Page 29 - Drumul_socialismului_1980_04

PI PME RI i­
J

la vîrsîa marilor răspunderi

La un an de la jubileul celor trei decenii părinţii lor, în întrecerea cu timpul. Acest
care au marcat constituirea primelor detaşa­ timp în care ei cresc sub pavăza şi grija
mente ale purtătorilor cravatelor roşii cu tri­ statornică a parliclului-părintc, care le-a des­
color, organizaţia judeţeană a pionierilor se chis căi largi spre copilărie fericită.
află în faţa celei de-a IV-a conferinţe. Mo­ Prin deviza lor „lot înainte!“ pionierii
ment de referinţă în viaţa organizaţiei revo­ Hunedoarei păşesc -încrezători spre activităţi­
luţionare de tinerel, a comandanţilor-instruc- le po'litico-ideologice, -de educare patriotică,
lori pentru etnii de muncă rodnică, pentru revoluţionară şi moral cetăţenească, pentru
drumul de mâine pe care il vor străbate. Mo­ formarea lor prin şi pentru muncă. „Lot
ment de referinţă mtr-o etapă în care pio­ înainte 1“ le este deviza şi în acţiunile cul-
nierii din judeţul ce stă-n panoplia ţării ca lural-artistice, sportiv-turislice şi de pregă­
un trofeu de aleasă mândrie — prin istoria sa tire pentru apărarea patriei — complex de
glorioasă, prin prezentul trepidant, prin di­ forme şi mijloace pentru împlinirea lor, a
mensiunile pe care i le-a deschis cel de al personalităţii lor încă de la aceasta vîrstă a
Xll-lca Congres al partidului — sînt anga­ pionicrivi. Pentru că azi, pionicria se află
jaţi, alături de fraţii mai mari, uteciştii, şi la vîrsta marilor răspunderi.

Anul XXXII, nr. 6 974 MIERCURI, 9 aprilie 1980 4 pagini — 30 bani Biicin&ufi pe priisuyS trimestru 1980

Ritmurile bune din martie trebuie
amplificate. în continuare

Consemnăm cu plăcere nivelul condiţiilor de lu­ cestui an să se înscrie ri­
faptul că în luna martie cru şi al posibilităţilor guros în graficele de exe­
a.c. planul la total inves­ respectivelor colectivităţii cuţie. Totodată este nece­
tiţii al judeţului nostru a de muncă. Este îmbucură­ sar să se acorde o mai
în obiectiv - restanţele la producţia fizică fost realizat şi depăşit cu tor că s-au intensificat mare atenţie şi obiective­
aproape 38 milioane lei, ritmurile de lucru şi s-au lor pe care unităţile eco­
confirmînd creşterea în obţinut rezultate bune în nomice le realizează în
De ce nu-şi îndeplineşte sarcinile de plan fiecare lună din acest an construcţia de locuinţe, regie proprie, să nu le
a ritmurilor de lucru, ho- dar există încă mari ră- mai împingă, cum se o-
tărîrea constructorilor de mîneri în urmă pe unele bişnuieşte, spre sfîrşitul
colectivul lesăforiei de mătase Deva? a-şi îmbunătăţi activita­ şantiere industriale, cum anului.
tea, de a îndeplini preve­ sînt cele de la Călan şi Să se folosească la ma­
Colectivul Ţesătoriei de La unul din principalii făcut intervenţii numeroase derile de plan pe ultimul Mintia, unde importante ximum capacităţile de
mătase Deva şi-a dovedit indicatori — producţia fi­ la centrală, la minister an al cincinalului. Re an­ obiective trebuiau să dea producţie şi forţa de mun­
adeseori capacitatea de a zică — întreprinderea a a-' chiar, şi ni s-a promis aju­ samblul trimestrului 1 e- producţie la această dată. că existentă, timpul bun
obţine rezultate bune în cumulat restanţe lună de tor în ce priveşte aprovi­ xistă însă restanţe, atît la Datorită nelivrării la timp de lucru, să se organize­
muncă. în perioada trecu­ lună, nerealizarea din mar­ zionarea. Dar... total investiţii, cît şi la con­ a unor utilaje şi echipa­ ze mai temeinic activita­
tă din acest an însă rezul­ tie încheind un bilanţ cu — Ziceaţi, referindu-vă la strucţii cu montaj, planul mente de către anumiţi tea la fiecare punct de
tatele înregistrate nu ating totul necorespunzător pe aprovizionare, că e cauza fiind realizat doar în pro­ furnizori, la respectivele lucru, aceasta şi în scopul
decît la cîţiva indicatori ci­ primul trimestru al acestui principală. înseamnă că ei cent de 91,8 la sută, res­ obiective sînt serioase res­ înlăturării fenomenelor de
frele planificate, la unii cu an. i se adaugă şi altele ? pectiv 82,4 la sută. tanţe la lucrări de montaj. dezordine şi risipă care se
mici depăşiri. Cum se explică această — Da, şi, spre deosebire Aruncînd privirea asu­ La acest copitol se impu­ mai întîlnesc • pe unele
situaţie ? de prima, celelalte ne apar­ pra cifrelor de bilanţ pe ne mai .multă insistenţă, şantiere şi nu din cele
—Cauza principală a ne- ţin. în primul rînd, este primul trimestru se ob­ concentrarea mai puterni­ mai mici sau mai puţin
realizărilor din primul tri­ vorba de lipsa meseriaşilor servă creşteri ale procen­ că a forţelor constructoru­ importante. Aşteptăm în
mestru al anului — consi­ ce asigură reglarea maşini­ tajului de realizare ;a pla­ lui şi beneficiarului, pen­ continuare revirimentul
dera tovarăşul Traian Ţîr- lor. în al doilea rînd, ne nului din partea majorită­ tru ca ritmurile de lucru total, general, în activita­
lea, directorul întreprinde­ lipsesc cîţiva ajutori de să cunoască noi creşteri, tea de investiţii a jude­
rii, este neasigurarea cu maiştri, la care se adaugă ţii organizaţiilor de con­ restanţele să fie recupe­ ţului.
materie primă suficientă. strucţii, cît şi a unor be­
Dacă de la „Vîscoza" Lu- o oarecare dezordine şi in­ neficiari de investiţii, deşi rate cît mai curând, toate
disciplină apărute în ultima
peni am primit cantităţile realizările nu sînt încă la obiectivele din \ planul a- (Continuare in pag. a 2-a)
vreme în sînul colectivului.
contractate, de la combina­
tele din Săvineşti şi Iaşi Spusele interlocutorului
ne-au fost expediate canti­ nostru sînt adevărate. La
tăţi mult prea mici. în a- Ţesătoria de mătase Deva ÎN INTERIORUL
ceastă situaţie, am căutat este o tradiţie ca în funcţii
materie primă prin depozi­ de maiştri, ajutori de maiş­ ZIARULUI :
te şi am găsit. Calitatea a- tri şi reglori să fie şcolari-
cestor fire era însă infe­ TRAIAN BONDOR ® Pionieria — In vîrsta
rioară şi, .în plus, nu am marilor răspunderi
fost pregătiţi să le asigurăm
prelucrarea solicitată. Am (Continuare în pag. a 2-a) ® Curier citadin — Brad

Producerea legumelor in cantităţile şi sortimentele

stabilite nu este o sarcină facultativă I

Soarta producţiei viitoare Din analiza stadiului lucră­ lipsa de răspundere a con­
de legume depinde hotărî- rilor la zi se constată însă ducerii C.A.P. din satul
tor de acţiunile care sînt că există o serie de restan­ Aurel Vlaicu (preşedinte
întreprinse in această peri­ ţe care impun o amplă con­ Aurel Mărişi, care a solici­
Serele Sin tundrei. Se re­
coltează castraveţii. oadă în fiecare fermă şi u- centrare de forţe pentru a tat material pentru comple­
nitate agricolă cultivatoare. fi recuperate toate întîrzie- tarea deficitului de răsad­
rile. între altele, este vorba niţe, dar acum refuză să-l
despre rămînerile în urmă preia (:!•).
existente la C.A.P. Brad, în ceea ce priveşte semă­
Şa(ttie>cai Rapoltu Mare, -Pui, Sălciva, natul şi plantatul legume­
K. h Ilia şi Bretea Mureşană în lor în cîmp se constată că
prelungind oraşele Văii privinţa fertilizării cu în­ la culturile de morcov,
Jiului în sus şi lateral. Gra­ grăşăminte organice a su­ pătrunjel, păstîrnac şi cea­
Am fost dc cinând pe un fic, imaginea e chiar a de­ prafeţelor planificate. Inex­ pă uscată prevederile sînt
şantier din Băfbăieni. Şi pol senului. Mai bine spus, a îndeplinite aproape integral.
plicabile sînt, de asemenea,
spune că priveliştea nu desenării. Asfaltul turnat întîrzierile înregistrate la Fermele C.A.P. Simeria şi
poate fi niciodată grafic chiar în acest martie face însămînţarea în răsadniţe a Sîntandrei au plantat var­
determinată. I'ic că este vor­ ca piatra şi cărămida să za de vară în cîmp pe mai
ba de cele 733 de aparta­ emane o căldură protectoa­ ardeiului, tomatelor, verzei mult de 4 hectare. O si-
mente cc vor fi dale în fo­ re. Mai sus, sînt cei care de vară, sau ţelinei la N .TIRCOB T.C.H. — .şantier Orăştie. Echipa tic dulgheri montorl
condusă de utcţcistul Ştefan Naghy montează panourile exte­
losinţă, în acest an, din ca­ desenează pereţi şi acope­ -C.A.P. Beriu, Lăsau, Aurel rioare de la Bl. in cu 40 apartamente.
re 56 dc apartamente şi-au rişuri. Imaginile sînt, astfel, Vlaicu, Geoagiu, Haţeg şi Foto : V1RGIL ONOIU
primit deja locatarii, con­ pline de graţie. Fiind me­ Rapoltu Mare. Surprinde (Continuare în pag. a 2-a)
structorii adaugă mereu ce­ reu în mişcare, ele antici­
va frontului de lucru în pează continuu întregul. E-
continuă mişcare. Şi nu nu­ xislă şi un punct de fierbe­ MASA ROTUNDA Lita“. Dezbaterile pe teme dc unui fond corespunzător, se
mai vizual, material, ci şi re al şantierului, unde ai La Întreprinderea „Marmu­ protecţia muncii in profil e- va proceda ia efectuarea prl- ‘
spiritual. Şantierul este în senzaţia că schimbarea este ra“ Simeria, a fost organi­ ncrgetic, vor f] susţinute de melor împrumuturi. '
un grup dc artişti amatori
această perioadă un adevă­ atît de perceptibilă, îneît zată, cu sprijinul comitetu­ de la întreprinderea „Victo­ SIMPOZION
rat front de luptă. Bătălia se arată, tulburător saltul lui orăşenesc al femeilor, o ria“ CSinn, şl -de reprezen­
masă rotundă cu tema .„O-
în cadrul colocviilor dc is-
pentru case mai multe, mai calitali : concretul, faptul ACŢIUNE DE EDUCAŢIE crotirca mamei şl a c.opiliUui tanţi ai Procuraturii din torie, la Liceul „Aurel Vlai- 4 |
Hunedoara,
bune. Şantierul, fie că este definit. La Petroşani se vor SANITARA LA TOPLIŢA în legislaţia Republicii So­ cu“ din Orăştie s-a organizat *>
la Lupcni, Pelrila, Uricani, construi 1819 apartamente, cialiste România“, in scopul O NOUA CASA simpozionul „Ipoteza scrisu- |
popularizării
şi
cunoaşterii
medical
Dispensarul
din
Petroşani sau Vulcan, e ţi­ la Uricani >un cinematograf Topliţa desfăşoară, prin ca­ politicii partidului şi a pre­ DE AJUTOR RECIPROC Iui la daco,geţi — argument o *
de continuitate“. Reuşita sim-
nui dintre focarele e- cu 350 du locuri. Simplu : drele sale, o bună şl susţi­ vederilor legale în acest do­ pozionului s-a datorat profe- jj
fervescent.ei extraordinare a se vor construi şi da în fo­ nută activitate de educaţie meniu. Ea .propunerea mai multor soarelor Elisabeta Văidean şl “
construcţiei. Dimensiune losinţă. Şantierul, indiferent sanitară. Medicii Alfred PROCES lucrători de la Oficiul P.T.T.R. Marja Tipan şi pionierilor
Hunedoara, aici a luat fiinţă
Sclimidt şi Viorel Chlnciu au
firească, această proiec­ unde ar fi el, devine, ast­ condus aici o Interesantă dez­ CINEMATOGRAFIC zilele trecute o casă dc a- claselor a VIII-a.
ţie a devenit atribui fel, un simbol a tot ceea •ce batere la care a participat Astăzi, are loc, la Termo­ jutor reciproc. Au fost în­
personalul medical al dispen­
proces
al peisajului cotidian. Văd construim, o formă a victo­ sarului şl au asistat mai centrala .Mintia, pe un marginea scrişi peste 120 de membri
cinematografic
în acest început de primă­ riei viitondui. mulţi cetăţeni din satele a- filmului, inspirat de o înttm- cotizanţi, care au depus deja
primele sume dc bani. Peste
vară mai mulţi constructori DUMITRU DEM iONAŞCU parţhiătoare comunei. plare autentică, „Băiatul din trei luni, după constituirea