa
temporar noro
ore de muncă. de muzică tişoară. I.P.L. Deva, secţia mobilă Brad. Şlefuitorul mecanic cu tăţile Consiliului unic agro — sapa mare —, la ferma vor semnala
„Volumul mare de lucrări Poposind în mijlocul aces petrol, Margareta Iga, este o muncitoare care acordă multă industrial Deva, acţiunea de legume din Deva, a ploaie, însoţite
cări electrice,
nu ne-a speriat — ne spunea tor inimoşi brigadieri, am în atenţie operatei do finisare a mobilei. Foto : VIRGIL ONOIU se efectuează pe ultimele I.A.S. Mintia, se lucrează de serviciu ; C
!Marin Licu, activist al Go- ţeles că au o singură dorinţă 500 hectare. De asemenea, intens la prăşitul cepei.