Page 14 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI F
SENTIMENTE DE ÎNALTĂ PREŢUIRE g STIMĂ PREŞEDINTELUI Cinstire hărniciei
ROMÂNIEI, TOVARĂŞUL NIGOLAE CEAUŞESCU muncitoreşti 16,0(1 Tole:
16,05 In d
tclini
16,30 Emis
Patriot şi Conferirea Steagului roşu şi Diplomei germ
(Urmare din pag. I) tate bune în întrecerea so 18,20 Kepti
Ungă
cialistă şi în cinstea zilei de b
Oamenii muncii din muni de 1 Mai". Internaţionalist înflăcărat de onoare de întreprindere fruntaşă în 18,50 1 001
cipiul Deva '— mineri, ener- „Noi, constructorii de ma 10,ou TeleJ
geticieni, constructori şi al şini şi. utilaje miniere — se Expresie atotcuprinzătoare re tinde. Şi, intr-adevăr, jus întrecerea socialistă pe ţară, pe anul 13.25 ţiona Peuti
te categorii de personal arată în telegrama colecti a vitalităţii democraţiei noas teţea şi clarviziunea orientă trică,
muncitor — au primit cu vului de oameni ai muncii tre socialiste, realegerea tova rilor sale au devenit, în ulti 1979, colectivului I.M. Hunedoara natiu
multă bucurie momentul so de la I.U.M. Petroşani — răşului Nicolae Ceauşescu în mul deceniu şi jumătate, re 18.35 Cu i
lemn al realegerii dumnea vedem în realegerea dum înalta funcţie de preşedinte sortul puternic al uriaşului toate
mal
voastră, mult stimate tova neavoastră în fruntea ţării al României reprezintă do ejort constructiv pe care îl După cum s-a anunţat în luat cuvîntul tovarăşii Ior- lueră
mftvt
răşe Nicolae Ceauşescu, in garanţia mersului nostru vada supremă a unităţii de faccrn şi al prestigiului fără presa centrală şi la radiote- dache Scînteie, miner şef 10,45 Fitul
funcţia supremă de preşe- ferm înainte pe drumul gândire şi acţiune a poporu seamăn de care tara noastră leviziune, pentru rezultate de brigadă la E.M. Ghelari, d rin"
dinte'al Republicii Socialis construcţiei socialismului şi lui, manifestarea cea mai ţară.
te România — se spune în comunismului pe pămîntul puternică a libertăţii dreptu se bucură astăzi în lume. Re le bune obţinute în anul Ştefan Tomescu, maistru (liori
plan international, de nume
telegrama Consiliului muni milenar al României. Folo lui său de opţiune politică în 1979 în activitatea de pro miner la E.M. Teli-uc, Ga- 21.25 ceam Gintă
ducţie, întreprinderea mini
cipal al sindicatelor, Deva. sim şi acest moment pentru momentele hotărâtoare ale le şi gândirea cutezătoare eră Hunedoara s-a situat briela Boţa, şefa Uzinei de 21.35 Telej
Toţi cei ce muncesc şi a vă mulţumi încă o dată, înaintării patriei spre comu ale tovarăşului Nicolae pe locul II în întrecerea preparare a minereurilor
Teliuc.
trăiesc în municipiul Deva mult stimate tovarăşe secre nism. Ea demonstrează încă Ceauşescu se leagă instaura socialistă pe industria repu
vă urează dumneavoastră, tar general, pentru tot ce o dată că timpul şi istoria rea unui climat de încrede blicană, conferindu-i-se — Vorbitorii s-au referit la
cel mai iubit fiu al poporu aţi făcut pentru dezvoltarea promovează, în judecata lor re şi apropiere între state, în cadrul solemnităţii de rezultatele bune obţinute
lui, personalitate proemi fără precedent şi moderni severă şi dreaptă, numai pe de înţelegere şi colaborare săptămîna trecută — de la constant de colectivul I.M.
nentă a vieţii politice inter zarea uzinei noastre, cu acele personalităţi politice paşnică între ţoale ţările. Pa Palatul Marii Adunări Na Hunedoara, la condiţiile tot BUCUR)
mai bune de muncă şi de
naţionale, ani mulţi, sănăta scopul realizării de utilaje care şi-au dedicat, în chipul triot şi internaţionalist înflă ţionale — „Ordinul Muncii“ viaţă ce le sînt asigurate azi <110,71;, grai
Raidiojum
te, putere de muncă spre complexe necesare mecani cel mai dezinteresat, viata şi cărat, tovarăşul Nicolae clasa a Il-a. Este o dovadă presei; 8,
binele şi fericirea poporului zării lucrărilor miniere din Ceauşescu a devenit astăzi minerilor, la sprijinul per diilor; 9,01
român. munca fără de răgaz cauzei exponentul cel mai strălucit a înaltei preţuiri pe care manent pe care-1 primesc 9.05 Răspi
subteran. Vă asigurăm, mult nobile a înfrumuseţării şi u- partidul şi statul nostru, minerii din Poiana Ruscăi lor; 10,00
Ne angajăm solemn să al naţiunii noastre, al spiri personal tovarăşul Nicolae din partea organelor muni 10.05 C
îndeplinim sarcinile izvorite iubite şi stimate conducător, manizării acestei lumi. Intre tului ei de omenie şi drep Ceauşescu, o dau muncii cipale şi judeţene de partid powulare
din istoricele documente ale că nu vom precupeţi nici acestea, personalitatea tova tate. Iată pentru ce ne ex iî',/5 Foni
răşului Nicolae Ceauşescu a primăm deplina şi cea mai minerilor — acest puternic şi de stat, centralei şi mi Ştiinţa şi
Congresului al Xll-lea al un efort pentru a răspunde căpătat strălucire, bucurîn- detaşament al clasei noas nisterului de resort, la a- Cezar Tă
11,00 Bulo
partidului, să obţinem rezul intru totul ocestei încrederi". du-sc de preţuirea unanimă sinceră adeziune fată de re- tre muncitoare, angajat în- tenţia cu totul deosebită de Corni Fii
a poporului român şi a lumii. învestirca tovarăşului Nicolae tr-o misiune de majoră res care se bucură din partea rad; 11,20
Ceauşescu în suprema răspun
CTITOR DE VEAC Asemenea marilor creaţii dere de preşedinte al Româ ponsabilitate pentru dezvol partidului şi statului, per dio-TV.; 1:
ştiri;
omeneşti, concepţia genera tarea patriei : asigurarea sonal a tovarăşului Nicolae folclorul u.
De 15 ani trăim un timp a calităţii umane. Aici, „Mi lă a tovarăşului Nicolae niei socialiste, actul acesta Melodii <1
in care, mai mult ca ori nerul de onoare al Văii fiind nu numai un impera materiilor prime, a resurse Ceauşescu — minerul de De la 1 L
când, jal>ta a devenii o a- Jiului“ a mînuil manetele Ceauşescu, inlralä definitiv tiv al obiectivitătii istorice, lor minerale utile şi ener onoare al ţării. Intr-un con club; 16,0C
Coordonai
devărală emblemă a spiri combinei, în suişul ei spre in patrimoniul universal al dar şi alegerea inimilor şi getice. sens de gînduri şi senti 16,40 ŞL
tului creator. Explicaţia este cărbunele dătător de lumi gîndirii social-politice înain conştiinţelor noastre. Minerii din Poiana Ruscăi mente, cei care au luat cu prin <lec<
vântul au exprimat profun
simplă şi ca îşi are izvorul nă. „Adevăratul viitor pen tate, poate fi înţeleasă cu a- au trăit acest moment săr de ştiri;
în aceea că dominanta ani tru mineritul nostru a în devăral numai la lumina Prof. S. SELAGEA bătoresc, de apreciere a da gratitudine şi recunoş muzică p<
lor aceştia este edificarea ceput atunci cînd secretarul scopurilor supreme către ca- Vaţa de Jos muncii lor, ieri după-amia- tinţă conducerii de partid tru patrie
Ţ
Cornel
multilaterală în toate pla general al partidului, tova ză, în sala „Siderurgistul“ şi de stat pentru preţuirea le serii; ;
nurile vieţii economice, so răşul Nicolae Ceauşescu, a din Hunedoara, unde a a- pe care o acordă muncii cai din
ciale, politice şi culturale. coborât aici, printre noi — vut loc festivitatea înmînă- lor, pentru distincţia con 20,15 Sen
20,45 Cad
Nicicând în marea istorie a se confesa cu mândrie şi rii Steagului roşu şi Diplo ferită, adeziunea plena O zi intt
poporului român atributele respect minerul şef de bri mei de onoare de Întreprin ră faţă de realegerea tova Non stop
construcţiei, ale efortului u- gadă llie Chiron din Vul dere fruntaşă pe ţară In răşului Nicolae Ceauşescu
nitar şi unanim pentru a can. Din acea zi eu şi or întrecerea socialistă pe anul — cel mai iubit fiu al po
întemeia monumentalitatea tacii mei, tofi minerii tă 1979 colectivului întreprin porului român — în supre
nouă şi tonică a României rii, am înţeles mai bine da derii miniere Hunedoara, ma funcţie de preşedinte al
socialiste de astăzi n-au toria ce-o avem: răspun situat pe locul I pe ramura Republicii Socialiste Româ
DŞVA:
avut asemenea valenţe in dem (arii aşa cum şi (ara minereuri şi pe locul II pe nia şi s-au angajat, în nu — seriile
dezvoltarea creatoare, ase ne răspunde nouă cu grija industrie. mele colectivelor pe care le Eboli —
menea ritmuri incredibile, părintească". La festivitate au par reprezintă, să muncească în ta); HUR
ca în acest deceniu şi ju Era o zi senină de toam ticipat ^ tovarăşii Ion aşa fel îneît să-şi îndepli mă strig’
peraţiunei
mătate de cînd în fruntea nă, o zi ca toate celelal Ciueu, prim-secretar al nească exemplar toate sar Hercule
partidului nostru comunist te, cînd tovarăşul Nicolae Comitetului judeţean Hu cinile de plan şi angaja da (Const
şi a fării se află tovarăşul Ceauşescu. acolo, în adâncul nedoara al P. C. R., pre mentele, să materializeze ŞANI; R
Nicolae■ Ceauşescu. Vulcanului şi Lupanilor ho neabătut obiectivele celui seriile I—
Carter
tăra înfăptuirea programu şedintele Comitetului e- de al Xll-lea Congres al
Cifre, grafice sau com xecutiv al Consiliului popu
(Republic.
paraţii pot vorbi convingă lui de mecanizare a mine lar judeţean, Brîncoveanu partidului, să dovedească fQri exj
tor — şi vorbesc — despre ritului românesc. Marele Pogea, prim-secretar al prin noi fapte că sînt demni Tînăr şi
ascensiunea vertiginoasă a salt continuă astăzi, făcând Comitetului municipal de de înalta distincţie ce le-a rcsc); 3
tării. Shil însă transfor lumii cea mai convingătoa partid Hunedoara, Petru fost conferită. dolarii şi
re demonstraţie despre ce
mări profunde, structurale, se poale realiza sub semnul Furdui, preşedintele Uni Din partea colectivului firul); L
petrecute în aceşti ani în generos al gîndirii şi fap unii sindicatelor, din ra I.M. Barza, şeful de bri cel mai
fa[a cărora limbajul cifre gadă Teodor Feier, vice
tei revoluţionare. Să zăbo mura minieră, petrol, geo TRILA :
lor este neîndestulător. Aici, vim mai mult asupra aces preşedinte al consiliului oa (Muncitor
în Valea cărbunelui româ tui mare şi fundamental a- logie şi energie electrică, menilor muncii, a adresat Plopii de
Fulca,
Ghcorghc
adjunct
nesc, în locul acesta, intr-o devăr al epocii pe care cu al ministrului minelor, minerilor din Poiana Rus tulul (M
zi de noiembrie, aici în deplină îndrituite o denu căi salutul şi felicitările mi CANT : S
adine, în acea „sală de mim epoca Ceauşescu. Pen petrolului şi geologiei, nerilor din Ţara Zarandu- pozltor
lucru“ unde se oficiază din tru că ca este epoca noas mineri, cadre tehnico-ingi- lui, a adresat chemarea la BRAD: C
zori şi pînă în zori ceremo tră. Pentru că avem şansa nereşti, invitaţi din partea întrecere însufleţită pentru buie (Ste-
nia trezirii la viată a căr şi mândria de a-i fi con unor unităţi economice obţinerea de noi rezultate TIE : Un
bunelui, oamenii acestui loc temporani. ..E Omul. Pre colaboratoare. pe acest an. Navarone
s-au sfătuit gospodăreşte cu şedintele. Eroul/lnlîiul tă Tovarăşul Vasile Golda, Tovarăşul Gheorghe Fulea tria) ; C
conducătorul partidului şi rii ctitor şi bărbat/E chiar directorul I.M. Hunedoara, a felicitat colectivul I.M. roşii (Fia
stalului, tovarăşul Nicolae visarea noastră în ecoullhi a făcut'o scurtă trecere în Hunedoara pentru rezulta BAI : 30 ■
Ceauşescu, in legătură cu care-nlrcgul neam s-a în revistă o realizărilor colec tele constant bune în acti cultură);
ce ar mai lipsi pentru ca trupat". tivului pe anul 1979, ex vitatea de producţie, l-a zile de
această meserie a bărbăţiei I.I.. Chişcădaga—Deva, creaţie a anilor construcţiei desră- primând angajamentul una asigurat de tot sprijinul BRAZI :
şi curajului să devină una DUMITRU DEM IONAŞCU surate a socialismului. Foto : V. ONOIU nim de a amplifica suc din partea ministerului de CAT.AN :
cesele de pînă acum. resort, i-a adresat noi suc seriile I-I
Luînd cuvîntul, tovarăşul cese în muncă. ră) ; V
Petru Furdui a evidenţiat în cadrul festivităţii a Iunie); SI
CU TOATE FORŢELE LA SEMANAT ! activitatea fructuoasă pe luat cuvîntul tovarăşul rămin cl
* care o desfăşoară cu con Ion Ciucu. Vorbitorul a ILIA : C
secvenţă şi înaltă dăruire felicitat întregul colectiv (Lumina)
(Urmare din pag. 1» zon în perioada optimă şi toate suprafeţele planifica clă de zahăr, sfeclă furaje patriotică destoinicii mineri al I.M. Hunedoara pentru sul de B
de calitate şi-au adus-o, te cu orzoaica — 30 ha ; ră, legume — au fost în- din Poiana Ruscăi, faptul rezultatele bune obţinute GHELARI
capacitate a utilajelor din între alţii, mecanizatorii sfeclă de zahăr — 20 ha ; sămînţăte — ne-a informat că şi-au îndeplinit cu a- în activitatea de producţie, laltă a c
dotare, există realmente Nicolae Ioviţoni, Sabin Cră- lucerna pentru sămînţă în tovarăşul Teodor Vasiu, proape nouă luni şi jumă remarcând aportul an de resc).
condiţii ca - semănatul po ciuneanu, Vasile Moroz, cultură pură — 10 ha şi primarul comunei. La tate mai devreme planul an sporit al minerilor din
rumbului să fie încadrat In Constantin Tase, Augustiii 5 ha cu sfeclă furajeră —, C.A.P. din Ilia s-a încheiat cincinal la producţia globa Poiana Ruscăi la asigura
epoca optimă. Mileşan, Vasile Nemeş, Cor am trecut cu toate forţele de plantat în aceste zile în lă şi la dolomită, modul rea economiei naţionale cu
Mecanizatorii din sectorul nel Bande, Dumitru Lun- la plantarea cartofilor, lu treaga suprafaţă — 20 ha exemplar în care transpun cantităţile necesare de mi
de chimizare sînt pregătiţi gu, Luca Hacicu, Dorin crare pe care am încheiat-o — destinată culturii carto în viaţă istoricele obiective nereuri de fier şi dolomită
Timpul
să acţioneze la erbicidarea Pop, Constantin Larion — pe toate cele 30 ha plani fului, iar la C.A.P. Bretea ale Congresului al Xll-lea şi i-a îndemnat să depună 4 aprilie
cerealelor păioase de pe ce să amintim doar cîteva nu ficate. Se lucrează intens, Mureşană s-au plantat cu al partidului, orientările şi eforturi tot mai susţinute Vremea
le 1 900 hectare ocupate cu me. Menţionăm, de aseme cu toate forţele, la pregăti cartofi 9 din cele 15 ha pla îndemnurile secretarului ge în vederea realizării acestui şi uşor. (
aceste culturi, acţiune care nea, faptul că mecanizato rea terenului pentru po nificate. Acum se acţionea neral al partidului, tovară deziderat. Local vo
slabe. Vi]
va dura cel mult zece zile. rii au realizat şi fertiliza rumb. De săptămîna viitoa ză pentru terminarea plan şul Nicolae Ceauşescu, pri Participanţii la adunare derat cu
O contribuţie meritorie la rea a peste 700 hectare pa re se trece la semănat. tării cartofilor la Bretea vind sporirea aportului la au adresat o telegramă 40—50 km
efectuarea lucrărilor de se- jişti naturale. în C.A.P. Ilia şi Bretea Mureşană şi la pregătirea aprovizionarea economiei C.C. al P.C.R., tovarăşului şi nord.
Temper;
Mureşană. Toate suprafeţe terenului în vederea înce naţionale cu materii prime NICOLAE CEAUŞESCU, ii cuprin
- AU ÎNCHEIAT PLANTATUL LA le destinate culturilor din perii însămînţării porum indigene. După ce i-a feli secretar general al Partidu grade, lai
tre 8 şi
CULTURA CARTOFULUI prima epocă : orzoaica, sfe bului. citat pentru realizările bune lui Comunist Român, pre Diminet
S-A ÎNCHEIAT ÎNSĂMÎNŢAREA obţinute şi pentru distinc şedintele Republicii Socia diţii de fi
C.A.P. Brănişca. în coo gite, folosind din plin ca ţia ce le-a fost conferită liste România. soi.
perativa noastră — ne spu pacitatea tractoarelor şi a SFECLEI DE ZAHĂR pentru a doua oară în acest In încheiere, formaţiile Pentru
Vreme î
nea tovarăşul Mihai Lăpu- maşinilor agricole, timpul cincinal, a înmânat, din în artistice ale întreprinderii porar no
gean, inginerul şef al uni prielnic, am reuşit să fa Folosind cu randament ga suprafaţă planificată. sărcinarea Consiliului Cen au prezentat un frumos La mur
Vremea
Demn de remarcat este şi
tăţii — organizîndu-se te cem lucrări de bună cali sporit utilajele din dotare faptul că o atenţie deose tral al U.G5.R., Steagul spectacol festiv care s-a Cerul va
meinic munca la executa tate şi să încheiem la timp şi timpul bun de lucru în roşu şi Diploma de onoare bucurat de apreciere din Vor cădei
cîmp, lucrătorii ogoarelor bită s-a acordat calităţii se formă de
rea lucrărilor de pregătire însămînţarea tuturor cultu judeţului nostru au reuşit mănatului, ceea ce oferă de întreprindere fruntaşă partea numerosului audito soare. (M
a patului germinativ, lu- rilor din prima epocă. Ast să încheie însămînţarea garanţia obţinerii unor pro pe ţară în anul 1979. riu. viciu A.
erînd în schimburi prelun- fel,. după ce am însămânţat sfeclei de zahăr pe întrea ducţii sporite. Din rândul colectivului au DUMITRU GHEONEA
»