Page 11 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 11
6969 @ JOI, 3 APRILIE 1980 i Ag. :
J
Sesiuni de constituire Pe cind o pîine rumenă şi pufoasă,
/IZIUNË
a consiliilor populare
de calitate superioară ?
Continuă sesiunile de Toma la Lupeni, Gavrilă
»ileton : „Fri- constituire a consiliilor David la Petriia, Wilhelm Un număr -de scrisori, materie primă obţin tot fe toansport igienic şi opera tă greutăţi în ceea ee pri
i Castcrbrulge“
ultimului epi- populare. Ieri au avut loc Neag la Uricani, Gheorghe din multele care sosesc de lul de derogări de Ia nor tiv al produselor. A doua veşte materia primă, eu aş
asemenea evenimente la Săcăluş la Vulcan, Aron la cetăţeni pe adresa redac mele de calitate. Noi, însă, întrebare : de ce .pâinea e vrea să întreb : de oe -în
Lupeni, Petrila, Uricani şi Medrea la Baia de Criş, ţiei an un 'conţinut-surpri- nu primim asemenea 'dero uneori tare la Deva. A ziua de 25 martie puinea
i şcoala noii Vulcan precum şi Ia Baia Zamfira Cheşeriu la Baru, ză. Sînt scrisori trimise de gări. Sînt şi defecţiuni or treia 'întrebare se leagă de 'mare a'lbă a fost arsă. Do
de -Criş, Baru, Băcia, Geoa- Traian Cristoi la Băcia, cei care la rândul lor au ganizatorice care -carenţea- ceea ce ştiu că se practică •asemenea, de ce se ,găsesc
limbă nisă giu şi Ribiţa. Au fost aleşi Aurel Doboş la Geoagiu şi avut neplăcuta surpriză -ca, ză procesele tehnologice. ¡Re în -alte oraşe. Se face stu
zilele fapte- în pîine cocoloaşe de cocă.
re ca preşedinţi ai birourilor Nicolae Dorin Roman Ia muşcând dimtr-o -bucată de •de altă parte, -cerinţa de diul de consum ;pe cal Astea nu mai -depind de
executive tovarăşii : Horia Ribiţa. pâine, dinţii să .li se 'Opreas consum şi-a schimbat -foar culatoare şi astfel subiec materia primă. Nici ifapitofl
iturală că în diverse corpuri is-trăi- te mult structura, în sen tivismul celor ce fac -co că 'găsim în produse ace
mimate :
marina nil“ ne. -Din partea altora recep sul că cea mai mare par merţ cu produse de panifi de .găm’ăîie, capete 'de -sfori
I ţionăm reproşuri la adresa te a populaţiei solicită .pîi caţie nu mai poate inter etc.
tndere şi cu producătorilor de pîine, ne albă. Noi, în schimb veni. De ce nu -se încearcă
ţ-ele la cea ce Dumitru Fleancu : Vom
lică dintre Iu- pentru că aceasta e uneori primim şi făină interme şi la ©oi un .asemenea cerceta ce s-a -întâmplat în
vestei priraă- crudă, alteori 'deformată sau diară şi imtagrălă. Produ studiu ? 25 martie cu plinea mare
nănatul cine mai ştie cum.. -Ge se cem anual cam 60 000 -to Dumitru Fleancu : Mij
#
etului vor fi poteliG8 “ şi difuzate albă şi vom răspunde ce
I de voie bu- întâmplă de fapt în secto ne de pîine şi simţim o a- loacele cu care transpor- măsuri am luat. Celelalte
rul producţiei de panifica
ntre Dunăre ţie ? De ce sînt produsele defecte ale produselor iae
fu luna aprilie iu presa aşa cum sînt ? Iată ce ne-a datoresc neglijenţelor în
procesul tehnologic şi, în a-
determinat ;să punem de 'nurnite cazuri, unor inten
astă dată faţă în Ţaţă 'pro ţii străine eticii noastre.
ducători ;de .pîine din Deva
(Red. Ca un ecou al a-
şi Hunedoara şi câţiva con cestei .ultime afirmaţii, pes
sumatori.
SClNTEIA nc, municipale şi orăşeneşti te două zile primeam la
1: o,00 Ra- Au participat, din partea Consumatori şi
liminetii; 7,00 Un serial (le articole cu ca de partid în organizarea mun consumatorilor, tovarăşii : redacţie o chiflă în capătul
,00 Revista racter teoretic cu privire la cii pentru realizarea hotărî- Maria Tudor, muncitoare -căreia se afla un ac -de
iriernl melo- rilor partidului, a planului ‘de , producători de pline gămălie. Ne întrebăm : oe
etin de ştiri; ■marile obiective ale politicii. legătoare la Tipografia De calitate are munca de e-
t ascultători- noastre externe. Articolele dezvoltare . economico-socială, va, -Paraschiva Ajitay, res
•Un de ştiri; vor avea următoarele teme : •în perfecţionarea întregii ac ponsabila centrului de ra- ducaţie care se face La în
azinul femţii- — Pentru un climat de tivităţi organizatorice. treprinderea respectivă dacă
us fo^ *orie • idioficare Deva şi Voieu.Lă- ■cută lipsă de forţă de mun tăm produsele sânt ’demo
e ştiri; 11,20 pace, destindere şi coopera izăruţ, .analist -programator au loc asemenea manifes
Radio—TV. ; re în întreaga lume. MUNCA la centrul de calcul al -C.M. că. La noi „plani“ înseam date. Din -cauza aceasta în tări şi pe -alt plan, -cum
e ştiri; 12,05 — Pentru extinderea cola nă cerinţa comerţului. Nu timpul transportului tmele sînt supravegheaţi oamenii
lă a artistu- Deva. o -dată -cerinţa aceasta n-aţe -produse suferă deformări.
î,45 Din eo borării cu toate ¡ările lumii. Consultaţii realizate prin Din partea industriei de în procesul muncii ?
ni ui nostru ; — Pentru afirmarea trai prisma rolului, atribuţiilor şi panificaţie au participat nici o bază reală. ‘Propun La a doua întrebare am Vasile Buzdugan : Supra
la 3; 15,00 nică ,a principiilor noi de redacţiei să întreprindem răspuns. -Cererea de consum
Î0; 1G,00 Ra- sarcinilor încredinţate de j tovarăşii : ing. Dumitru la ora închiderii un raid mu e studiată bine. Ni se solicitarea capacităţilor de
> Cîntece de relaţii între state. partid sindicatelor, a mijloa Fleancu, directorul între producţie influenţează mult
> Tehnică şi — Pentru securitate şi co celor şi formelor prin care prinderii de panificaţie De prin unităţile de desfacere. -comandă pîine „după in calitatea produselor. Nod
agricultură ; laborare între toate statele ele pot să-şi aducă o mai Se va vedea cîtă pîine ră- spiraţie“. Noi fabricăm cît
muzical din va, ing. Vasile Clonda, şe cere comerţul. mergem, deocamdată, pe a-
ietin de ştiri; Europei. marc contribuţie la înfăp ful secţiei panificaţie de la mîne pe a doua zi, deşi noi ooperirea deficitului de ca
familiei; 17,30 — Pentru dezarmare, pen tuirea documentelor progra Hunedoara, Elena Moi-se, facem aprovizionare, la ce Rica Sas : Aş dori să pacitate, dar în -următorii
istice; 17,45 matice adoptate de Congresul ; rerea -comerţului, şi de cîte -completez acest răspuns. ¡La doi ani vom avea în judeţ
Mii i muzicii“ tru o lume fără arme şi şef compartiment C.T:C,, 2—3 ori pe zi. magazin-u-1 65 din Deva, -în
; 18,00 Orele războaie. al XlI-lca al partidului. Vasile Buzdugan, inginerul capacităţi de fabricare co
erpreţi de — Pentru înlăturarea îm Se vor publica, de aseme şef al • întreprinderii şi Rica Aş dori să -informez con urmă cu trei săptămâni respunzătoare şi capacităţi
ră; 20,30 Re- părţirii lumii în ţări bogate nea, articole, anchete, cola sumatorii că ne preocupă responsabila a dat refuz de •de măcinat la nivelul ce
li; 20,40 Ca- Sas, .şefa unităţii de franze- comandă .pentru ziua de
î2,00 O zi în- şi lari sărace, •pentru o nouă borări privind modul în ca- lărie Deva. extinderea şi modernizarea sîmbătă, motivî-nd că pînă rerii de produse.
00—5,00 Non ordine economică internaţio re sc desfăşoară învăţ amin tul capacităţilor de producţie, (Red. La masa rotundă
octurn. nală. politico-ideologic ele masă. Ing. Dumitru Fleancu : scop în care avem în lucru -în acea zi nu reuşise să nu s-au dat soluţii -pen
— Pentru unitatea forţelor întreprinderea noastră pro o serie de capacităţi noi de vîndă produsele comandate tru corectarea unor stări
duce pîine, făină şi altele,
democratice şi progresiste ale RADIO prin 33 de unităţi de pro producţie, făină şi pîine la joi. Paraschiva Aji-ay: Este de lucruri necorespunzătoa
contemporaneităţii. 7 riada : calitate — produc ducţie răspândite în tot ju Deva, Lupeni, Petroşani şi adevărat. Calitatea produ re. S-au făcut promisiuni
tivitate — venit national (Ri deţul. Nu o spun ca pe o Călan. selor e în funcţie şi de co că se vor studia cauzele
ERA SOCIALISTĂ fiecărui fenomen negativ şi
îl din Rodos dicarea continuă a calităţii şi scuză, dar în munca noas Voicu Lăzăruţ : Aş dori merţ. De felul cum întoc
II (Patria) ; asigurarea competitivităţii (pro tră apar o serie de .greu să vă întreb ce condiţii a- meşte comenzi, -cum depo ulterior se vor întreprinde
b I* -ir (Ar- fn numerele 1, 2, 3 şi 4 duselor în toate ramurile e- tăţi. Furnizorii noştri de veţi pentru a asigura un zitează produsele, cum face măsuri. Să aşteptăm, -deşi
.RA : Cine din această revistă au apărut cam de multă vreme -o fa
lacăra) ; O- conomiei naţionale; creşterea recepţia lor. Şi comerţul
licn (Arta); toate consultaţiile cuprmzînd productivităţii muncii — fac- ne este dator sub acest as cem.
îşte Atlanti- pect. (Red. la masa rotun Informăm consumatorii
ul); PETRO-
pe Nil — dă a fost invitată şi o res •că problema calităţii pro
îixea); Nick ponsabilă de unitate de duselor de panificaţie a
ectiv (7 No !n sprijinul celor care studiază desfacere, dar nu ştim -din constituit obiect de analiză
ul păianjen
JPENI : Sa- ce motive nu a participat). într-una di-n recentele şe
(Cult*'”‘?? v x; în invăţămfriitsi politico-ideologic Vasile Clonda: La cea dinţe ale Secretariatului
ista, uoiani’ Comitetului judeţean de
aiceafărul) ; -de-a treia întrebare răs
i fierbinţi © La clubul „Constructorul", peste 100 de oameni ai pund eu. Nu consider ideea partid. Concluziile a-u fost
LONEA: Po- muncii de la T.C. Deva au audiat zilele trecute două in adaptabilă 3-a noi. ■clare : produsele sînt de
\ (Mirierul); temele comune de la învăţă- tor holărîlor al sporirii pro teresante expuneri : „Concepţia profund ştiinţifică a secre slabă calitate pentru -că tou
og peste ani Redacţia : O respingeţi
ANINOASA: mîntul .politico-ideologic de ducţiei materiale şi a venitu tarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, chiar aşa, fără nici o mo ‘se respectă disciplina teh
arginea sa- partid. lui national ; cercetare ştiin cu privire la .realizarea politicii de dezvoltare şl moderni nologică, controlul şi asis
•csc); URI- In continuare vor apare: ţifică, dezvoltare tehnologică tivaţie ?
(7 Noiem- zare a economiei româneşti" şi „Gîndirea sociaLpoIrticâ a Vasile Clonda : La noi tenţa tehnică pe schimburi
Leii saloa- — Creşterea productivită şi progresul tehnic m noua preşedintelui Nicolae Ceauşescu — concepţie ştiinţifică u- populaţia consumatoare e nu sînt asigurate şi dacă
:oşie); GU- ţii muncii — factor holuri etapă de dezvoltare a socie nitară privind soluţionarea problemei naţionale în -Româ se asigură nu sînt eficien
:eu împreu- lor al sporirii producţiei ma tăţii). fluctuantă.
ORAŞTIE : nia". (Red. Nu ne -declarăm -de te, iar e'ontrolul -de calitate
de la Na- teriale şi a venitului natio — Democraţie — partici © Se plantează roşiile în solar. La ferma-solarii din acord cu gîndirea în acest este ca şi inexistentper
b I—II (Pa- nal ; pare — responsabilitate ,(În Srritandrei, a 1J.Lf. ©eva, a început plantatul roşiilor iîn
diplomatici tărirea autoconducerii munci solar pe cele 6 hectare planificate. Tot -aici s-a ter-roinat fel a unei idei despre nou. sonalul muncitor -este slab
GEOAGIU- — Ridicarea continuă a Populaţia este fluctuantă şi pregătit profesional şi mul
cu ploaie bunăstării întregului popor toreşti şi ■ autogesiunii ■econo plantatul verzei. Pentru >a folosi cît mai eficient •pâmîrituil, în alte oraşe dar acolo te altele.
/âjţură) ; HA- — scopul suprem al politicii mice în toate sectoarele ; me pe terenurile din jurul salariilor s-au plantat legume în
de zăpadă canismul şi principiile auto- există preocupări -de a aşe Pentru îmbunătăţirea ra
R \ZI : La noi ■partidului nostru ; editură asociată. za pe baze ‘şti-iniţifice cere dicală a acestei situaţii s-a-u
7 A LAN : M-aţi In sumariil revistei vor fi, ¡gesliunii economici;). © Un număr mare de eleve -de la liceul minier s-au în- rea de consum. Şi după luat măsuri -pe care con
Oasa de cultu- de asemenea,, incluse perma — Integrarea lot mai >or- tîlri'rt luni după-amiază cu profesoora Z-oe Zaharia şi dr.
egăsită (11 Iu- Dorina Fodoreanu, în -cadrul acţiunii periodice „Sfatul -me părerea -noastră, nu este o ducerea întreprinderii este
:RIA : Camera nent studii şi articole care ■ ■■ganică a partidului în viata treabă numai a producăto obligată să le apli-ce ne
a spre mare decurg din tematica orienta societăţii noastre ‘(Forme mie dicului, pedagogului şi -juristului". După -discuţiile purtate, rului, ci şi a comerţului). întârziat.
_,IA : Cele pa tivă pentru învăfămîrttdl po .îmbinării .activităţii de partid a rulat un interesant film -documentar pe teme de educa
lie lui Marisol ţie sanitară. Maria Tudor : Dacă exis ION CIOCLEI
7IELARI : De litico-ideologic. şi de stat ; rolul şi atribuţii
altă a oglinzii le organismelor cu caracter O „Duminica cultural sportivă" organizată la Veţel a
MUNCA DE PARTID dublu — de partid :şi de stat; fost 'O zi bogată în acţiuni înstructiv-educcrtive. Dimineaţa,
•sarcinile organelor de partid s-au desfăşurat pasionante întreceri de fotbal, tenis de un proces ou publicitate j
— Ridicarea continuă a ca în perfecţionarea -acestor ,or- masă şi şah în cadrul „Cupei de primăvară". După-amia- lărgită, în -care au fost |
OEXPRES lităţii şi asigurarea competi ’ganisme:)■ ză, în faţa -unui numeros public, a fost ţinută -expunerea judecaţi şi condamnaţi la ->
„Momente din -viaţa şi activitatea tovarăşului Nicolae pedepse între 1 an -şi 2 I
tivităţii produselor in toate
ramurile economiei naţionale TELEVIZIUNE ' Ceauşescu", armată de programul artistic -al formaţiilor ani închisoare, pentru di- „
tragerii Pro- — obiectiv principal ml acti din 'comună, 'cuprins în -Godrul „Dialogului 'hunedorean". ferite infracţiuni : T-raian k
2 aprilie 1980: ® Marţi după-amîazâ a avut loc serbarea cercurilor ® Transport ilegal. Ich-im, ' Ioa-n Zlătaru, J
vităţii fiecărei întreprinderi. Considtaţiile se transmit în i
ti, 35, 13, 5, 20. cadrul .emisiunii „Întrebări şi de copii de la casa de cultură. Copiii de ki cercurile de Mibai Bal, şofer la Gheor-ghe Bobora, Ioan ,
;
: 45, 33, 4, 22, Sarcinile organelor şi organi
zaţiilor die partid privind în răspunsuri", marţea, de la limbă germană-preşcolari, -de balet, acordeon şi chitară I î.S.A.I.A.D. Haţeg «-a gîn- Basca şi Ioan Răuţ. Cu |
.ş-tiguri : 894 640 noirea continuă a produselor .■ora 18,25, in program cuplat au pregătit şi prezentat în faţa" părinţilor lor iun frumos ! dit -că n-ar fi rău să facă acest prilej, în faţa celor J
ridicarea performantelor lor cu emisiunea „Revista social- program .artistic. I un ciubuc cu autocamio- prezenţi au fost prelucra- |
tehnice şi tehnologice, pro politică". © Astăzi, de la ora 16, la stadionul „Cetate", meciul II n-ul statului. Gîndit şi fă- te şi diferi-te articole din ,
movarea largă a progresidui — Congresul al Xll-lea cu de fotbal Minerul Deva — Minerul -Oraviţa, reprogramat k cut. Dar în Uricani — Codul penal, în -scopul cu- |
tehnic ; privire la dezvoltarea demo din etapa -de -duminică. ( după ce încărcase din noaşterii legilor şi preve- s
— Sarcinile organizaţiilor craţiei socialiste, întărirea DOINA COJOCARU i Cîmpu lui Neag 10 bovi- nirii infracţiunilor. _ |
de partid şi ale consiliilor tic autoconducerii muncitoreşti şi ne ca să le transporte în- ® Victimă a alcoolului- J
ibabil pentru -. spre Haţeg — organele de în ziua de -29 martie a.c., .
.prilic. conducere din C.A.P. cu pri autogestiunii economice în I miliţie l-au invitat să după ce a băut spirt me- 5
li instabilă şi vire la îmbunătăţirea orga toate sectoarele. Sarcinile or
işor. Cerul va nizării muncii, instaurarea u- ganelor şi organizaţiilor ¡de Concursuri de admitere in instituţiile 5 tragă pe dreapta. Şi cum dicinal (!), Gheor-ghe Mo- j
noros. Vor că h forme legale de transport nu, din Cioclovina,^ co- |
iţii sub iormă nui spirit de ordine şi dis partid în perfecţionarea acti I nu a-vea, urmează să su- muna Boşorod, s-a jmba-
ire, vor avea ciplină, creşterea ■ rolului a- vităţii organelor de conduce militare de învăţămint v
e aversă, pe dunurilor generale, dezvolta re colectivă din unităţile so l porte -consecinţele- De tat. Pornind la drum în 1
-le de descăr- cialiste ; Ministerul Apărării Naţio- terc la una din aceste inşti- 8 unde şi concluzia că ciu- această stare n-a mai va-
s
şi do grindină, rea -democraţiei cooperatiste, nale organizează concursuri tuţid militare tle invăţămint, ' bucul — nu ca ulciorul zu-t puntea peste rmi w
'la moderat eu asigurarea condiţiilor pentru — Critica şi autocritica de admitere, -pentru anul pot depune cereri de înscric-
emporare din ca toţi cooperatorii să par — mijloc eficient de înlătu şcolar 1980—1981, în următoa- re la Centrul militar jude- | — duce întotdeauna la... Cioclovina şi a căzut în I
c. Temperatu- rele instituţii militare de in- ţean Hunedoara, „Piaţa Uni- 4 apă. apă, î-nneeînd-u-se. _ Am
tre 2 si 7 gra- ticipe activ la activitatea de rare a lipsurilor., de perfec văţămînt : rii“ nr. 6 din Deva, zjltuc, 8 © Proces cu publicitate mai scris la această r-u- |
maximă. între producte şi la munca de ţionarea a întregii activităţi — Academia militară, ia- intre orele 8—12_ şi 17—19,
,e. conducere; de partid, de stat, economi cuKăţile tehnice ; facultatea pînă la 10 aprilie 1980, de J lărgită. în sala clubului ferică despre victime a.le *
de medicină militară ;
unde pot primi şi reiaţii rc-
alcoolului. Cine trefeuie,
|
t „Constructorul“ din Hu-
rbilă, cu cerul — Congresul ml Xll-lea al ce şi sociale, sarcinile ‘orga — institutul -de marină ieri.toare iii condiţiile dc sc- 8 nedoara a fost -organizat să ia aminte. »
•périt. Vor că partidului despre importan nelor şi -organizaţiilor de „Mircca cei Bătrîn“ — sec- lccţion.are, documentele ne
ii! locale sub ta activităţii organizatorice partid privind stimularea cri ţii! e de marină mHitaxă ; ccsare pentru admiterea la Rubrică realizată cu sprijinul |
poviţă şi nin- — Şcolile militare de maiş- CO ncurs, disciplinele şi pro- ( Inspectoratului judeţean de interne '
îrolog de ser- în ridicarea rolului conducă ticii şi autocriticii, cultivarea tri Ti^S U S t diue SC să par- bele concursulm dc admite-
-ga Liana). tor al partidului. Sarcinile .combativităţii revoluţionare ticape la concursul de odrni- re şi alte detalii.________________________ _
birourilor comitetelor judeţe-. faţă de lipsuri.
