Page 22 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 22
\
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6?
SA ACŢIONAM ÎN SPIRITUL ŞI LA NIVELUL EXIGENŢELOR
CONGRESULUI AL XII-LEA AL PARTIDULUI CĂUTĂTORI Al NOULUI, PROMOTORI Al PROGRESULUI
La izvorul nesecat, al flă
întărirea numerică şi calitativă a cărilor, oamenii înnobilează irtimpl precum lava unui căutător ce şi-a luat drept DUMIÎ
vulcan. Puterea care l-a
tovarăşi de drumeţie înal
cu noi puteri şi calităţi ote propulsat a fost necesitatea. ta pregătire profesională, 9,00Tot Inaljv
9,35Film Berii
organizaţiilor de bază — cerinţă esenţială lul de Hunedoara — pro Necesitatea de a produce ambi(ia, neodihna, renunţa ra cure al)
pil : Intim
rea la starea de comoditate.
dus de bază al siderurgiei
mai mult, mai bine, mai
româneşti. In structura sa, ieftin. O necesitate care fi Aceeaşi stare le-a fost co <!ul 4
acest otel nu poartă numai nal trecut, la C.S. Hune mună şi realizatorilor „La 10,00 Viaţa sat*
11,45Bucuriile
a creşterii rolului conducător al partidului încărcătura unor compuşi doara, şi-a pus antetul pe minorului cu bile“ sau ai 13.00De strajă
chimici, ci şi bogăţia idea
13.00 Telex
„Fluxului de benzi cu sens
mai puţin de 6 invenţii şi
13.05Umor şl
Creşterea rolului condu acţionat pentru creşterea întărirea calitativă a orga tică a făurarului contem certificatele de naştere a nu dublu de alimentare la de 13.05Album dc
cător al partidului — unul numărului femeilor în or nizaţiilor de bază. La coo poran, capabil să-şi pună 16 inova(ii, contribuind la pozitul de minereu de la 14.00 Popeyc ir
desene an
dintre obiectivele de mare ganizaţiile de bază, ţinîn- perativa „Mureşul“ a de in practică cele mai îndrăz f.N.A.“. 14,10Albumul 1
însemnătate stabilite de du-se seama de faptul că venit un obicei de a se or neţe investiţii de inteli Filonul bogat al econo ideal
Congresul al XlI-lea al majoritatea lucrătorilor coo ganiza, cu sprijinul comi gentă. Risipa de inteligen miilor îşi nuri are obîrşia în 15,30Fotbal : C
F.C. BIHC
P.C.R. — cunoaşte în prac perativei o reprezintă fe tetului municipal de partid, tă, în ultimă instanţă, aici, Metal, aportul unui număr mare 11. T’ransn
tică o multitudine de for meile. Astfel, în momentul dezbateri şi prelegeri despre pe platforma siderurgică, de cadre tehnice şi munci Ilunedoar;
me de înfăptuire. Una din de faţă, circa 50 la sută înalta semnificaţie a .titlu înseamnă economie, iar e- toreşti care au realizat şi 17,15Şah
conomie de metal, de forţă inteligenţă,
tre aceste forme, folosite în din membrii de partid sînt lui de comunist, răspunde introdus în producţie 273 de 17,30Film seria
ritLmă Or
mod curent în viaţa politi- femei şi există în continua rea şi îndatoririle ce le de muncă — creşteri spec aut o ut ilari în valoare de dul 8
co-organizatorică, este întă re preocuparea pentru creş revin în muncă şi viaţă taculoase ale productivităţii, milioane 27 milioane lei. Vă prezen 18,30 Ziua Bănă
rirea numerică şi calitativă terea numărului acestora. membrilor de partid. A- comprimări de timp, valori tăm cîteva dintre ele: pa 18,40Micul ecr;
mici : O
a organizaţiilor de bază pe Ceea ce merită reliefat e ceastă temă a stat şi în nou create. letă de cuplare la- lamino nată (IV)
mai multe căi cunoscute, faptul că cei ce au solici centrul discuţiilor indivi Tocmai de aceea, nu am rul de 1 300 mm ; grindă 19,00 Telejurnal
între care mai importante tat intrarea in rîndurile duale, s-a înscris frecvent rămas deloc surprinşi cînd realizarea dc economii în porlclcctrod la o tel aria nr. 19.20Antena , :
maniei“
sînt primirea de noi mem partidului s-au bucurat de pe ordinea de zi a adună valoare de aproape ilouă 2; cale cu role pentru e- 20.20 Film artist
bri şi ridicarea continuă a multă atenţie din . partea rilor generale, a şedinţelor am aflat că în pragul de milioane lei. vacuat blumuri; transpor tra ambul
inieră Tv.
calităţii de comunist. birourilor organizaţiilor de de comitet şi ale birourilor ceniului nouă la Hunedoara Trei lucrări ce au un sin studiourile
Intr-o discuţie ce am a- bază, în sensul că li s-a a- organizaţiilor de bază. De s-au omologai opt noi mărci gur autor — „Instalaţie au tor cu bandă pentru exiacua- 21,15Telejurnal
vut-o recent pe această te sigurat bibliografia necesa altfel, probleme cum sînt de oteluri şi trei tipodi- tomată de strîns şi legal rea prafului din sacii dc la LUI
mă, tovarăşul Mircea Cri- ră pregătirii lor politice, ordinea şi disciplina în mensiuni de laminate. Ni se colaci de strmu“ ; „Metode furnalul nr. 4 şi multe al 10,00 F.mifiliuic
şan, secretarul Comitetului accentul Eiind pus pe cu muncă, comportarea faţă pentru creşterea coeficientu tele. într-adevăr, sînt foar maghiară
de partid din cadrul coo noaşterea Statutului P.C.R., de populaţie, respectarea pare firească această explo lui de utilizare a metalu 18,501001 de ee.
19,00Telejurnal
perativei „Mureşul“ din a Programului făuririi so- rare a universului metalu lui pe fluxul bluming — te multe, ceea ce ne de 19,2« Cu răspu
Deva, considera : , eietăţii socialiste multilate normelor eticii şi echităţii lui. Aşa trebuie să fie. Ne semifabricate — produs fi termină să spunem că lot toate forţi
ral dezvoltate şi înaintare socialiste sînt dezbătute în mai grabn
— In ultima perioadă, dezvoltăm. Apar noi ra nit'“ şi „Tehnologie de la ce au gîndil şi aplicat în crări!e ac
mă refer la anul 1979 şi la a României spre comunism, toate adunările generale, muri ale industriei. Avem minare a profilului de S practica aceşti siderurgişti x Sen
perioada trecută din acest şi, în ultima. vreme, pe în în consiliul de conducere, a contribuit în mod holuri 19,35Dosarul e
19,50Cadran ni
an, întărirea numerică şi suşirea documentelor Con ca şi în adunările generale nevoie de metal, de felu mm. care să permită tole lor la obţinerea însemnate 30.10Orizont
calitativă; a organizaţiilor gresului al XlI-lea al parti rite mărci de oteluri, cu rante restrinse şi stabilitate ţific
de bază a constituit o pre dului, hotărîrilor celor mai ale cooperatorilor, în toate noi caracteristici şi perfor pe lungimea firului“ — ni-l lor sporuri de producţie din 30.10Koman-foJ
răscruce
ocupare permanentă a co importante ale conducerii ocaziile cînd se discută mante, pentru tot atît de recomandă pe inginerul Eu combinai şi vor avea în vii Producţie
mitetului de partid, a bi partidului, cuvîntărilor to despre activitatea de pres tor o contribuţie şi mai co~ ii ii englez
rourilor. organizaţiilor de varăşului Nicolae CeauşescU tări de servicii. felurite noi ramuri de pro gen Moldovan ca pe un vîrşitoarc. 31,35Telejurnal
bază. în lumina indicaţiilor Preocuparea pentru creşte ducţie. căutător pasional, pornit pe
organelor superioare, ne-arn rea nivelului lor politic şi TR. BONDOR ^ Căutat şi găsit, noul a nesfîrşitul drum al noului, D. AlMÂŞAN
ocupat cu multă stăruinţă ideologic n-a Încetat nici
pentru primirea de noi după primirea în partid,
membri, pentru ridicarea dimpotrivă, aceştia sînt în BUCUREŞTI:
calităţii de comunist. Con atenţia organizaţiilor de jurnal; 7,30 Uc
7,45 Duminica
sider că strădania noastră bază, a birourilor acestora, ră; 8,00 Radioţ
în această direcţie a fost pregătirea lor conlinuînd telor; 9,30 M
rodnică, în sensul că au în cadrul învăţămîntului ni cal; 12,00 De
fost primiţi 25 membri de politico-ideologic. toţi; 13,OU Radi
Prime audiţii
partid in cele 4 organizaţii Se poate aprecia că stră orchestra de n
de bază. Pe de altă Bir te dania depusă pentru întă a Radioteicvi
ne străduim, să ridicăm rirea numerică a organiza U uda veselă;
pe portativ : 1
continuu exigenţele faţă de ţiilor de bază e bună, însă, do; 14,15 1
calitatea de comunist. ţinînd seama de faptul că românească;
pasionaţilor;
Preocuparea pe linia în membrii de partid reprezin teca pentru to
tăririi numerice a organi tă circa .25 la sută din nu şi muzică-; 19,.
zaţiilor de bază a vizat mărul total al lucrătorilor muzică popul!
primirea în rîndurile parti cooperativei, ea trebuie con dio jurnal; 3( î
melodiilor;
dului a celor mai buni tinuată şi intensificată, ur- nări; 24,35 .Tu
menibvi ai organizaţiei mărindu-se crearea unor diojumal; 32,:
U.T.C.. oameni cu nivel po organizaţii tot mai puterni sportiv; 22,30 T
Buletin de ştit
litic şi profesional ridicat, ce. care să-i cuprindă pe că de dans; 24
cu o bună comportare în cei mai buni cooperatori şi ştiri; 0/ ’ > -5.
societate. De menţionat că să fie principalul factor muzical - \r
toţi cei ce au fost învestiţi mobilizator al colectivului aP"~ssw«a!asos
cu înaltul titlu de comunist în realizarea si depăşirea ; 4 j I N E *
sînt lucrători calificaţi în sarcinilor de plan.
meseriile pe care le prac De o preocupare constan
tică. în acelaşi timo. s-a tă, eficientă s-a bucurat şi Deva. Imagine însorită din centrul oraşului. Foto : VIRGIL ONOIU DEVA : Colo?
— seriile 1-
Clneva ea
ta) ; HUNEDO
mă strigă 7 (
peraţiitnea slt’
“ l N V E S T I Ţ I I L S Toate apariamentele-în graficele de execuţie liercuie cucei
da (Constructo
în termen» economice, de caritate ŞANt : Moarte
seriile I—11 (l
Carter, supercli
4 ÎL. i ... - . » vtiţ; i i gheri Nicolae Rada. in ce cem datoria“ — considera se întocmeşte la fiecare în şantierului lucrează în a- muncă pe oameni, le re iembrie); Oi l
(Republica);
ne priveşte, avem tot in şeful echipei de izolaţii — ceput de lună, iar pe par cord global, ceea ce îl co zolvă operativ toate pro fari express
privind îndeosebi aprovi teresul să lucrăm, să lu Ion Postelnicu. curs se intervine operativ interesează, îl obligă la lu blemele. Dacă vei piei
zionarea tehnico-materială crăm bine, pentru că şi cîş- Pe şantier domneşte o atunci cînd apar neajun cru de bună calitate ; Din discuţia cu interlo resc); VULC
dolarii şi arde
şi buna funcţionare a uti tigăm bine“. „Mie mi se bună atmosferă de lucru. suri ; — în şantier au fost adu cutorii am reţinut că la fârui) : Păca
lajelor, organizarea lucru pare că acum se munceşte Din discuţiile cu interlocu — la sediul şantierului se mai multe cabine meta Şantierul nr. 5 Orăştie s-a I—II (Muncit
lui şi disciplina muncii — torii am reţinut cîteva ele s-a înfiinţat un dispecerat, lice care vor folosi la gos cristalizat un colectiv omo NEA : Teatr
(Minerul);
PE’j
unde, trebuie să recunoaş mai cu spor, că activitatea mente care dau impuls şi care recepţionează toate podărirea materialelor, scu gen, că aici lucrează oa genia — seriilt
tem, mai sînt unele ne e mai bine organizată, con eficienţă muncii oamenilor : problemele apărute zilnic lelor, echipamentelor, celor meni harnici, cu experien citoresc); ANII
ajunsuri. Hotărîrea colecti diţiile de lucru sînt pregă — zilnic, după termina la punctele de lucru, pen lalte trebuinţe ale forma ţă, pe care se poate miza bunarea pantei
citoresc) ; URI 1
vului nostru însă este de a tite din timp, ni se asigură rea lucrului, se analizează tru soluţionarea cărora ţiilor de lucru ; orieînd. Aşa sînt şefii de chltăţi ' (7
ne îndeplini planul anual activitatea zilei şi progra conducerea şantierului ac — conducerea şantierului echipă Dumitru Popa — BRAD : Omul
buie (Steaua n
la locuinţe cu o lună mai materialele necesare, aşa că mul zilei următoare; ţionează operativ ; este prezentă permanent pe mozaicar, Gheorghe Hen- BARZA : Mls
devreme, de a nu face ra noi n-avem decît să ne fa- — necesarul de materiale — întregul personal al şantier, îi ajută efectiv în rich — zidar, Vasile Iancu corn unu —
bat de la calitatea lucrări — zugrav, Noghi Ştefan — (Minerul) ; Oi
lor, de a pregăti cit mai dulgher, maiştrii Pândele raganul vine
rone — seriil
bine planul anului viitor, Popescu şi Constantin Geor- tria); Curier
atacînd de pe acum unele „ AUTOMATIC A" 1 000 kW de la „Electro- gescu, mulţi alţii. tici roşii (Flac
GIU-BAI : 39 c
fronturi de lucru. Ne con putere“ Craiova) şi că li — Avem deja o expe sa de cultură]
fruntăm şi noi cu unele A MAI PROMIS... vrarea pompelor se poate rienţă bună pe care vrem La cinci zii
probleme privind forţa de face in 20 de zile de la s-o extindem, s-o amplifi (Popular); BR
muncă n/scesară, îndeosebi în urma articolului primirea motoarelor. căm — releva tovarăşul păianjen; C.
teamă — seriil
cea calificată — zidari şi „Furnizorii de utilaje — O precizare ridică însă Aurel Dănescu, secretarul de cultură);
dulgheri. vioara intîi în finaliza pediat în număr de 64 CONFORM un mare semn de între organizaţiei de bază a şan lor — serile
Am luat pulsul muncii în rea iuerăriior de investiţii bucăţi. bare. Ni se spune că mo tierului. Am pornit bine nie); SIMERL 4
rămin eu tini
zona cea mai fierbinte a Ia C.T.E. Mintia“, de la Menţionăm că aceste TERMENELOR ? ! toarele de la „Electropu- lucrul în acest an şi vrem ILIA : Clocola
şantierului, acolo unde se întreprinderea „Automati produse au fost progra tere“ au fost solicitate să-l încheiem bine ,să pre (Lumina); T
preşul
înalţă blocurile 116 A, ca“ Bucureşti am primit mate şi introduse în fa La acelaşi articol am din 1978, în baza con gătim temeinic şi planul pe rul) ; de Bi
GHELA
117 B şi C, 118 A. Se mun — cu oarecare întîrziere bricaţie încă din luna oc primit un răspuns şi din tractului nr. 0214831, cu 1981. Faptul că am chemat do Buftea (M
cea de zor, cu toate for — un răspuns, în care se tombrie 1979, dar nu au partea conducerii între termen de livrare în 1980. la întrecere toate şantierele
ţele. „La 117 C, cu 80 de spune : putut fi finalizate din prinderii de pompe „A- Este surprinzător că sînt trustului ne obligă să ne
1
apartamente, efectuăm ulti „Automatica“ a început cauza lipsei unor elemen versa ' Bucureşti. solicitate din 1978, deşi respectăm toate angaja
mele finisaje — ne spunea livrările de echipament în te din import — sarcină După ce descrie tipuri ele au termen de livrare mentele . asumate. Şi —
maistrul Marin Brăniştea- luna noiembrie-decembrie ce revenea C.T.E. Mintia. le de pompe şi numărul în 1980, dar mai surprin printr-o bună organizare şi Timpul prob
nu. Blocurile 118 A, cu 70 1979, cele mai urgente re Restul echipamentelor contractelor conform că zător este acest termen conducere, prin ordine şi C aprilie.
garsoniere, şi 117 B, cu 50 pere la montaj fiind cele — nouă dulapuri şi două rora trebuiau livrate be — 31 octombrie 1980 — disciplină, prin muncă ab- Vremea se i
apartamente, au termen de 22 de tablouri distribloc cutii — le vom livra con deşi grupul energetic nr. negantă — sperăm să reu cu cerul mai
Vor cădea pre
predare în trimestrul IV şi cele 27 dulapuri de dis form graficului, în luna neficiarului, se face mo 6 de la C.T.E. Mintia a- şim, ne angajăm să reu le, mol ales s
a.c., dar ne-am angajat să tribuţie din comanda be martie a.c.“. tivarea că pentru unele vea termen de punere in şim. Mai ales că de modul ploaie. Vîntul
îe finalizăm mult mai îna neficiarului. pompe nu există asigura funcţiune în primul tri cum vom încheia acest an la modarat d
N. R. Beneficiarul ne
din est.
inte“. „Dacă avem tot ce Echipamentele din con informează că „Automati te încă motoarele electri mestru al acestui an. Ci Temperatura
ne trebuie — şi pînă acum turul operativ al camerei ce (cele de 100 kW de la ne a încurcat oare ter depinde realizarea planului să noaptea îi
avem —, ne facem planul de comandă şi pupitrele ca“ şi-a onorat promisiu pe întregul cincinal 1976— grade, iar zius
grade. Local s
aferente acesteia s-au ex- nea pentru luna martie. I.T.M. Filia'şi, iar cele de menele ? !
în bune condiţii — reluă 1980 şl abordarea temeini ceaţă şi brunii
ideea şeful de echipă dul că a cincinalului viitor.