Page 18 - Drumul_socialismului_1980_04

F--.U DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 69

gy—^gaaasaa
5 V ELEV»

9,30 Curs <le limb
9.50 Cultivarea Iii
ne in şco;
La fel é® bine ca şi bărbatul Lumea ne crede înîr-o permanentă festivitate, 13.00 Mozaic cultul
10.20
TelecLnematc
11,55 Concert edu<
18,35 Săptămîna p
Interlocutori : IOAN MANAŢE, preşedintele vate în funcţia de şef de 18.50 sportiv
1001 de seri
1
Cooperativei meşteşugăreşti „Moţul' şi ing. IOAN echipă ; în biroul organiza­ 19.00 Telejurnal
FAUR, şeful unităţii din Brad a întreprinderii ţiei de partid, din 11 mem­ dar aceste prilejuri sînt mai rare 19.20 Călătorie prij
de bunuri metalice Arad bri, 6 sînt femei ; funcţia 19.40 (XXIV)
Dosarul enei
de secretar al comitetului — Vă simţiţi încă foarte legată de a- 19.50 Teleenciclopi
U.T.C. o deţine tînăra Ol- 20.20 Film serial :
— Am ales cu bună De fapt, dintotdeauna am ga Cioară, iar muncitoarea cest rol ? Compania pt
Intenţie ca interlocutori considerat că femeia poate Elena Buciuman face parte — Da. E un rol foarte complex, care wing. Episoi
bărbaţi, in speranţa că munci la fel de bine ca şi din consiliul oamenilor mi-a permis să descopăr şi alte faţete 21,10 Varietăţi de
seara
subiectul discuţiei ' noas­ bărbatul, oriunde se află. muncii al întreprinderii de ale personalităţii mele. 21.40 Telejurnal.
tre — promovarea fe­ Ca să fiu sincer pînă la bunuri metalice de care a- — Faţă de evoluţia Lăpuşneanuiui, ca­
meilor — va deveni o con­ capăt, noi, bărbaţii, nu pu­ parţinem. re trece prin stări de spirit foarte va*
fruntare sinceră şi,, de ce tem fi egali cu femeile, — Cu toate rezultatele riate, cea a Doamnei Ruxandra mi se­ 1| ADSO
nu, autocritică ? Citc femei deoarece dacă avem în ve­ relativ bune obţinute în ac­ pare mai constantă. Sau tocmai în asta
au fost promovate la, coo­ dere sarcinile dinafara sfe­ tivitatea de promovare a donstă dificultatea rolului ?
perativa „Moţul“ in posturi rei producţiei (mă gîndesc femeilor, dacă avem, in ve­ 1 — Evoluţia e nespectaculos constantă, BUCUREŞTI I:
de conducere, tovarăşe Ma- la îngrijirea copiilor, la dere faptul că peste 90 la pentru că femeia trebuia să fie subordo­ di o pro gramul din
naţe ? treburile casnice pur spe­ sută din personalul munci­ nată socialimente. E doar aparent ne- Radiojurnal; 8,
presei; 8,10 Curb
— în posturi — cheie, cifice) ele sînt cu un pas tor al unităţii dumneavoas­ spectaculoasă, pentru că, de fapt, eroina cililor; 9,00 Buleti
puţine. Avem însă 23 femei înaintea bărbaţilor. tră îl reprezintă: femeile, participă cu fiecare stare de spirit la 9.05 Audientă rac
care deţin funcţia de şefe numărul celor care ocupă acţiune. îşi Iubeşte soţul pentru ceea ce tru; 10,00 Buletin
de secţii. Aş aminti printre O confruntare sinceră, posturi de conducere este e bun în el şi dispreţuieşte ceea ce des­ 10.05 Revista litei
10,40 Muzică pope
altele pe Sofia Dina, care autocritică, avînd ca destul de scăzut. coperă că e degringoladă, trece prin spai­ leonora Bisjrca
a fost promovată ca şefă interlocutori ... bărbaţi — Cauzele sînt obiective. me faţă de evoluţia Lăpuşneanuiui. Este clru Cosi ea; 11,00
de echipă la secţia confec­ Unitatea noastră ester foar­ educată în spiritul cultului pentru stră­ ştiri; 11,05 Atlas
11,35 Avanpremic
ţii comandă din Gurabarza, — Vorbind» despre egali­ te- tînără. Ca să promovăm moşi, al tradiţiei fireşti de a continua la TV.; 12,00 BiUetii
Maria Benea la secţia foto, tate pe plan politie, econo- un om,, respectiv o femeie tron — ea. o semnificaţie a unităţii poli­ 12,30 Din como ar
Maria Demian la secţia fri­ nomic, social, ce ne puteţi pe un post de conducere, tice a unei ţări — dar era un dat al e- lui nostru; 12,45
promenadă: 13,00
zerie complex centru, Lidia spune, tovarăşe inginer trebuie să aibă o anumită pocii ca ea să se ocupe de brodat, citit la 3; • 15/,C* Meri
Buran la sectorul personal- Faur ? vechime. Multe din femei­ etc. 1G,00 Rai» lo jurnal
învăţămînt al cooperativei, — Socotesc că femeile se le care muncesc în unitatea — Aveţi preferinţe faţă de unul sau diorecording; 18,0
şi altele. afirmă din ce în ce mai noastră sînt bine pregătite mai_multe dintre rolurile interpretate ? rii; 20,00 Roman
şi melodii instrui
— Sînleţi de acord că fe­ mult în toate domeniile. profesional, dar nu pot fi — Fiecare rol presupune multă partici­ Mia Iîra.in, Dan
meile pot face faţă unor De ce ? Pentru că femeia promovate, deocamdată, toc­ pare, uneori independentă de voinţa de Marcel Butlalâ
meserii care, înainte, erau are unele calităţi native în mai din această cauză, a ve­ De vorbă cu SILVIA POPOVICI a reuşi. Şi fiecare este ca un copil pe ca­ Kxazim; 20,30 Azi.
ni a; 20.40 Cădem
considerate proprii doar plus. De pildă, operaţiile chimii ţn muncă. re-l naşti, dar despre care nu ştii dacă va 22,00 Radiojurnal;
bărbaţilor ? mai migăloase, de mare — Sîntcţi şeful unităţii fi sau nu sănătos. Rămîne s-o hotărască de dans; 24,00
— In mare parte da. precizie, care cer dexterita­ de Ia înfiinţarea ei. în a- — Poate din cauza filmului „întoarce­ posteritatea. ştiri; 0,05—Cî, 00 ?
muzical nocturn.
Spun în mare parte pentru te, la noi în unitate sînt ecastă perioadă aţi avut ne­ rea lui Vodă Lăpuşneanu“ — unde apă­ — Pe Silvia Popovici de pe marele sau
că mai există unele sec­ executate mult mai bine de cazuri pc linie dc producţie reţi meditativă şi gravă — sînt contra­ micul ecran o cunoaştem. Ce ne puteţi TIMIŞOARA: G,:
toare unde nu văd cum femei. Cred că nu greşesc cu femeiie care conduc o riată : constat că de fapt dumneavoastră, spune despre Silvia Popovici — femeia ? satului : Urgenţe
niei agricole. In
s-ar descurca o femeie. Spre nici atunci cînd spun că fe­ echipă, un schimb ? Silvia Popovici, sînteţi veselă şi spon­ — Sînt soţie şi mamă. Mă bucur de tuturor culturilor
exemplu în minerit, în sub­ meile noastre îşi îndepli­ — Nu. în fiecare an tană. foarte multă înţelegere din partea fami­ tii corcspunzătoa
ie de la I.A.S. V
teran. nesc cu multă răspundere ne-am depăşit planul la — Nu exploziv de veselă, dar sînt co­ liei. Şi noi, actorii, sîntem ca toţi ceilalţi. gumicultorii şi r;
— Cum priviţi activita­ şi sarcinile politice şi pe toţi indicatorii, succes pe municativă pentru a putea lua din jur Şi noi stăm la cozi, şi pentru noi pîinea pentru buna ap
tea femeilor din cooperati­ cele obşteşti. Acesta a fost tot ce e de acceptat. Gravitatea de care costă la fel, şi noi ne pregătim copiii pen­ a populaţiei. Tril
va pe care o conduceţi ? şi motivul pentru care 22 care îl vom reedita şi în vorbeaţi este a rigorii unui film, a unei tru şcoală. Poate, spre deosebire de alte rienţei —- cum s
— Responsabilă, eficientă. dintre ele au fost promo- 1980. V. PÂTAN epoci. Se pot stabili paralelisme între ci­ ocupaţii, timpul afectat muncii, într-o zi, I.A.S. Livezile 12
la fiecare vacă. :
vilizaţia noastră, şi cea europeană din printre deputaţi :
acea epocă, dar există şi o diferenţă de este altul. Şi ar mai fi ceva. Cînd facem
un rol nu ne putem permite să avem
1 i m b e t u I Sfaturi practico ţinută. Dacă în altă parte oamenii erau propria stare. Trebuie să te biciuieşti
mai explozivi, la noi — poate şi datori­
tă unui popor de munte, cu oameni mereu pentru a te transpune în persona­
Cită nevoie- avem de zîmbet, de această fereastră des­ O Culorile covoarelor drepţi ca brazii şi sobri ca o efigie — jul interpretat, pentru a crea un univers
chisă spre comunicare !' Ce emanare de frumuşele inte­ şi tapiţeriei se rcvitali- rigoarea este aceea a unei pudori, a unei d>n care n-ai voie să ieşi. Lumea ne DEVA: Colosul
rioară, de resurse incandescente exprimă un chip deschis zează cînd sînt şterse cu ţinute. în alte locuri oamenii se mani­ crede într-o permanentă; festivitate, dar — seriile I—II
de lumina nmbctului! Cînd îl înlîlnim inima îşi spo­ o perie muiată în apă cu festau mai liber, la noi femeile nu pu­ aceste prilejuri sînt mai rare. Ele repre­ Eboli — seriile
;
ta) ; HUNEDOAR
reşte bătăile, încrederea, bucuria reapar generos, aşa cum amoniac (o lingură de teau apărea în faţa bărbaţilor decît îm­ zintă încununarea efori ului, o sărbătoare mă strigă ? (Fia
se iscă- sub dogoarea soarelui de primăvară florile cîm- amoniac la un litru apă). brobodite, n-aveau voie să rida, dezvelin- la încheierea unei oer.oade de muncă. peraţiunea stadie
pului. © înainte de a se aşe­ du-şi dinţii în prezenţa lor. Erau ca — Vă vom revedea curînd, la Deva ? Hercule cucereşt
da (Constructorul
Cînd îl înlîlnim, însofind un „bună dimineaţa“, ziua za florile în vaze, cu- nişte călugăriţe supuse, a căror menire — Poate în vreun spectacol de teatru. ŞANI : Moarte >
începe altfel — cu soare, chiar dacă vremea e mohorîlă. l’undaţi-Ie în întregime era să aducă pe lume copii şi să veghe­ Sau poate — şi mi-aş dori acest lucru — seriile I—II ( IT ‘
Ni-l dăruie, la orc matinale, în drum spre locul de mun­ în apă. Lăsaţi-le aşa cî- ze la creşterea lor. Iată de unde gravi­ în. viz’tă pe aceste locuri pitoreşti. Carter, Omui
iembrie);
că, Jenifa. Aşa ştiu că-i spun — (Jcnifa Cernelea) de teva ore bune. Odată tatea Doamnei Ruxandra, care trebuia să — Vă:aşteptăm cu plăcere ! (Republica); LU1 ;
cînd era elevă eminentă în liceu, de cînd era studentă. aşezate în vaze, nu e fie prototipul; fidelităţii, corectitudinii, al Interviu realizat de lari express (
Acum, e medic pediatru la Ilia. Generoasă aplecare spre nevoie să Ie schimbaţi lipsei de opulenţă. VIORICA ROMAN Tînăr si liber
meserie cînd ai chipul străluminai de acest cald, inegala­ apa în fiecare zi. Corn^ rcsc); VULCAN
dolarii şi ardclcn
bil zîmbet. pietăţi doar cu apă: la ţârul) ; LONEA :
Pentru Maria Luca zîmbetul face parte din recuzita temperatura camerei. cel mare (Miner
Răzbun;
profesională. Nu cred să fi intrat, un prichindel sau un © Oglinzile şi vazele m NOASA: roz (Mut
torc:
părinte în magazinul „Lumea copiilor“ Deva care să nu de cristal se curăţă şi îşi URI CA NI; Sper
fi întîlnit zîmbetul de pe chipul şi privirea Măriei, la recapătă strălucirea dacă / eompozi: >r (7 N
care buna, cuviinţă fală de clienţi e proba şi argumentul sînt şterse cu spirt de­ -■¡A'- BRAD : Omul ca:
buie (S.ea.ua roşii
muncii. Educatoarea Olivia Tomuş din Petroşani, nici naturat. TIE : Uraganul v
nu putea să-şi aleagă o altă îndeletnicire mai aproape de © Baia in care aţi a- Navaronc — ser
lumina ce-i iradiază chipul, Eugenia Stiopan a purtat dăugat 2,5 kg sare grun- l - A Â ^ (Patria); Cur 1 'rii
tu ea, încă de cînd era la.biblioteca din Luncoi,.zîmbetul jo&să e un neîntrecut tici roşii (Flacăra
GIU-BAI : 39 de 1
cald, iar politeţea fală de cel pe care-l serveşte nu con­ ieac împotriva oboselii sa dc cultură);
stituie, o disciplină facultativă, Cinci formăm „09“ şi de şi un foarte bun întări­ La cinci 7 ile
la capătul celălalt al firului răspunde ..interurban 58“, tor în acelaşi timp. A*-,-/ ţr~,i (Popular) ; L RAZ
CAL;
păianjen;
„interurban 47“, „24“, „1“, „10“ nu zărim zîmbetul) dar ® Vechimea ouălor se teamă — seriile 1
îl intuim dincolo de timbrul plăcut, de solicitudine, de controlează prin intro­ de cultură) ; !
amabilitate. /Ambetai acesta îl simţi. Şi cînd îl simţi, in­ ducerea lor în apă săra­ Adio, dar rămî
(Mureşul); ILIA;
tr-un răstimp de o clipă, el te preschimbă, te înnobilea­ tă (125 g sare de bucă­ cu aiune (Lumi.
ză, î(i luminează ziua. Să ne dorim cit mai multe ase­ tărie la un litru apă). LIUC: Expresul
menea zile ! Pentru cu zîmbetul nu are vîrstă. Ouăle de o zi cad la (Minerul),
LUCIA LICIU fund, cele de două zile
nu ating fundul vasului,
cele de trei zile plutesc I iiOTOi
la suprafaţă şi o depă­
şesc cu cit sînt mai
vechi. Roz ul latele traţ
4 aprilie 1980 ;
Extr. I : 82, 21,
8, 28, 40, 29.
Bucuria de a face lucruri utile 88, 9, 84, 35, 43.
Extr. a 11-a : 18
Fond de ciştigu
Unde şi cînd anume s-a Construită la indicaţiile lenjerie, îmbrăcăminte de iubeşte munca şi n-ar lei.
cusut primul veşmînt, nu date de tovarăşul Nicolae protecţie, echipament spor­ schimba-o pentru nimic în
ştim. Cert este însă că din­ Ceauşescu, cu prilejul vi­ tiv. Sînt produse solicitate lume. Consideră că e prea
totdeauna de confecţionarea zitelor de lucru făcute în de toate întreprinderile co­ tîrziu (are... 29 de ani !). Vreme
articolelor de îmbrăcămin­ Valea Jiului şi menită să merţului cu ridicata din ţa­ Muncitoarele conduse de
te s-a ocupat femeia. Era asigure locuri de muncă fe­ ră. Muncitoarele sînt bucu­ Rodica Colda, ca şi forma­
firesc deci, ca păşind pra­ meilor de aici, Fabrica de roase că fac lucruri utile, ţia Marianei Bogdan şi-au Timpul probabi
gul întreprinderii de con­ confecţii din Vulcan a in­ atît de cerute de cumpără­ realizat planul fizic, pe lu­ 5 aprilie.
fecţii din Vulcan, să găsim trat în producţie la X iu­ tori, dar visează să confec­ na februarie, în proporţie Vreme rece şi
aici un personal muncitor nie 1979. Cum fiecare înce­ ţioneze şi altceva. Lucia de 112 la sută, la nivel de eu cerui mai m
Vor cădea ploi
format în majoritate din fe­ put îşi are greutăţile sale Ichim, care în prezent coa­ întreprindere procentul fi­ locale de ploaie,
mei, adică un procent de a- inerente, şi fabrica din Vul­ se 40—50 de salopete pe zi, ind de 101 la sută. Iar a- derat din nord-v
proape 98 la sută. Halele can mai are probleme de aşteaptă cu nerăbdare ziua cum, cînd colectivul este peraturile minimi
cuprinse între —X
mari şi luminoase, în care rezolvat. Pînă la atingerea în care va putea lucra şi cu deja constituit şi cînd nici iar cele maxime
zeci de muncitoare urmă­ acelui grad de măiestrie materiale viu colorate. Din producţia nu mai e o pro­ 9 grade.
izol
Dimineaţa,
resc cu atenţie mersul ma­ profesională care să îi per­ aceeaşi formaţie — condusă blemă, vor fi intensificate condiţii favorabile
şinilor cu ţăcănitul lor rit­ mită realizarea unor arti­ de Rodica Colda — fac. preocupările pentru o mai rii brumei slabe.
mic şi rapid, oferă privirii cole de îmbrăcăminte de parte şi muncitoarele frun­ bună activitate cullural-e- Pentru munte.
Vreme rece cu
imagini frumoase ca însăşi mare complexitate şi, evi­ taşe Măria Merişoiu, Maria ducativă în rîndul munci­ perit. Vor cădi
Tinereţea şi c-onştiinciozil atea în realizarea sarcinilor <le tinereţea acestor femei, a dent, mai pretenţioase, sînt Ghenea, Margareta Cicoş, toarelor. temporare. (Mete
plan slut atributele ce o definesc pe Aurelia Vubău, opera­ căror medie de vîrstă este încă paşi de făcut. Deocam­ Aurica Ciungan. Margareta serviciu I.udovic I 1
toare mase plastice Ia I.C. Oră ştie. Foto : VJHG1L ONOIU
de 25—26 de ani. dată execută articole de Cicoş, ca şi colegele ei, îşi VIOLETA PĂDUREANU