Page 23 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 23
'. _itţ. 3
ft DUMINICĂ, 6 APRILIE 1980
—
SĂ NE MANIFESTĂM ACTIV IN DEPISTAREA RISIPEI P Ă D U R E A
E de alîtea ori surprinză îritregii planete. Aerul pe
(Urmare din pag. I) nilor muncii. Iată, în con Noi, muncitoarele de la nut, printre altele, şi res toare clarviziunea unor scrii care-l inspirăm e purificat
diţiile actualei crize ener Fabrica de confecţii Vul ponsabilităţile ce revin a- tori dc demult! lată, bună şi de păduri. Ele ne apără
1
tru co înseamnă consumul raţio getice — ce afectează şi can, am citit cu bucurie sociaţiilor de locatari în oară, această frază a lui de asfixia cu care ne ama- ,
tim Ţa- nal de energie electrică, ţara noastră — este nece în presă modificările adu aplicarea acestui impor
Episo- Chateaubriand: Pădurile fiinţă factorii poluanţi pro
necesitatea gospodăririi cu sar să se ia măsuri pen se Decretului 283/1979, tant Decret. Chiar în a- preced popoarele, deserturi duşi de noi înşine. Pentru I
mare grijă a acesteia, e- tru raţionalizarea consu privind compensaţia dată ceste zile, ne-am propus le le urmează“, 'teribilă re noi, românii, însă, pădurea |
ii mului de combustibil, de stat ca urmare a ma să organizăm cîteva ac
îl vitarea oricărui consum flecţie şi prea puţin măgu înseamnă şi o dimensiune a
suplimentar, în special în ceea ce s-a şi făcut. Şi în jorării preţurilor' la ener ţiuni pentru o bună cu litoare pentru specia uma spiritualităţii noastre spe- ’
al acest context, conducerea gie şi combustibil. Cuan noaştere şi înţelegere a cifice. Istoria ci se confun-.
i orele de vîrf de sarcină. statului nostru are grijă tumul acordat de stat prevederilor Decretului, nă, dar, la vremea ei, ni
•u1 — In Decret se stipulează meni n-a luat-o în serios. A dă cu însăşi istoria noastră,
să ajute acele familii' ce pentru încălzirea centrală pentru explicarea şi cla
introducerea termoficării trebuit să treacă mai bine de ea ne-a ajutat să rezistăm '
ui mu- rificarea unor probleme
de la centralele electrice un veac pentru ca oamenii să de mai bine de două mii de •
"ÎUL ce funcţionează pe căr- specifice zonei noastre — se convingă de cutremură ani de o parte şi de alta a
divizia bune, în localităţi. După blocuri cu termoficare. In torul adevăr cuprins aici, să marelui arc carpatic, ca a
î do la Opinii ale cetăţenilor continuare, va trebui să
cîte ştiu, în perspectivă, afişăm la asociaţie şi să se neliniştească, să alerge născut aici o fabuloasă şi
termoficarea municipiului înspre semnalele de alarmă, inconfundabilă civilizaţie a
tia nw* urmărim respectarea nor să încerce să salveze ce se lemnului, ne-a înriurit con
Episo- Deva va fi racordată la melor maxime de consum . mai putea salva. Dar oare cepţia despre viaţă, psiho-
1
termocentrala noastră. A- au copii, mai mulţi, şi, de este binevenit pentru fa de combustibil, stabilite logia, cînlecele, viziunea ar- 1
cest lucru va duce la e- aceea, acordă compensa miliile noastre. Eu locu nu e prea tîrziu ? în une-
Avu cfci anual pe tipuri de apar
minu- liminarea consumului de ţii familiilor, în funcţie iesc într-un bloc încălzit tamente, astfel incit să
combustibil lichid şi gaz de numărul copiilor. Eu pe bază de cărbune şi am reuşim să realizăm •— aşa Consemnări
metan, deci, la scăderea am doi copii şi, conform doi copii, iar suma pe ca
ii Ito- cum se prevede — o re
costurilor pentru încălzire Decretului din ziua de 4 re o primesc de la stat ducere cu circa 20 la su
^rches- şi apă caldă din aparta aprilie a.c., voi primi în reprezintă pentru familia
Prc- plus 60 lei pe lună ceea mea, ca şi pentru alte fa tă a consumului de ener ) le părţi ale planetei se pa- tistică. în afara indestructi
ireţie a mentele noastre“. gie şi combustibil, asigu- i re că da. In orice caz sînt bilei sale solidarităţi cu pă
ricasie. ce înseamnă că o mare milii aflate în aceeaşi si . rînd totodată pentru loca
• IIOFNER MARIŢA, parte a majorării preţuri tuaţie, un sprijin real“. } necesare imense eforturi fi- durea, poporul român nici
maistru la I.P.I.L.F. Ha lor la combustibil se va tari prestaţii bune, de ca i nanciare şi un enorm vo n-ar putea fi definit decît \
ţeg : „Ideea centrală ce se acoperi pe această cale“. ® ŞTEFAN SURDA — litate, la costuri încadra lum de muncă pentru a fa lacunar şi fals.
iba te în limitele prevăzute.
degajă din Decretul cu preşedintele Asociaţiei de ce deşertul să dea înapoi Datorăm pădurii şî vie
privire la completarea şi O AURELIA COSTINAŞ, locatari nr. 29, micro- De asemenea, ne vom pre . pas cu pas. Iar rezultatul e ţuitoarelor pe care le ocro
modificarea Decretului confecţioneră la Fabrica raionul 5 — Hunedoara : ocupa şi vom lua măsuri I îndoielnic. La noi însă nu, teşte dragostea şi respectul
şi cu ca, din economiile realiza
Ia cca 283/197.9 al Consiliului-de de confecţii Vulcan : „Bu „Din recentele completări S din fericire nu e prea tîr- nostru. Să-i facem să înţe
itre Iu- Stat este aceea că — aşa năstarea oamenilor muncii şi modificări aduse Decre te în perioada de vară — leagă şi pe cei care încă .
primü- cum ne-am convins de a- a stat întotdeauna în aten faţă de norma maximă de i ziu. Pentru că — deşi nu n-au apucat să afle că pă- ţ
mai e ca acum două mii de
tîtea ori — conducerea ţia partidului şi statului tului nr. 283/1979, privind consum — să asigurăm J ani, cînd îl inspăimînta pe durea nu e depozitul în ca
gospodărirea judicioasă şi
partidului şi statului nos nostru. Decretul publicat o rezervă de combustibil re omul îşi depune gunoa
1 Scribonius Curio, împiedi-
3-ştiln- tru manifestă o grijă per recent de Consiliul de x-educerea consumului de | cîiidu-l să-şi treacă oşlile iele infame după ce se des- ,
„Ea manentă faţă de creşterea Stat reprezintă o expresie energie electrică, termică ce va putea fi folosită în fată la sfîrşit de săptămî- )
w
lnturi . nivelului de trai al oame a acestei griji. şi gaze naturale, am reţi lunile de iarnă“. l în Dacia — pădurea româ- nă. Şi să nu lăsăm antro- 1
cviziu- , nească există şi azi. Şi pen-
(odul I t tru că una dintre impună- poidul ajuns la volan să-şi ■
cu
maşina
împodobească
7 aprilie Ziua msndiaiă a sănătăţii | toarele opere constructive crengile smulse vandalic din
i ale ultimilor cincisprezece ani
’ este acel corpus de măsuri coroanele pădurii. După ce 1
c/ts/ilsr In vind mP-tl /l/TRÎl/ /
Genericul sub care se ganismului uman“ au -fost \ cu o perspectivă ce pălrun- secole la rînd nc-a ocrotii
Ratlio- desfăşoară in acest an „Ziua temele prezentate la Spital ţ de ¡¡inii în mileniul urmă- ca pe noi, e timpul de a
presci ; aciuaţii» sănătăţii“ în Republica So şi la Liceul agroindustrial l tor, asigurînd protecţia, cum să ocrotim noi pădn- \
>-rutifi cialistă România, care co din Ilia. La casa de cultu- ) perpetuarea şi extinderea rea. S-o ocrotim şi s-o a- 1
nul sa- I pădurii româneşti. julărn să se râspîndească 1
dumi- ® Se arlă sub tipar, urmind să apară şi să fie difuzată incide cu Ziua mondială a tură din aceeaşi localitate
pentru sănătăţii, este „Lupta îm s-a amenajat „Colţul Zilei ţ Pădurea — este ştiut — spre a salva vieţile genera- )
1; 13,15 mîine „Tribuna muncii de partid“ nr. 1 din 1980, editată potriva fumatului“. în toa sănătăţii“. ¡iilor viitoare. E una din- ţ
late de de secţia propagandă a Comitetului judeţean de partid. reprezintă o impresionantă
uşoară Broşura cuprinde Măsuri ale Biroului şi Secretariatului Co te localităţile judeţului — © La I.M. Orăştie, dr. valoare economică. Dar — tre înaltele noastre datorii t
13,30 în întreprinderi, şcoli, case Ioan Moldovan a vorbit ţ mai mult şi mai important patriotice şi omeneşti. ^
Portret mitetului judeţean de partid adoptate în ultima perioadă, de cultură, cămine cultura despre nocivitatea tutunu
Bogar- articole privind metodica muncii de partid, organizatorică \ — pădurea este plămînul
nîndră, şi de propagandă şi altele. le, spitale şi dispensare, lui, despre strînsa interde nu numai al patriei, ci al RADU CIOBANU
Clubul © Conducătorul auto Ion Simion de la U.M.T.C.F. De maternităţi etc. — au fost pendenţă dintre tabagism şi
luzico- organizate cu acest prilej unele afecţiuni cronice —
) Sport va a obţinut in luna martie un frumos record. Cu auto*
^ert de trenul nr. 21-HD-4061 a transportat 1000 tone de material simpozioane, conferinţe, cardiovasculare, digestive,
00 Ra- lemnos, ceea ce reprezintă . un plus de 30 la sută faţă de mese rotunde, expoziţii şi respiratorii, în special can
’umcul vitrine etc. cerul pulmonar.
onsem- colegii lui.
00 Ra- ® In cadrul unei recente acţiuni de donare organizată © „Tabagismul — duşman © La Policlinica din De
oramic al sănătăţii“ s-a intitulat va va avea loc mîine o se
e; 23,00 la S.U.T. Deva, s-au evidenţiat in mod deosebit colectivul
Muzi- de la confecţii metalice şi muncitorul Ion Puşa, aflat pen prelegerea ţinută la şcolile siune de comunicări cu per
etin dc tru a 15-a oară in rîndul donatorilor. generale şi cinematografele sonalul sanitar pe teme ca :
1 stop
• Odată cu vacanţa şcolară, încep şi excursiile, dru „Unirea“ şi „7 Noiembrie“, ■ „Dumneavoastră puteţi ale
meţiile, taberele. Biroul de turism pentru tineret organi la Institutul de mine din ge ■— tutunul sau sănăta
zează in fiecare zi frumoase şi instructive excursii pentru Petroşani. La întreprinderi tea“, „Tabagismul şi in
cunoaşterea frumuseţilor naturii şi a noilor obiective eco le miniere Lupeni şi Băr- fluenţa sa nocivă asupra
nomice şi social-culturale din judeţ. băteni, precum şi la Spita organismului • femeii“ etc.
© „Studioul solistului de muzică uşoară" al casei de lul din Lupeni, dr. Nicolae In reşedinţa judeţului nos
Rodos
itria) ; cultură prezintă astăzi, de la ora 18, un spectacol non- Aldica a vorbit despre sem tru, la Hunedoara, Bi'ad şi
(Ar- stop pentru tineret „întâlnire cu muzica uşoară". Momente nificaţia Zilei sănătăţii, iar în alte localităţi se va pre
Cine le vesele vor fi susţinute de Liviu Oros şi grupul satiric
> ; o- muncitoarele întreprinderii zenta filmul „în oraşul
Arta) „S.O.S. —- cotidian". „Vîscoza“ din aceeaşi loca nostru nu se fumează“.
Uanti- © Astăzi, start in ediţia de vară a „Daciadei". Cu a-
2TRO- cest prilej, vor fi organizate şi la Deva numeroase între litate. au ascultat expune • Unui număr de 70 de
-iil - cadre medicale din judeţ,
Nick ceri sportive. Astfel, la Clubul sportiv şcolar, vor avea loc rea „Influenţa nocivă a ta- care s-au remarcat în ac
(7 No- concursuri pe grupe la lupte, judo şi volei, la Şcoala ge bagismului asupra organis
ianjen nerală nr. 7 — la gimnastică şi atletism, la A.S. „Explo tivitatea profesională şi de
: Sa- mului femeii“. educare sanitară a oame
ural) ; rări" — la modelism şi handbai, la A.S. „Cimentul“ — la
incite- tenis de cimp şi altele multe la nivelul şcolilor generale şi • „Inter-relaţia sănătate- nilor muncii, li se va de
rtista, liceelor din municipiu, toate cu începere de la ora 9. fumat“, „Fumatul şi re cerna insigna „Evidenţiat în Sere Sin tandrei. Aspect de Ia recoltatul garoafelor.
.ucea- Foto : VIRGIL .ONOIU
serlile percusiunile sale asupra or- munca medico-sanitară“.
LO- DOINA COJOCARU
mare
Iphi-
(JVIlLTl-
: RSz-
(Mun- Tractoarele şi maşinile
Anti- duceau o viaţă parazita
sric) ; * ră, fără să muncească un
e tre- deva. Lor li s-a adăugat
URA- folosite cu maximum de randament
"apri- Aurel Vernesan, tot din
I—II Hunedoara şi tot neînca
: u-
Nava- drat în cîmpul muncii. în (Urmare din pag. t) hectar cu varză timpurie pei verzi, care este culti rea cartofilor şi însămîn-
(Pa- • Acţiuni de prevenire. baza Decretului 153/1970, din cele . două prevăzute vată pe 5 ha. ţarea plantelor de nutreţ
loma- Lucrători de miliţie, aju- instanţa i-a condamnat la
EOA- prea moale, spunea inter în plan. în ce priveşte sfecla de pentru ca aceste lucrări să
i (Ca- taţi de cadre civile, au pedepse între 5 şi 6 luni, locutorul. Aşa era. L-am Am trecut şi pe la zahăr, situaţia este bună. fie terminate în următoa
TEG : continuat acţiunile de pre cu executare la locul de întrebat care este situaţia C.A.P. Simeria. Aici, la rele zile. Totodată este ne
casi venire. în municipiul Hu muncă. Aşa se „vindecă“ Lucrarea s-a încheiat. Au
Omul la zi a însămînţărilor. Aici, ferma de legume — unde fost semănate şi 17 ha cu cesar să se intensifice pes
Ml-e nedoara s-au organizat năravurile vieţii parazita- la Rapoltu Mare — a ţi am întîlnit-o la muncă, îm plante furajere. Dar, vor te tot lucrările de pregă
(Casa i două controale microfil- re. nut să precizeze inginerul tire a patului germinativ
tobe- J tru, fiind verificate 150 _ „ . şef — s-au însămînţat 45 preună cu cooperatorii, pe bind despre cartofi, situa
u?ul
1 Iu- A scăpat uşor. Nico- ing. Elena Cîmpeanu, şefa ţia se schimbă. Din cele şi să se treacă, cu toate
•, dar | autovehicule şi s-au ţinut i Vojiu, din Orăştie, se ha cu sfeclă din care 35 fermei, s-au realizat 2 500 45. ha planificate s-au plan forţele, la semănatul po
ae
!?ul) ; . două şedinţe cu şoferi află acum la spital. Nu rumbului. Nu mai avem
alune cu sfeclă de zahăr ; 30 ha mp răsadniţe care asigură tat doar 17 ha şi nu se
: Ex- I profesionişti. La Deva, a pentru că ar suferi de plante furajere, orzoaica răsadul necesar de varză poate spune că la Simeria ce aştepta — cum bine zi
Vim e- ' iost controlată activitatea V reo boală, ci pentru că a şi s-au plantat 22 ha cu timpurie şi de vară, guli- nu au fost condiţii la fel cea inginerul şef de la
>resul paznicilor civili şi a fost viteazul, încăl- cartofi din cele 40 pe care oare, ardei iute, gogoşar
sc). verificata asigurarea secu- . fă t de bune ca în unităţile C.A.P. Rapoltu Mare. A-
rltăţii a peste 120 de uni- cînd flagrant regulamen- le avem în plan. La po şi gras, roşii şi ţelină. De vecine. La C.A.P. Sîntan- ceasta, penti-u că în com
rumb sînt pregătite şi fei*- asemenea, s-a însămînţat drei, de pildă, care a în petiţia cu timpul pentru
tăţi comerciale. La maga- tul circulaţiei rutiere. Ne-
tîlizate toate cele 225 ha întreaga suprafaţă planifi sămînţat 40 ha cu sfeclă semănatul culturilor cît
zinele de patiserie şi auto- avînd permis de conduce-
planificate şi cum se în cată de 32 ha cu rădăci de zahăr, s-au plantat 25 mai repede şi în condiţii
cît mai bune, nici un e-
f
entru * f? d s i a a ™* dreaptă timpul intrăm la noase, din care 15 ha pă- ha cu cartofi din cele 50 fort nu-i prea mare. Acest
truhjel, 10 ha păstîrnac şi
planificate.
de
ferma
La
ţii de la regulile generale alcoolului, a început pa- semănat. Nu mai avem ce
rece, de comerţ. rada prin oraş. Numai că aştepta. 7 ha morcovi. începînd de legume a I.A.S. Simeria efort este necesar şi la el
toros. O situaţie bună am în- săptămîna viitoare — spu s-au plantat toate supra trebuie să se angajeze deo
loca ,, Duceau o viaţă para* parada s-a întrerupt... | nea şefa fermei — se tre feţele planificate cu mor potrivă, cu toată răspun
lă de zitara. Clincu Mihai şi „* ^ ’ tîlnit şi la ferma legumi ce la plantarea verzei tim covi, pătrunjel şi varză de
{
i slab Ioan Hritenco, din Hune- 5 1 f ădire f f a în ~ l colă a cooperativei de aici. derea, organizaţiile de
f ;°
j
apoi doara (ambii fiind con- cnexat la spital. Aviz a- J întreaga suprafaţă planifi purii pe 3 ha şi a gulioa- vară, în total 35 ha, pre partid, toţi factoi-ii de con
iprin- damnaţi în două rînduri) matorilor. cată cu rădăcinoase —• 14 relor pe 2 ha. Au fost re cum şi 70 ha cu plante fu ducere de la consiliile u»*
$i 1 ha — a fost însămânţată, coltate şi valorificate 15 rajere din cele 90 planifi nice şi unităţi agricol,
ţii 11 Rubrică realizată cu sprijinul I tone de spanac şi în zilele cate. toţi lucrătorii ogoarele«.* —
tuiala Inspectoratului judeţean de interne ! şi cea cu ceapă — 20 ha
u sol. — a fost plantată. De ase următoare se va trece la Trebuie să se urgenteze, ţărani cooperatori şi me
menea, s-a plantat şi un recoltarea şi livrarea ce în toate unităţile, planta canizatori.