Page 19 - Drumul_socialismului_1980_04

I SlMBÄTÄ, 5 APRILIE 1980

Cinstire hărniciei Modificările şi completările

muncitoreşti aduse Decretului 28.3(1979

icezu J
omâ-
(Urmare din pag. l> măsurilor cerute de de­ şi asigurarea apei calde sebi pentru ’ lunile aprilie-
cret.- menajere. Automatizarea septembrie.
COLECTIVULUI IP.E.G. DEVA I S-A DECERNAT
tâstic- S-a reliefat astfel că, Clarificări s-au adus şi funcţionării centralelor şi Realizarea termo-fieurii-
datorită inconsecvenţei în în ceea. ce priveşte forţa punctelor termice- va per­ localităţilor Văii Jiului în
Í STEAGUL ROŞU ŞI DIPLOMA DE ONOARE aplicarea prevederilor De­ de muncă, ce se foloseşte mite reducerea numărului termenul planificat elimi­
DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAŞA PE ŢARA cretului 283 şi a altor acte la centralele şi punctele de personal de exploatare. nă neajunsul ridicat in
mea normative ce reglementează termice. Reducerea numă­ Realizarea de instalaţii de discuţie de tovarăşul La-
ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE ANUL 1979 consumul de- combustibil rului de personal este po- termoi'icare la parametrii zăr Filip, prim vicepreşe­
şi energie, s-a ajuns la sibilă şi obligatorie. Tova­ proiectaţi şi urmărirea^ în
as — consumuri mai mari de­ răşul Viorel Răceanu, di­ exploatare a îmbunătăţirii dinte al Comitetului exe­
ră E- cutiv al Consiliului popu­
cât cele normalei la : cos- rectorul general al GIGCL acestora conduce la redu­ lar municipal Petroşani —
>ătă După I.M. Lupeni şi I.M. obţinute în anul 1979, i-a turi depăşite. înfăptuirea remarca sensul politic al cerea consumului de com­ şi anume granulaţia neco­
Hunedoara, un nou colec­ urat noi succese în viitor, exactă a prevederilor de­ prevederilor decretului, bustibil.’ Menţinerea etan­ respunzătoare şi puterea
tiv de muncă hunedorean apoi i-a înmînat Steagul cretului reclamă, pe de nevoia de a antrena la. în­ şeităţii locuinţelor face ca calorică slabă a cărbunelui
din cadrul Ministerului Mi­ roşu şi Diploma de onoare altă parte, temeinica sa făptuirea lui toţi factorii în apartamente- - să se păs­ ce se foloseşte în centra­
nelor, Petrolului şi Geolo­ de întreprindere fruntaşă cunoaştere de către popu­ care concură la realizarea treze mai mult timp tem­ lele termice de aici.
giei a fost răsplătit pentru pe. ţară. laţie, aceasta fiind direct energiei termice pentru. peratura plăcută. Aceasta Clarificările aduse cu a-
rezultatele bune obţinute în Au luat apoi cuvîntul to­ interesată în realizarea încălzirea apartamentelor împreună cu evitarea risi­ ceastă ocazie ţin deci de
Ita- anul. 1979. varăşii Petru Tanchiş,' şef de pei de apă caldă, fapt: ce esenţă şi numai aplicarea
; 7,00 Este vorba despre între­ brigadă la secţia Brad, Ale­ stă exclusiv în- posibilită­ consecventă şi cu continui­
îvista prinderea de prospecţiuni şi ţile populaţiei, duce- tot
ai el o- xandru Peteu, şef de briga­ tate a. măsurilor ce se vor
ştiri; explorări geologice Deva, dă la secţia Valea Jiului, la reducerea -consumului stabili pe plan judeţean şi
Mo- care, s-a situat pe locul III de combustibil.
ştiri ; pe ţară în întrecerea socia- ing. Suciu Sever, şeful ser­ local, vor asigura..înfăptui­
adio; viciului producţie din cadrul Tovarăşul Virgil Hăt-fa- rea , lui cu efectele: sconta­
îu E- listă desfăşurată între uni­ I.P.E.G. Deva, care au adre­ ludi, primarul- comunei
îxan< tăţile industriale, decernîn- Dobra, sesiza necesitatea- te. în felul acesta, com­
in de du-i-se „Ordinul Muncii“ sat calde mulţumiri condu­ pensaţia — ai cărei cuan­
arai ; cerii partidului şi statului, creării unor posibilităţi de tum îl redăm mai jos —
adio- clasa a IlI-a.
ştiri; înalta preţuire a. activi­ personal tovarăşului Nicolae ©- Două importante dezbateri au avut loc joc şi vineri a stoca combustibilul li­ pe care statul o acordă ca
loru- Ceauşescu, pentru înalta a- chid economisit în. timpul
:ă de tăţii şi realizărilor acestui la minele Paroşeni şl Lonea. Prima — cea de la Paroşeni urmare a majorării. preţu­
la 1 destoinic colectiv de mun- preciere a muncii şi rezul­ — a avut tema „Mijloacele de propagandă pentru preve­ verii spre a putea,fi.folo­ rilor la energie şi combus­
:lub •, ■fă a căpătat noi valenţe tatelor lor, pentru distincţia nirea accidentelor de- muncă", precedată de- o gală: de sit iarna. Intervine, deci, tibil îşi va atinge scopul
Ra- ce le-a fost acordată şi s-au
e se- ieri după-amiază, prin de­ angajat să-şi sporească pre­ filme de protecţie a muncii, Iar cea de la Lonea, a adus noţiunea de economisire şi — întregirea veniturilor
ntece cernarea Steagului roşu şi în discuţie „Soluţionarea posibilităţilor de realizare a în- ea- este- perfect posibilă în populaţiei. Compensaţiile
Le cu Diplomei de onoare de în­ ocupările şi hărnicia incit nămolirilor pe întregul cîmp minier Lonea". care se acordă, prin siste­
eseu, să obţină noi şi importante © Un atractiv concert-lecţie cu tema „Istoria patriei timpul verii, în cadrul
igore treprindere fruntaşă pe ţa­ mul anual de gratificaţii
omâ- ră. succese în producţie. oglindită în muzică", a fost susţinut joi la Casa de cultură cotei maxime- de- consum sau premieri evoluează ast­
tore ; Harnicul colectiv al din Petroşani de prof. univ. Enea Borza din Cluj-Napoca, prevăzute de decret,. îndeo- fel :
Ring La festivitatea- care a I.P.E.G. Deva a fost felici­ desfăşurat sub egida „Ateneului artelor".
n de avut loc cu acest prilej, la
stop sala „Arta“ din Deva, au tat pentru rodnicia muncii © Tot în cadrul aceleiaşi acţiuni, mîine, Ia Vulcan,
luat parte tovarăşii Viorel sale de către tovarăşul prof. Dumitru Feloiu, cu contribuţia cenaclului „Orfeu" din
9 Ora Gcoş, secretar al Comitetu­ Gheorghe Fuiea, care l-a localitate va reţine atenţia cu „Arhitectura în Dacia antică". <D G
m pa­ asigurat de sprijinul efec­ © 13 000 de arbori şi arbuşti ornamentali au fost plan­ Ë- S N ÇJ
ta rea lui judeţean Hunedoara al tiv în continuare din partea taţi în această săptămână în Petroşani. Cea mai mare CÖ CV o
txo-<D
oncU- P.C.R., Leru Circo, prim- contribuţie au. avut-o elevii din localitate, dar se aşteaptă S-sS-S ’-¿H
G ,
spec- secretar al Comitetului mu­ Ministerului Minelor, Pe­ Personal muncitor 3:0 C 00 G O’ o
. Le­ trolului şi Geologiei şi i-a şi participarea în număr mare a cetăţenilor, care. se lasă... o CA g
ii erea nicipal. de partid Deva, prea mult aşteptaţi. E - S ’ -. dJQJ, O
5
mare Gheorghe Fuiea, adjunct al urat să obţină realizări şi cn ■
P W !
ixpe- ministrului minelor, petro­ mai bune în viitor. © Numeroşi tineri beneficiază săptămânal de serviciile ' TJ G !- r. •- ; G G
in la filialei Petroşani a Biroului de turism pentru tineret. Un G CA ţţ 3 ¡U rO’ G
lapte lului şi geologiei, un mare Luînd cuvîntul în cadrul exemplu ni-1 oferă schimbul de experienţă de la Craiova, <D G n) ro ■; es
O' r—
JllOC, număr de mineri, sondori,' festivităţii, tovarăşul Viorel O rO U c tu- O’ (D
iţeaii. Ocoş a adresat colectivului Işalniţa şi Băileşti, la care, timp de trei zile, au participat
geologi, cadre tehnioo-ingi- 24 de tineri de la centrul de perfecţionare a. cadrelor din
nereşti, reprezentanţi din I.P.E.G. Deva felicitări din centrele miniere. — fără copii 25 10
15
partea Uniunii sindicatelor partea Biroului Comitetului © încă o noutate pentru tinerii din Petroşani. „Disco­ —” cu un copil 50- 15 20
din ramura minieră, petrol, judeţean de partid, pentru teca tineretului" organizată de Comitetul municipal al — cu doi şi trei copii 60 20 30
geologie şi energie electri­ realizările sale deosebite, U.T.C., îşi reia activitatea din nou astă-seară în sala — cu patru şi cinci copii 80t 25 35.
că şi a Direcţiei generale i-a adresat îndemnul de a C.M.V.J.,, complet renovată. — cu şase sau mai mulţi
odos 100. 30 45:-
ria) ; de resort, invitaţi. munci mai bine, de a ob­ La aceasta, probabil, nu vor putea lua parte şl copii
(Ar­ Despre activitatea fruc­ ţine noi succese în impor­ tinerii „aşi ai volanului", cîştigătorii. fazei de. masă a con-
chie
; O- tuoasă a întreprinderii în tanta. sa, activitate, de. a pu­ cijrsului „Stâpîn pe volan“, întrucît duminică vor participa Se observă din cuantu­ tr-o familie, ceea ce iarăşi
rta) : ne în valoare cantităţi spo­ la faza municipală a acestei atractive întreceri. Tuturor mul atribuit pentru cazuri accentuează caracterul e-
anti- anul 1979, în toţi anii ac­ rite de materii prime. le dorim succes şi un drum fără... pene. tip: de familii şi în func­ chitabil al prevederii.
?RO- tualului cincinal, a vorbit
1 — într-o atmosferă de en­ ® Locuitorii Vulcanului îşi- vor îndrepta atenţia- dumi­ ţie de tipul de combusti­ în- numerele viitoare ale
tovarăşul Cornel Arsin, di­ tuziasm şi angajare, parti­ nică şi spre Orâştie, unde corul cadrelor didactice de pe bil cu care se face încăl­ ziarului nostru, cititorii vor
rectorul întreprinderii. cipanţii la adunare au ; a- lingă clubul sindicatelor, dirijat de prof. Ana Repede, se zirea că s-a avut în vedere
njen găsi calcule care dovedesc
Sa­ Din însărcinarea Comite­ dresat o telegramă C.C. al întrece cu alte formaţii corale din judeţ sub egidă „Sarmi- o compensaţie-, cit mai e- că, în cazul unor consu­
al) ; zegetusa vatră strămoşească". Din Valea Jiului mai parti­ chitabilă, ştiut fiind că fa­
cito- tului executiv al U.G.S.R., P.C.R., t o v a r ă ş u l u i muri raţionale, unei bune
cipă şi corul „Freamătul adîhcului" din Petrila. miliile care beneficiază, de
ista, tovarăşul Corvin Smărăn- NICOLAE CEAUŞESCU. ©In sfîrşlt, vor începe lucrările la mult aşteptatul pod încălzire cu combustibil gospodăriri a combustibi­
cea- lului, energiei şi forţei de
îtrul descu, secretarul Uniunii Festivitatea s-a încheiat cu patru benzi -de circulăţie de la Livezeni,’ peste Jiul de lichid; solid sau mixt, plă­
\NI- sindicatelor din ramura mi­ cu un frumos program sus­ est. Acesta marchează debutul Ia lucrarea de anvergură tesc mai scump prestaţia muncă, aceste sume com­
pan- nieră, petrol, geologie şi e- pentru şoseaua de centură, tot cu patru benzi, a Petro- de încălzire centrală. De- pensează în cea mai mare
sc) ; ţinut de. ansamblul artistic
pe nergie electrică, a. adresat fe­ „Haţegana“ din Hunedoara. şanului. asemenea s-a avut în ve­ parte diferenţa plătită în
rie) ; licitări colectivului I.P.E.G. CONSTANTIN IOVĂNESCU dere numărul de copii din- plus.
tre-
••AŞ- pentru rezultatele deosebite DUMITRU GHEONEA
e la
I—II
>ma- Semănatul culturilor
casă Beneficiarii solicită cărbune de calitate
OA-
(Ca-
EG :
•mul de primăvară
Mi-e
Casa (Urmare din pag. 1) ţia netă (Ion Geană) ; ®Să cît ajung deseori la. prepa-
IA : se intensifice clanbajul — raţie- vagonete cu bolţari, (Urmare din- pag. 1) la majoritatea plantelor de natul dacă vremea se în­
tine cifre, au arătat că prin e- alegerea manuală — la fie­ angrenaje, subansamble din nutreţ în toate cele trei dreaptă.
)lată
TE- liminarea transportului inu­ care mină (ing. Claudia diferite utilaje, acoperite cu canizarei în. secţia, de me­ cooperative agricole — Hă­ LA C.A.P.
iltea til de steril, care ar putea Ţvein) ; © Să se reînfiinţe­ cărbune (Gheorghe Pană, canizare se’ punea la punct rău, Banpotoc şi Bîrsău — ŞI I.A.S. DEVA
rămîne în subteran, s-ar e- ze clanbajul la preparaţie, secretarul comitetului dc a doua semănătoare pentru iar la. cartofi din cele 80 ha Cooperatorii şi mecaniza­
vita cheltuieli enorme pen­ unde sînt condiţii mai bu­ partid dc la preparaţie) ; porumb şi se- făceau revizii planificate s-au plantat 50 torii din Deva, mobiljzîn-
S3 tru transport, uzura, pre­ la unele maşini şi tractoa­ ha. Ne-a întrerupt ploaia du-şi forţele, au reuşit să
ne pentru această activita­ ® La fiecare întreprindere
matură a utilajelor, forţă te (ing. Pavci Lucuicseu, re. A plouat şi nu: se putea că făceam mai mult. La termine plantatul pe întrea­
323 de muncă, amortismente şi, director tehnic al I.M. Lu­ minieră să se intensifice intra în cîmp. Aici s-a în­ Bîrsău din 20 ha s-au plan­ ga suprafaţă de 40 ha şi să
bineînţeles, indicatorii eco- peni); <9 Să se separe des­ propaganda vizuală pentru cheiat semănatul la sfeclă tat 8,- iar la Banpotoc 18 ha însămînţeze 60 ha cu legu­
din nomico-financiari n-ar mai cărcarea cărbunelui de Băr- a antrena toţi oamenii — 43 ha, din care-35 pen­ din 30 ha. Aceste două u- me din prima epocă. Aici
avea atît de suferit. muncii la. îmbunătăţirea car tru zahăr şi la majoritatea se lucrează la pregătirea
băteni de cel din micro- lităţii. în acest sens, mo­ nităţi nu stau aşa cum tre­
79, carierele de la Uriearri şi plantelor de furaj, iar la buie din două motive : terenului în vederea înce­
PROPUNERI PRIVIND mentul economic care tre­ cartofi din 40 ha s-au plan­ lipsa de teren pregătit şi perii însămînţării porumbu­
ÎMBUNĂTĂŢIREA Lupeni, în vederea unei a- buie să se ţină zilnic are un tat 32. Dacă ar fi sosit să- lui. La ferma I.A.S. s-au
•, 47, provizionări mai bune cu cartofi, sortaţi. Toate uni­
ACTIVITĂŢII rol deosebit (Horia Toma, mînţa se încheia lucrarea plantat 40 ha cu cartofi şi
vagoane goale (ing. Ovidiu tăţile noastre au sămînţa
prim-secretar al Comitetu­ pe întreaga, suprafaţă. de cartofi asigurată şi aşa s-au semănat 55 ha legume
;
3 115 în continuare prezentăm Avramescu, directorul I.M. lui orăşenesc dc partid Lu­ — începînd de săptămîna cum la Hărău s-au plantat din prima epocă, precum şi
cîteva dintre propunerile Bărbătcni) ; © Introducerea peni). viitoare — preciza ingine­ 24 ha din 30 ha planifica­ 20 ha. cu plante furajere.
rezultate din dezbateri, pro­ acordului global la perso­ Din prezentarea nume­ rul şef — trecem la semă­ te, se putea realiza mult Şi la C.A.P. Cristur s-au
m puneri a căror aplicare ime­ nalul de la clanbaj şi des­ roaselor propuneri se des­ natul porumbului, avînd mai mult şi în cele două însămînţat culturile din
diată pot şi trebuie să con­ cărcări de vagoane (ing. prinde concluzia că încă gata pregătite 40 ha. Toate prima epocă. Bătălia ce se­
tribuie la îmbunătăţirea ca­ Cristian Dinescu, director mai sînt destule rezerve forţele sînt concentrate a- unităţi; Au fost luate mă­ da acum este şi aici pen­
lităţii cărbunelui:. ® Colec­ tehnic al I.M. Uricani, şi pentru îmbunătăţirea acti­ cum la pregătirea terenului suri şi în cîteva zile bune- tru porumb. Se continuă
atru tarea probelor să se facă di­ Ion Strinu, maistru Ia pre- vităţii de ridicare a calită­ pentru cultura porumbului. de lucru se termină plan­ lucrările de pregătire a pa­
rect de la întreprinderile paraţia Lupeni) ; • Să se tarea cartofilor pe întrea­ tului germinativ şi începînd
lilă, miniere pentru a se stabili monteze un cîntar. de ban­ ţii cărbunelui, astfel incit „ORICÎND PUTEM INTRA ga comună. Pentru legume de săptămîna viitoare —
ros. să poată fi produsă întrea­ am pregătit şi avem 1500
erse mai corect conţinutul ce­ dă la galeria de coastă a ga cantitate de cărbune dacă. timpul se îndreaptă —
mo- nuşii cărbunelui brut de la I.M. Bărbăteni şi un con- LA PORUMB“ mp răsadniţe care asigură se începe semănatul. A-
em- fiecare mină (ing. Otto A- casor la I.M. Uricani (ing. pentru cocs din plan, dar răsaduri pentru întreaga cestea sînt preocupări ma­
fi braham, inginer şef al totodată şi celelalte sorturi în comuna Hărău, toţi suprafaţă. S-a recoltat şi jore şi trebuie; să caracte­
•ade Imolya Martonossy, comp. de cărbune necesar centra­ factorii de răspundere, îm­ livrat unităţilor de desfa­
i şi C.M.V.J.) ; © în vederea C.T.C. ai C.M.V.J.); © Să se rizeze activitatea tuturor
stimulării pentru alegerea lelor electrice, la puterea preună cu primarul Titus cere 20 tone de spanac. factorilor de răspundere din
r ii manuală, direct în subte­ concaseze cărbunele din calorică prevăzută, mai ales Marinoiu, sînt la datorie. în. ce priveşte- porumbul, agricultură în bătălia ce se
îce- microcariera I.M. Lupeni,
ran, a şistului vizibil, să se cele din judeţul nostru — — Avem o situaţie bună avem la nivelul comunei — dă acum cu timpul pentru
găsească un sistem de co­ unde conţinutul de steril e Paroşeni şi Mintia —, unde — ne spunea primarul. A- a ţinut să .sublinieze-inter­ terminarea într-o perioadă
îco- interesare a brigăzilor (Ni­ foarte mare (ing. Tudor de asemenea s-au manifes­ ceasta nu înseamnă însă că locutorul — pregătită o su­ cît mai scurtă - şi în cele
sori
de colae Gomoi) ; © Să se co­ Gcamănu) ; ® Să se urmă­ tat neajunsuri din cauza nu puteam sta şi mai bine. prafaţă, de 300 ha din cele mai bune condiţii a însă­
ICO). releze mai just în practică rească mai atent .încărcarea calităţii cărbunelui prove­ A.m încheiat semănatul la 360 prevăzute în plan şi mînţării culturilor de pri­
plata brigăzilor cu produc­ vagoneţelor în mină, intru- nit dc la Lupeni. sfecla de zahăr şi furajeră, oricînd putem începe semă-_ măvară.