Page 26 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Măsuri concrete în spiritul decretului p ‘1
= t FEL
1080an decisiv pentru realizarea
{Urmare clin pag. 1) primă serie de manevranţi curs acţiunea de automati
de instalaţii termice în zare a punctelor de termo 10.00 Tuleşcc
în cazan, ceea ce face ca puncte termice. ficare, ceea ce va permite : sarcinilor întregului cincinal 11.00 Film s
agentul termic să ajungă La Hunedoara, după cum reducerea numărului de compai
mai repede la temperatura am mai arătat, este în personal, de servire- wing“.
dului 3
de regim. 16,05 Statoni
Pe traseele canalelor ter mint
16.25
Curs <1
mice, în cea mai mare par Stimulent al simţului gospodâ* esc JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE 16,45 Din (îl
te a oraşului, s-au dublat 17,10 Arii Ui
izolaţiile conductelor di- în întreprinderea noas călzirea locuinţei, în ra rele
minuîndu-se la maxim po tră, Decretul privind port cu numărul copiilor H ianuarie — martie 1980 M 17.40 Clubul
16.25
RevisU
sibil pierderile de căldură gospodărirea judicioasă din fiecare familie. TV.
ale agentului termic. Alte şi reducerea consumu Măsurile recent adopta 18,50 1001 df
Restanţele trebuie grabnic recuperate, pianul -
măsuri se preconizează în lui de energie elec te stimulează gospodări 19.00 Te le jur
Cu ră:
prezent, ele vizînd în mod trică, energie termică şi rea mai raţională a com 19.25 toate f
deosebit îmbunătăţirea ran- gaze naturale, a fost dez bustibilului folosit pentru mai gr;
danientului la cazane, re bătut şi aprobat în una încălzirea locuinţelor şi realizat integral, ritmic crările
ducerea numărului de per nimitate în vara anului prepararea apei calde, e- 19.40 veri : s
Muzicii
sonal ocupat în centralele trecut, imediat după apa liminarea oricăror forme pentru eliminarea opera treprinderi, să se insiste 19,55 Seară •
termice şi altele. riţie. De asemenea, zilele de risipă în acest sens. In (Urmare din pag. 1) tivă a neajunsurilor şi pentru aprovizionarea co chiul 1
Cehov
Cîteva măsuri în spiritul trecute am discutat re dezbaterea colectivului de materie primă. Dar la îndeplinirea planului. 21,35 Telejui
decretului s-au prefigurat centele măsuri privind nostru s-a apreciat în fel de adevărat este şi Am intrat în al doilea respunzătoare cu materii
şi la Petroşani. Astfel, în modificarea şi completa deosebi faptul de a se ex faptul că nu peste tot s-a trimestru al anului 1980, şi materiale, să se acorde
dată, ce se va sista furni rea Decretului, în care noi tinde reţeaua de încălzire muncit suficient de ener cînd prevederile de plan cea mai mare atenţie or Béai
zarea căldurii în cartierul vedem grija permanentă prin termoficare, de a se gic şi de bine organizat, sînt mai mobilizatoare ganizării producţiei şi a
Aeroport, va începe opera a partidului şi statului regla mai bine consumu că unele organe şi organi decît în primele trei muncii. Restanţele din
PROGKA9
ţia de transformare a cen nostru, personal a tovară rile prin realizarea unor zaţii de partid şi con luni. Este timpul să se primul trimestru trebuie dioprogrami
tralelor termice pe cărbune şului Nicolae Ceauşescu, cazane economice, dar cu duceri de întreprinderi nu mobilizeze mai hotărît recuperate cît mai grab Radiojurnal
în puncte de termoficare. randamente superioare, nic, planul — realizat rit presei; 8,10
Se lucrează intens la eta pentru creşterea continuă ceea ce nu va diminua au acţionat cu toată fer toate forţele umane, teh mic, integral. diilor; 9,00
mitatea şi răspunderea
nice şi materiale din în-
9.05 UiLpan
pa I a conductei magistrale a nivelului de trai al ce nivelul de încălzire a lo lor; 10,00 E
de termoficare a Văii Jiu lor ce muncesc. La noi, cuinţelor, iar normele de { REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE SORTIMENTE J 10.05 Alterj
întregul
la
„Marmura“,
lui, Paroşeni—Petroşani. consum stabilite potrivit 10,25 Atlas
personal muncitor partici Mioriţa;
Un program amănunţit legii vor putea fi respec ştiri; 11,05 1
pă la fondul de beneficii PE PRIMUL TRIMESTRU 1980
a fost deja pus la punct tate întocmai. veva« do £
Avnnpremie
pentru repararea reţelelor al întreprinderii şi deci 12,00 Buletin i
de distribuire de la punc fiecare va beneficia de MOISE ONESCU, UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE comoara fo'
tele termice la blocuri. majorarea sumei de pre muncitor la „Marmura“ 12,45 Cin.- '
Schimbarea principiului de miere pentru activitatea Simeria 7o 7o ţ pili lumii; )
încălzire impune schimba din anul trecut, bineînţe 3; 15,00 CI
16,00 Radioj
rea calificării oamenilor. les diferenţiat după com C.S- HUNEDOARA — plumb în concentrate 100 ţ ordonate ei
Astfel a fost calificată o bustibilul utilizat la în- — cocs 103,3 — zinc în concentrate 106,1 ( Cintă Rux;
Rubrica — fontă 100,6 I. M. BARZA 1 i Jaromir Mr
Lin de ştiri
— oţel 100,5 — cupru în concentrate 107,5 ) te cint, pa
100 l
din care aliat şi aliat superior
Faza republicana tineretului — laminate 100 — plumb în concentrate 100 / Poemele eU
— zinc în concentrate
17,50 Valsur
101
— utilaje pentru metalurgie 105,5 — utilaje miniere 177,1 } rii; 20,00 In
cului popul
I.M. HUNEDOARA
I.V. CALAN
a olimpiadei de istorie ferinţei organizaţiei jude — fontă 110,3 — fier în minereu 100,1 i \ dan şi Mar ]
Acum, în preajma Con
România,
— semicocs 105,1 I. M.C. DEVA I ) contempora
ţene a U.T.C., în organiza păralntului
(Urmări* din pag. 1» ni versală“, prof. univ. dr. ţiile de tineret din nume — maşini pentru metalurgie 120,2 — panouri mari 102,4 \ Buletin de
Gheorghe I. Ioniţă — Uni roase întreprinderi şi şcoli — utilaje pentru turnare 104,7 — produse din B.C.A. armat 145,6 1 denţo sonc
nedoarei în economia pa versitatea Bucureşti : „Cul din judeţ, tinerii desfăşoa — corpuri de încălzit — produse din vată minerală 100 ’ intr-o oră;
stop muzic;
triei. Un loc important a tivarea de către P.C.R. a ce ră o efervescentă activitate din fontă 105,7 — tuburi de presiune 103,1 \
fost acordat perspectivelor lor mai înaintate tradiţii re în producţie, politico-edu- I.M. BARBÂTENI — materiale de construcţii din (
îndrăzneţe pe care viitorul voluţionare de luptă ale cativă şi cultural-artisti- — cărbune brut 113,8 mase plastice 100 l «IN
cincinal le deschide judeţu poporului român“, dr. Ion că, dedicată importantului I. M. LUPENI ~~ cărămizi refractare 100,5 )
lui Hunedoara, eforturile Horaţiu Crişan, — Institu eveniment din viaţa poli — cărbune brut 103,9 ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE J DEVA: L
ce vor fi întreprinse pen tul de istorie şi arheologie tică a tineretului hunedo- I.M. PETRILA HUNEDOARA , l mod (Patrl
tru asigurarea resurselor de CIuj-Napoca : „Burebista şi rean. — cărbune brut 102 — tricotaje 109,7 1 tine (Arta):
materii prime, pentru dez epoca sa“, dr. George G. I. M. PAROŞENI ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE 1 Colosul din
I-n
(Flăcăi
voltarea producţiei energe Potra, redactor şef al Re MOBILIZARE — cărbune brut 101,9 PETROŞANI (Arta) ; Or
tice pe bază de cărbune şi dacţiei publicaţiilor pentru EXEMPLARA I.E. DEVA — tricotaje 101,4 1 tate (Consl
a energiei hidraulice, pre străinătate : „15 ani de cti — energie electrică 101,8 I.C. ORĂŞTIE 1 l TROŞANI:
(Unirea);
cum şi pentru accelerarea torie revoluţionară a desti Cu cîtva timp în ur „MARMURA“ SIMERIA — produse din mase plastice 107,3 \ brje) ; Dru
procesului de dezvoltare a nului istoric românesc“. Sa mă, echipa de tineret con 106,4 I.M.M.R. SIMERIA soare (Rept
agriculturii prin valorifica lutul elevilor a fost trans dusă de lăcătuşul Dorel — placaj din marmură 122 1 \ Post scri.pt
rea deplină a resurselor lo mis de Simona Gălbenuş, de Tot, de la U.U.M.R. Criş- — dale mozaicate 108,7 — osii montate 1 Omul păia
rcsc) ; VUI
cale, eforturi care vor con la Liceul de matematică- cior, a chemat la întrece UNITATI APARŢINĂTOARE I.P.I.L.F. HAŢEG le colonelul
duce la importante trans- fizică Hunedoara. re toate organizaţiile U.T.C. DIRECT DE C.M. DEVA — conserve din legume 340 ) fărul); COI*
f
formări calitative pe plan Olimpiada republicană din uzină, privind îndepli — cupru în concentrate 102,6 — conserve din fructe 53,0 ţ s ţs lied
(;»,.ocrul); .
social şi cultural. se va desfăşura la, De nirea planului anual la lu citul lui J 1
Au urmat apoi prelegeri va, în această săptămînă, crări nefinanţate. Răspun UNITĂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICĂ SORTIMENTALA rcsc); BRA
susţinute de acad. prof. avînd înscris în programul zând chemării, organizaţiile vinâtoare
Ştefan Pascu, preşedintele ei — pe lingă lucrările de tineret de la secţiile de u /o % t ORĂŞTIE: F
(Patria);
Comitetului Naţional român propriu-zise — vizite şi întreţinere şi forjă, ai că tla (Flacăr:
al istoricilor : „Locul şi ro excursii documentare, între ror secretari sînt Gheor ŢESATORIA DE MATASE DEVA I R.I.U.M. PETROŞANI ţ BĂI : Inc
(Casa de ci
lul românilor în istoria vi ceri sportive, spectacole. ghe Bărbulescu, respectiv — ţesături 95,2 — maşini şi utilaje miniere 90.6 ţ Totul per
Gheorghe Croitoru, s-au I.F.A. „VÎSCOZA“ LUPENI I.F.E.T. DEVA (Popular);
mobilizat exemplar, au. or — fire de vîscoză 93,5 — lemn de mină 72,3 ) vre; să joc
ganizat mai multe acţiuni ÎNTREPRINDEREA DE CONFECŢII — cherestea — total 101,5 \ LAN: Moai
(Casa de cui
patriotice în afara progra VULCAN — buşteni — total 95.7 \ Inspectorul
mului de lucru, reuşind să — confecţii 97,7 — lemn pentru celuloză 75 5 ' (Mureşul);
îndeplinească planul pe în I.L. DEVA ÎNTREPRINDEREA DE BERE HAŢEG \ să trăim, e
rim
(Lumii
tregul an, succes pe care-1 — ciment 91,5 — bere 79,1 l Războiul i
dedică apropiatului Con — var 160,2 ÎNTREPRINDEREA DE ÎNCALŢAMIN- ţ mea (Minei
gres al U.T.C. I.U.M. PETROŞANI TE HUNEDOARA
O Biblioteca clubului „Siderurgistul" organizează mîi- — maşini şi utilaje miniere 92,0 — încălţăminte 56 \
ne la secţia a 11-a furnale din C.S.H., un simpozion cu te SPECTACOL fPROi
ma „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu în patrie şi in MUZICAL-COREGRAFIC REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA FIZICĂ TOTALĂ INDUSTRIALĂ
lume". Rezultatele
® „Metode şi rezultate obţinute in acţiunile de refo- .Numeroşi spectatori — ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ nospbrt din
losire a resurselor şi subproduselor proprii, de economisire elevi, profesori, părinţi — Poli. Timiş.
a materiilor prime şi combustibililor" — a fost tema unei au aplaudat cu căldură 7o ţ Dinamo
reuşite mese rotunde, desfăşurată recent de Consiliul- mu evoluţia uteciştilor de la 7o Gloria Buză
F.C. Baia
nicipal al sindicatelor, cu participarea preşedinţilor comi Liceul^ nr. 1 din Orăştie, 101,3 | F.C.M. Galo
tetelor sindicatelor şi ai comisiilor inginerilor şi tehnicieni care au prezentat, pe sce { I.J.L.F. Deva 125,3 „Plafar“ Orăştie Jiul Petro;
lor din întreprinderi şi instituţii, a responsabililor cu pro na Casei de cultură, un J I.P.N.C. Orăştie 114,4 I. V. V. Deva 101 I F.C. Argeş
S.C. Bacău
bleme de întrecere şi generalizarea iniţiativelor în produc reuşit spectacol de revistă. \ „Refractara“ Baru 109 O.I.F.P.C.A. Deva 100.7 1 Olimpia S
ţie şi alte cadre implicate in această- activitate. Dedicat Conferinţei jude / G.I.G.C.L. Deva 107 1.1. C. Deva 100.7 \ Steaua —
Sportul st
® Consiliu! de educaţie politică şi cultură socialistă al ţene a U.T.C. şi celui de / I.P.I.C.C.F. Deva 105,9 „Avicola“ Mintia 100,6 l „U“ Craiovr
105,5
comunei Ghelari a organizat duminică, în satul Ruda, o al Xl-lea forum al tinere ) U.J.C.M. Deva 105 „Vidra“ Orăştie ' 100,1 l A.SiA. Tg.
întilnire cu cetăţenii în cadrul „Tribunei democraţiei“, un tului român, spectacolul a t U.J.C.C. Deva 103,9 O.G.A. Deva 100 Chimia Rnt.
„U“ Cluj-1
reuşit dialog pe teme de- larg interes pentru locuitorii sa cuprins numeroase mo / O.J.T. Deva 102,1 1.1. L. Simeria 81.7 Politehnic:
tului. mente artistice şi educati ) Tipografia Deva 101,5 F.P.N.C. Mintia 72.8 C.S. Tirgo
| I.M.P .Deva
ve, ca scenete, dansuri te
® Cu prilejul Zilei mondiale şi naţionale a sănătăţii, matice, muzică populară, II Cimentul M
F.C.M. Bn
la spitalul municipal a avut loc ieri un program de acţiuni uşoară şi poezii patriotice. Corvinul Hu
ştiinţifico-educatlve. A fost prezentat un referat „Fumatul F.C. Bihor
şi Implicaţiile sale", iar brigada artistică şi grupul vocal Industria sir
Gloria Bis
ale spitalului au susţinut un reuşit spectacol. Totodată, 16 Minerul M.
lucrători din domeniul sanitar au primit insigne de evi U.T. Arad
denţiaţi în activitatea pe 1979. folosind timpul prielnic, să se lucreze cu toate forţele
® In trimestrul I al acestui an, numeroase unităţi ale
I.C.S.M.I. au obţinut rezultate bune în activitatea de des VM
facere a mărfurilor. Cu depăşiri substanţiale de plan, se (Urmare din pag. 1) roului executiv al consiliu şi unităţi în care ritmul de şi conducerile cooperativelor
prezintă unităţile „Select" (125,8 la sută), încălţăminte nr. lui popular. lucru este nesatisfăcător şi, pentru ca, folosindu-se tim Timpul |
14 (123,7 la sută), metalo-chimice nr. 80 (113,3 la sută), — în C.A.P. şi fermele ca urmare, realizările sînt pul bun de lucru, să se ac ziua de 8 i
„Aşchiuţă" (110,1 la sută), confecţii nr. 41 (105,5 la sută) I.A.S. — s-au plantat 64 ha RITM DE LUCRU sub posibilităţi. Aşa de celereze ritmul de muncă la se menţine
şi „Crinul" (105,2 la sută). din cele 120 planificate. Ce NESATISFACATOR exemplu la C.A.P. Unirea, plantarea cartofilor astfel cerul tempe
cal vor cădi
® La nivelul Consiliului unic agroindustrial s-au orga le mai bune rezultate le din 100 ha s-au plantat cu ca lucrarea respectivă să se se de ploaie
nizat mal multe acţiuni de muncă voluntar-patrlotică. Pînă are C.A.P. Sălaşu de Sus, Timpul a fost la fel de cartofi doar 30 ha, la Sîn- încheie în cel mai scurt ila moderat
acum, au fost curăţate peste 840 hectare de păşune şi 630 care a plantat 50 la sută nefavorabil pentru toate u- petru 40 ha din 100 ha, la timp. Aceasta se impune cu peraturile
hectare de fineţe naturale. din suprafaţa planificată "'nităţile din zonă. Dar pe Sîntămăria-Orlea 45 ha din atît mai mult cu cît în a- cuprinse ini
plus 3 grade
® Ieri dimineaţă, între orele 6 şi 7,55, pe linia lui „2" cu cartofi şi au semănat cu cînd la unele cooperative 140 ha, iar la Sălaşu de ceastă săptămînă, îndată ce me intre li
nu a trecut nici un autobuz, sute şi sute de oameni întîr- mazăre pentru boabe 70 ha plantarea cartofilor s-a în Jos 11 ha din 30 ha. In timpul permite, trebuie să Dimineaţa Ic
ziind de la lucru. din cele 100 prevăzute — cheiat, în altele se apropie aceste unităţi trebuie să se se treacă masiv, în toate nala brumă
Local ceaţă,
DOINA COJOCARU spunea tovarăşul Ioan Bur- de sfîrşit, iar în unele a acţioneze mai energic de unităţile agricole, la semă- serviciu : a.
sescu, vicepreşedinte al bi trecut de jumătate, există