Page 30 - Drumul_socialismului_1980_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM U LUt N

In obiectiv — restanţele la producţia fizică Im.
I N V B S T I Ţ I 1L E Ti
(Urmare din pag. 1) Burjuc. De aceea cred că bunătăţirii aprovizionării în termen, economice, de calitate
ar trebui militat prin toate cu materie primă, se impu­ I t
zaţi şi numiţi bărbaţi. Nu­ mijloacele pentru întărirea ne a se milita mai intens 1C,OU Tcn-
lC, «5 Tele
mai că, aşa cum s-a dove­ răspunderii In muncă. în scopul asigurării cadre­ 16.25 Cur
dit, bărbaţii nu prea stau — Din cele 52 de lucră­ lor care să asigure buna Rifni rife bune din martie trebuie ni
în întreprindere, ci se în­ toare cîte ar trebui sâ fie organizare a muncii şi func­ 16,45 Alin
17,05 Pc
dreaptă spre unităţi minie­ azi la lucru, am doar 43 — ţionarea optimă a utilaje­ 17.25 Fon
re şi siderurgice, unde exis­ ne spunea maistrul Ioan lor. De asemenea, se cere o amplificate In continuare 17.50 Traj
tă un alt nivel de retribu­ Ciorbă. Patru din cele ce preocupare mai susţinută în 18.00 Mar Fotl
lipsesc sînt în concediu me­ sensul îmbunătăţirii ordinii
ţie. S-a încercat să fie nu­ (Urmare din pag. 1) Tira
mite femei în funcţii de a- dical, cinci lipsesc nemoti­ şi disciplinei în muncă. In 11-a;
jutor de maistru şi reglor, vat. Cele mai mari surpri­ această activitate se impu­ UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTIŢII 18.50 rect 1001
dar încercarea n-a dat roa­ ze, din acest punct de ve­ ne coroborarea eforturilor 19.00 Tel«
de. Ceea ce nu înseamnă dere, le avem în schimbul organizaţiilor de partid, CU REZULTATE BUNE PE TRIMESTRUL I 19,20 Cu
că s-a procedat bine cînd III, sîmbăta în special. sindicat, de tineret, ale con­ toat
mai
a fost abandonată, ştiut fi­ Dealtfel, cum reliefează ducerii întreprinderii pentru (în paranteze — realizările la construcţii-moniaj) crăi
ind că promovarea femeii cîteva cifre oferite de ser­ a se instaura un climat de 7o 7o ver:
19,30 Noi
este o sarcină permanentă, viciul personal-învăţămînt, înaltă responsabilitate în „Vidra“ Orăştie 488,2 Direcţia judeţeană 20,10 Tel
în special în industria u- situaţia utilizării timpului muncă. Colectivul întreprin­ O.I.F.P.C.A. 203,8 P.T.Tc. Deva 113,8 (202,3) „IVI
şoară. de Uicru nu e deloc mul­ derii are capacitatea profe­ I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva 182,2 I.A.S. Simeria 112,4 (134) pri<
Prc
— Adevărul este că a- ţumitoare. Indicele de folo­ sională şi organizatorică de G.I.G.C.L. Deva 106,9 (117,0) <i iu
tunci cînd oamenii n-au de sire a timpului de muncă a-şi realiza sarcinile de I.P.L. Deva 179,7 (240) I.P.I.C.C.F. Deva am
lucru, faptul se răsfrînge a ajuns, în perioada de re­ producţie, de a recupera întreprinderea de confecţii I.F.E.T. Deva 106.4 (101,8) 21.50 Tel
103.5 (103,8)
în domeniul disciplinei — ferinţă, la sub 90 la sută. restanţele acumulate în pri­ Vulcan 177,6 I.L. Deva 105.5 (11U)
remarca tovarăşa Minerva De ce ? Fiindcă s-a înre­ mul trimestru, îndeosebi la Inspectoratul silvic judeţean 144,7 (140,8) I.M. Hunedoara 100,1 (100)
Agrima, preşedinta comite­ gistrat un mare număr de producţia fizică — la ţesă­ Direcţia judeţeană de drumuri I.A.S. Deva 100
tului sindicatului. Aşa se absenţe nemotivate, şi în­ turi —, dar şi la ceilalţi 140,3 (130,1) Secţia de umbrele Brad 100 m
explică nerea li za rea produc- voiri, la care se adaugă şi indicatori de plan. Aceste şi poduri Deva
ductivităţii muncii pe cele multe zile de concedii me­ calităţi se cer însă mai bine UNITĂTI RESTANTIERE LA TOTAL INVESTIŢII
trei luni trecute din acest dicale, ceea ce'relevă că puse în valoare în acest ul­ 7o
an. In zilele cînd unele lu­ există cam multă indisici- tim an al cincinalului ac­ 7o «lioprog
îtauioju
crătoare n-aveau ce munci, plină, uşurinţă în ceea ce tual, pentru îndeplinirea I.E. Deva 59,3 (94) I.J.L.F. Deva 61,4 (60) i presei;
stăteau la taclale, ceea ce priveşte acordarea de în­ ritmică, integrală, a sarci­ I.E. Haţeg 70,5 (77.2) Inspectoratul şcolar judeţean 36,1 (42,3) j (liiior;
le deranja şi pe alte ţesă­ voiri. nilor de plan. I.R.E. Deva 82,2 (89,7) Comitetul judeţean pentru 9.05 Rfti
lor; 10,
toare. Actuala situaţie de la I.U.M. PcToşani 70,8 (40) cultură şi educaţie socialistă 25,9 (21,6) \ 10.05 D
— E adevărat că în ulti­ Ţesătoria de mătase Deva Ţesătoria de mătase Deva 64,7 (100) O.J.T. Deva 64,4 (61,1) l la cil
ma vreme disciplina lasă trebuie să determine luarea întreprinderea de produse C.J.E.F.S. Deva 90,6 (90.6) l 10,30 1
10.45 M
de dorit. Nu este zi în care unor măsuri menite să în­ Rubrica tineretului electrotehnice Petroşani 39,9 (54) Direcţia sanitară Deva 43,2 (42.7) \ •- y
să nu lipsească nemotivat drepte situaţia. în primul Exploatarea de cuarţ Uricani 35 (25) I.P.N.C. Orăştie 44,7 (29.7) ţ k* î <!
fonul
un om sau doi de la lucru rînd, paralel cu intensifica­ TINERII BRADENI „Vîscoza" Lupeni 23,5 (16,6) I.M.M.R. Simeria 36,7 vanpro:
— ne-a spus maistrul Iosif rea eforturilor pe linia îm­ EA DATORIE „Marmura" Simeria 67,6 I.M.C. Deva 84,1 (111,4) \ Buietir
I.M. Barza 65,1 (45) I.A.S. Haţeg 28.1 (133.8) \ comoaj
Uteciştii din Brad au ini­ Tipografia Deva 36,4 (31,7) I.A.T.S.A. Piteşti 52,7 (70.7) i 12,25
ţiat şi realizat, în cinstea „Avicola“ Mintia 57,2 (75.,2) I.I.L. Simeria 10,3 (5,5) } 12.45 £
Conferinţei judeţene a Staţiunea de cercetări F.P.N.C. Mintia 10,5 viitor;
15.00 C
U.T.C. şi a celui de al XI- pomicole Geoagiu 43,3 (100); întreprinderea de tricotaje Radio j
lea forum al tineretului, nu­ I.S.C.I.P. Orăştie 61,1 (41,1) Petroşani 6,6 Gheor;
meroase acţiuni in sprijinul I.I.C. Deva 92,5 (40) D.G.A.I.A. Deva 5,5 donate
Cin tec
producţiei şi de muncă pa­ cenii;
triotică. Astfel, tinerii de la UNITĂTI RESTANŢIERE LA CONSTRUCŢll-MONTAJ 17.05 I
I.M. Barza au recuperat 40 7o 7o Fotbal
«■ ^ noua unitate pentru legume şi fructe a iost des­ ml linie ferată din subte­ Buleti
chisă în cartierul 8 Martie din Petriia, la parterul blocului ran, cei de la U.U.M.R. au Combinatul minier C.S. Hunedoara 122 (84.1) şi mc
tul pe
nr. 27. Aprovizionarea, cel puţin pentru început, corespunde prestat acţiuni de muncă Valea Jiului 106,3 (91,3) I.V. Călan 100,1 (85,9) politic
cerinţelor gospodinelor. Să sperăm că tot oşa va fi şi in Centrala minereurilor Deva 100,4 (89.7) I.T.A. Deva 114,1 (33.2) re; 21
patriotică în valoax'e de
continuare. 30 000 lei economii nefi­ I.C. Orăştie 101,1 (29,7) I.P.E.G. Deva 102.3 (9.2) 23.00
opera
® Cu o lună mai devreme a (ost predat unul din cele nanţate, iar peste 400 de e- I.A.S. Mintia 112,4 (37,3) I.M.P. Deva 101,5 (34,4) de Ci
4 cămine pentru nefamilişti de la Vulcan, zona Paroşeni. levi de la liceele „Avram REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII MONTAJ stop î
Astfel, constructorii din şantierul nr. 3 al l.C.M.M. au luat lancu" şi industrial minier TEM
o serioasă opţiune pentru devansarea lucrărilor şi la cele­ au plantat pomi şi au lucrat DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII litale;
lalte obiective. ia digul de pe malul rîului 7« 7o gricuJ
O Discoteca vacanţei, rezervată în exclusivitate elevi­ Luncoi, realizînd 245 000 lei noră
netul
lor, va funcţiona de 3 ori pe săptâmînă (marţi, joi şi du­ economii nefinanţate. G.S.C.F.I. Deva 105,8 O.I.F.P.C.A. Deva 100,2 ments
minică) în sala C.M.V.J. din Petroşani. In cadrul acesteia, Şantierul C.M. . I.C.S. Hunedoara 91,2 C.F.R
se vor desfăşura concursuri pe teme diferite, ceea ce va ACŢIUNE DE MUNCA Electro-centrale Deva 104 l.C.M.M. Petroşani 85,2 social
diş ;
spori gradul de atractivitate al programelor discotecii. PATRIOTICA Grupu’ de şantiere Energo- Trustul de construcţii Deva 79,7 caseta
77,4
O.G.A. Deva
® Marţi a fost deschisă tabăra judeţeană, zona Valea Tinerii din organizaţia montaj „Transilvania" — 103,2 Şantierul T.C.M.M. Deva 73,5 Emis
Mintia
Jiului, de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, U.T.C. — staţia C.F. 1 I.R.E. Deva (şantierul Grupul de şantiere li lăţi
Eseu
la care vor participa 206 elevi din clasele a IX-a, adică Peştiş — au organizat o de montaj) 100,4 Rîu Mare-Retezat 69,9 răni
toţi comandanţii de grupe din anul I de pregătire. amplă acţiune de muncă ran ;
® Luni şi marţi s-a desfăşurat competiţia sportivă dota­ patriotică pentru colectare UNITĂTI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT PLANUL sîrbă
Tron
tă cu trofeul „Diamantul negru" la handbal rezervată pio­ de fier vechi şi înfrumuse­ DE CONSTRUCTII-MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE
nierilor. In prima zi, pe localităţi, s-au întrecut echipele ţarea zxmelor de muncă.
din şcoli. Cîştigătorii au participat a doua zi la turneul fi­ Ei au colectat în cîteva 1 Io Io
nal de la Petroşani. Indiferent de numele laureaţilor, or­ zile la rînd şi au expediat ) I.F.E.T. Deva 90,4 I.C. Orăştie 47,8
ganizatorii consideră că au ciştigat toţi participanţii la oţelăriilor din C.S. Hune- ^ I.M. Hunedoara 87,7 Direcţia judeţeană
mult îndrăgita competiţie. doara mai multe tone de i Combinatul minier P.T.Tc. Deva 43,1 DE
• „Criza de energie" este tema celei de-a treia biena­ fier vechi. S-au remarcat, / Valea Jiului 87.6 I.M. Barza 39,1 mod
le a umorului din Grecia, la care au fost invitaţi să parti­ prin contribuţia adusă, ti- ţ I.L. Deva 83,3 I.P.N.C. Orăştie 29,7 tine
cipe şl fraţii Ion şl Mihai Barbu din Petroşani. nerii Viorel Stoica, Ştefan ţ I.S.C.I.P. Orăştie 81,1 U.J.C.C. Deva 25,4 Colo
I-EI
Stanică, Cornel Florea, 1 G.I.G.C.L. Deva 69,5 Inspectoratul silvic judeţean 16,3 (Art
CONSTANTIN lOVĂNESCU Teodor Boi doc (Vasile Gri- \ U.J.C.M Deva 62,9 I.A.S. Mintia 7.5 late
I’RO
goraş, corespondent). (Uni
brie)
soar»
Post
O mu
Tehnologia culturii porumbului — aplicată Producerea legumelor rcsc)
Ic; cc
fărui
LON
cu maximă răspundere (Urmare din pag. I) protejat impune să fie ur­ rul) ;
gentată cultivarea tuturor rii
suprafeţelor de solarii cu ANI]
In cuvîntarea la Consfă­ lor greşuri de arătură, ferite pentru eşalonarea adîncimea de semănat, pen­ tuaţie inadmisibilă există sortimentele de legume sta­ Ac hi
tuirea de lucru de la C.C. strîngerii şi îndepărtării res­ recoltării. tru a păstra apa în sol. insă la cultivarea unor sor­ bilite. Se constată însă că CAN
veve
al P.C.R. din 25—26 fe­ turilor vegetale, aplicării a- Pregătirea terenului. In Semănatul se va realiza timente planificate — cum 1a C.A.P. din satul Aurei BRA
(Ste;
bruarie a.c. secretarul ge­ mendamentelor şi gunoiu­ primăvară se va avea în în toate zonele pînă la da­ sînt ceapa verde şi salata — Vlaicu sînt mult întîrziate ZA:
neral al partidului, tovară­ lui de grajd şi evacuării vedere efectuarea unui nu­ ta de 20 aprilie. la C.A.P. Băcia, Batiz, reparaţiile la solarii, ceea Tom
şul Nicolae Ceauşescu, a excesului de umiditate de Densităţile obligatorii de Tîmpa, Lăsău şi Lăpuşnic. ce pune sub semnul între­ Frai
subliniat faptul că o aten­ pe toate suprafeţele desti­ măr redus de lucrări, cu plante recoltabile la hectar Conducerile acestor unităţi bării obţinerea mai timpu­ Prur
ra) ;
ţie deosebită trebuie acor­ nate culturii porumbului. discul sau combinatorul, la vor fi următoarele : consideră oare că disciplina rie a producţiei prevăzute ta (
dată sporirii producţiei de Fertilizarea solului se de plan este facultativă V şi o eşalonare corespunză­ ŢEG
porumb, însămînţării aces­ realizează folosind toate Fiecare din unităţile amin­ toare a acesteia. Iar) :
imp
tei culturi pină la data de resursele de îngrăşăminte Porumb neirigat irigat tite a înregistrat cîte o res- Consiliile populare comu­ CAI
i!0 aprilie pe toate suprafe­ organice existente în uni­ minim maxim minim maxim ta iţă de 2—5 hectare la nale, orăşeneşti şi munici­ ier
ţele planificate. tăţi şi Ia gospodăriile popu­ — grupa 90-100' 55 000 cultura de ceapă verde, iar pale — acţionînd în spiri­ MET
(Mu
Ce măsuri vor fi aplica­ laţiei. Ingrăşămintele chi­ 65' 000 65 000 80 000 la C.A.P. Simeria, Hărău, tul obiectivelor desprinse sorS
Strei,
Orăştie,
şi
Băcia
te, evident diferenţiindu-le mice vor fi folosite în mod — grupa 200 50 000 55 000 60 000 65 000 •Tîmpa nu s-au îndeplinit din cuvîntarea secretarului Râz
meo
în raport de zona de cul­ raţional, asigurînd un ra­ — grupa 300 45 000 55 000 55 000 60 000 cu cîte 2 ha prevederile la general al partidului, tova­
tură, tipul de sol, hibridul port echilibrat intre azot şi cultura de salată. răşul Nicolae Ceauşescu, la
folosit şi de alţi factori fosfor, ţinînd seama de Erbicidarea culturii se rilor şi menţinerea apei în Acţiunea de plantare a Consfătuirea de lucru de la
specifici, pentru a realiza cartarea agrochimică a so­ face diferenţiat pe tarlale, sol. Praşilele mecanice legumelor în solarii se des­ C.C. al P.C.R. din 25—26
şi depăşi producţiile prevă­ lului. Ingrăşămintele azo­ în raport de speciile predo­ sau manuale se vor realiza făşoară in ritm susţinut la februarie a.c. — au dato­
zute ? tate se aplică fracţionat, minante de buruieni, pre­ la timp şi de calitate ire­ ferma din Sîntandrei a ria să urmărească cu în­ Ti
Asigurarea suprafeţei şi jumătate din cantitate îna­ cum şl de remanenta erbi- proşabilă. I.J.L.F. unde, pînă acum, treaga răspundere modul zi Ut
amplasarea culturii. In fie­ inte sau odată cu semăna­ cidului folosit. Erbicidarea Combaterea bolilor şi au fost cultivate 5 ha cu cum sînt folosite terenurile răc<
care consiliu unic agroin­ tul şi restul concomitent se face în benzi, concomi­ dăunătorilor se realizează varză timpurie şi 2,5 ha cu destinate producerii legu­ stat
Vor
dustrial şi unitate agricolă cu efectuarea lucrărilor de tent cu semănatul sau pe prin tratarea corespunză­ roşii. Demn de reţinut este melor în unităţile agricole, Şi
se va acorda maximă aten­ întreţinere. vegetaţie, prepararea solu­ toare a seminţelor. _ faptul că pe o suprafaţă de suprafeţele din incinta uni­ suf]
ţie realizării integrale a Structura hibrizilor se va ţiei şi aplicarea ei făcîn- Recoltarea se va face cu 4 ha s-au realizat culturi tăţilor economice şi institu­ ves
într
planului de însămînţare a alege după perioada de ve­ du-se numai sub suprave­ maximă operativitate, folo­ asociate, îndeosebi de sala­ ţiilor, terenurile aparţină­ rali
porumbului in ogor pro­ getaţie, particularităţile pe­ gherea specialiştilor din u- sind mijloacele mecanice şi tă, ceea ce asigură o folo­ toare gospodăriilor popu­ gra
nea
priu, respectînd cu stricte­ doclimatice specifice fiecă­ nităţf. manuale, avînd în vedere sire intensivă a pămîntului. laţiei, să se preocupe în?
ţe asolamentul stabilit la rei micro-zone din judeţ, întreţinerea culturii se aplicarea acordului global, Această metodă trebuie a- deaproape de materializa­ L
cer
nivelul consiliului. Pînă la rezistenţă la frîngere şi la face prin lucrări aplicate precum şi evitarea orică­ plicată şi în solariile coo­ rea sarcinii de a asigura din sor
semănat este necesar să fie boli. In fiecare unitate se imediat după semănat, care ror pierderi, inclusiv din perativelor agricole. Fireşte, producţie proprie necesarul de
luate măsuri energice în vor cultiva 2—3 hibrizi cu au drept scop menţinerea producţia secundară, de obţinerea unei eficienţe ri­ de consum de legume al cen
scopul corectării eventuale­ perioade de vegetaţie di­ curată de buruieni a lanu­ coceni. dicate la culturile în sistem populaţiei judeţului nostru.