Page 32 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 32
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 974 © MIERCURI, 9 APRILIE 1980
Schimb de mesaje între tovarăşul Reuniunea de primăvară Ruperea relaţiilor diplomatice dintre S.U.Â,
Nicolae Ceauşescu şi preşedintele a Uniunii Interparlamentare şi guvernul iranian
Partidului Socialist Popular din Danemarca OSLO 8 (Agerpres). — în de-a IV-a conferinţe parla WASHINGTON 8 (Ager tă postului de radio Tehe
perioada 7—12 aprilie, la mentare pe problemele pres). — Preşedintele Sla ran, ¡preşedintele Iranului,
COPENHAGA 8 (Ager re a reprezentat Partidul Oslo are loc reuniunea de securităţii şi cooperării în belor Unite, Jimmy Carter, Abolhassan Bandsadr, refe-
pres). — Preşedintele Parti Comunist Român la lucră primăvară a Uniunii Inter Europa, care va avea loc la a anunţat, într-o declaraţie rindu-se la măsurile adap
dului Socialist Popular din rile celui de-al 26-lea Con parlamentare. Lucrările se Bruxelles în mai a;c. transmisă de agenţiile UPI
gres al P.C. din Danemarca. desfăşoară în cadrul comi ,şi AP, ruperea .relaţiilor di tate de S.U.A., a precizat
Danemarca, Gert Petersen, Cu acest prilej a aviit •Pe ordinea de zi a co că ţara sa „este ferm deci
l-a primit pe tovarăşul M-i- siilor de studiu — însărci misiilor de studiu sînt în plomatice dintre S.'U.A. şi
loc un schimb de mesaje nate cu elaborarea proiec guvernul iranian, ca urma să să reziste“ — informea
hai Gere, membru supleant între tovarăşul Nicolae telor de rezoluţii care vor scrise probleme ale actua re a faptului că cei 50 de ză agenţia France Presse.
al Comitetului Politic Exe Ceauşescu, secretar general fi înaintate celei de-a 67-a lităţii internaţionale, între ostatici reţinuţi în clădirea Preşedintele Banisadr a
care destinderea şi dezar
cutiv al CC. al P.C.R., ca- al P.C.R. şi Gert Petersen. Conferinţe a Uniunii Inter marea, al III-lea Deceniu Ambasadei Americane din subliniat că Iranul este „în
parlamentare din toamna Teheran, de la începutul lu mod fatal împins către o
Apelul Marii Adunări Naţionale a acestui an — şi al Consi al dezvoltării : decoloniza nii noiembrie 197.9, '-nu au luptă pe plan economic
rea, dreptul popoarelor -la
liului Interparlamentar, autodeterminare. fost eliberaţi. Şeful execu pentru a-şi Întări indepen
Republicii Socialiste România — adoptat la principalul organ politic al tivului american a anunţat, denţa şi completa cuceriri
reuniunii. De asemenea, are La lucrările reuniunii de de asemenea, interzicerea
loc o întîlnire a reprezen primăvară a Uniunii Inter exporturilor de produse a- le revoluţiei“.
29 martie a.c. — a fost difuzat ca document tanţilor grupurilor parla parlamentare participă şi o mericane în această tară. După cum relevă agenţia
mentare din ţările europe delegaţie a Grupului parla ik Associated Press, preşedin
oficial al Adunării Generale a O.N.U. ne, Canada şi S.U.A., axată mentar român, condusă de tele a adresat tuturor ira
cu precădere pe aspecte le tovarăşul Stan Soare, pre TEHERAN 8 (Agerpres). nienilor un apel la unitate
NAŢIUNILE UNITE 8 Apelul a fost publicat în gate de pregătirea celei şedintele Grupului. — într-o declaraţie făcu şi muncă.
(Agerpres). — ’La Naţiuni limbile oficiale ale O.N.U.,
le 'Unite a fost difuzat, ca la punctele ordinii de zi
document oficial al Adună provizorii a viitoarei sesiuni ® VARŞOVIA. — Amba pirea în medie cu 2,2 la
rii Generale a O.N.U., Ape a Adunării Generale intitu sada României lu Varşovia sută a automobilelor pe ca
lul Marii Adunări Naţiona late „Examinarea îndeplini a oferit Institutului de Ar re le produce. Decizia sur
le a Republicii Socialiste rii Declaraţiei privind întă ici al Academiei R.P. Polo vine în contextul în care şi
România -către toate parla rirea securităţii internaţio ne un set de albume şi lu alte firme producătoare de
mentele şi popoarele ţărilor crări cure înfăţişează dez autovehicule din S.U.A. au
¡participante la Conferinţa nale“ şi „îndeplinirea re voltarea artei pe teritoriul 19 După cum relatează smuls emblema P.C.I. şi au anunţat recent majorări de
igeneral-europeană de la comandărilor şi deciziilor României din cele mai vechi ziarul peruan „iii Corner- scris pe pereţi lozinci fas preţuri,
Helsinki, adoptat de Marea sesiunii speciale a Adună timpuri ‘piuă azi. cio", în provincia Araquipa ciste.
■Adunare Naţională la '29 rii Generale a O.N.U. con au fost descoperite, în zo Partidul comunist, Parti ■ Preţurile cu ridicata
martie a.c. sacrate dezarmării“. n Consiliul de Miniştri a! nele deşertice Majes şi Si- dul socialist şi alte partide cresc în Italia intr-un ritm
Republicii Cuba a hotărîi huas, la aproximativ o mie democratice din -Italia au anual de 23 Ia sută — se
crearea pieţei libere, unde de kilometri sud-est de Li dat publicităţii declaraţii de arată într-un comunicat ai
Partidele comuniste din franţa şi Portugalia ţăranii pot comercializa pro ma, o serie de desene gi protest prin care condam
dusele lor excedentare — gantice trasate pe sol, da- nă acţiunile elementelor Institutului central de sta
se pronunţă împotriva amplasării de transmite agenţia Prensa tînd din perioada preinca- extremiste. tistică din Roma (ISTAT),
Latină. Măsura, relatează şă şi comparabile cu cele care precizează că, deşi în
rachete nucleare americane in Europa agenţia, are drept scop fa din zona Nazca, aflate fa B Primul ministru din An- februarie a.c. acestea au
cilitarea vînzărri către popu circa 400 kilometri de capi tigua, Vere Bird, a anunţat sporit faţă de luna ante
LISABONA 8 (Agerpres). Conferinţa pentru Securita laţie a produselor agricole tala peruană. dizolvarea parlamentului, ca rioară cu 1,8 la sută, me
— Secretarul general al te şi Cooperare în Europa şi a mărfurilor care nu se dia de creştere lunară este
Partidului 'Comunist Por să contribuie, prin rezulta comercializează ,pr!n reţeaua Desenele, considerate ca o măsură constituţională în de trei la sută.
tughez, Alvaro Cunhal, a a- tele sale, la consolidarea fiind cea mai importantă vederea alegerilor, a căror
vut la Lisabona o întîlnire dezarmării. în document se de stat realizîndu-se astfel, descoperire arheologică din dată va fi anunţată în ■ Preşedintele interimar
cu secretarul general al afirmă că partidele comu ridicarea nivelului satisface ultimii ani, reprezintă ani cursul acestei săptămîni, a al Boliviei, Lidia Gueiler, a
Partidului Comunist Fran niste francez şi portughez rii cererilor de alimente pe male, între care un şarpe, ţşi anunţat postul de radio din
cez, Geor.ges Marchais. în- piaţa internă. peste o duzină de cercuri. Saint Johns. Alegerile se format un nou guvern, cel
tr-un comunicat dat publi ¡sînt hotăTîte să facă totul vor desfăşura înainte de de-al treilea de cînd se
pentru a se pune capăt ■ Banca Centrală para- află în funcţia de şef al
cităţii, citat de agenţia H La Roma s-a produs data proiectată iniţial (pri
France 'P-resse, se relevă că cursei înarmărilor, ,pro- guayanâ a dat publicităţii un nou atac al unor ele mul trimestru al anului statului. -După cum relevă
cele două partide sublinia nunţîndu-se,-în context, îm un comunicat în care se mente extremiste asupra u- 1981). agenţiile internaţionale de
ză necesitatea ca reuniunea potriva hotărîrii NATO precizează că datoria exter nui sediu al Partidului co presă, crearea noului cabi
de la Madrid, din toamna ¡privind amplasarea de -noi nă a ţării a fost, la 31 -mar munist. Mai mulţi -huligani ffl Firma americană net a fost cerută de mai
acestui an, a reprezentanţi iradhete nucleare americane tie, de 1 150 milioane dolari. au pătruns în sediu, au „Chrysler" a anunţat scum multe formaţiuni politice.
lor ţărilor participante la •în Europa.
G.F.R. Simeria —
Minerul Ghelari
3—0 (2—0)
de joc. La fel de bine au dividual al fiecăruia din Meciul de la Hunedoara "dentât la faza aceasta. Sco
1111 jucat Bogdan şi Bucur, ca tre 'cei ce au jucat dumini şl alte .partide interesante rul a fost deschis în min.
re l-a lăsat pe Nicşa în că s-a concretizat îritr-o din judeţ au făcut ca tri 33 : la centrarea lui Seîy-
"Unui dintre cele mai fru ■der adevărat ! în faţa anei atac. L-am ¡lăsat la urmă vidtorie de prestigiu, atît buna de la Simeria să fie meşi, Puiu (pe noul său
moase meciuri văzute -de replici dîrze, din partea u- ¡pe liderul Coranului pen în sine, cît şl în puterea ei mai puţin aglomerată. Jo post de „vîrf"), înscrie.
spectatorii ihunedoreni şi de roei 'echipe foarte bune, ca tru a sublinia că cele trei de convingere că F.C. Cor cul s-a desfăşurat in nota în ultimul minut al
telespectatori — (aceştia din re a 'Contribuit din plin la .goluri au plecat de la Lu- vinul este un veritabil unui fair-play desăvârşit. primei reprize Petre Ra-
urma) puţin dezavantajaţi, realizarea spectacolului 'de cescu, ceea ce probabil se lider ! Minerii au început mai hi- iael se .„supără“ pe un
căci este -o diferenţă între calitate, Corvinul s-a ¡im Uită, mai ales de 'cei ce văd ;ne, dar s-au stins repede, spectator -care-4 apostrofase
vizionar: şt „pe viu" — a pus -autoritar,, trecînd .peste numai golul... Aportul in NICOLAE STANCIU ilar feroviarii au atacat -pu- pentru nereuşitele de pînă
întrunit deplin -calităţile de momentele grele din startul ¡ternic, simţind .„arsurile“ atunci şi înscrie la capătul
derbi, depăşind, am zice, întîlnirii, atingînd un apo ¡acelui —2 în .¡clasamentul unei acţiuni ¡personale:
aşteptările, ¡pentru că mi geu de superioritate in 'ul Va îi prima victorie adevărului“. 2—0. Golul trei -este urma
za ar fi ¡putut transforma timele 25 de ‘minute ale 'pri După cîteva ratări suc rea unui contraatac : Puiu
jocul în anti-joc. Dar, nu. mei reprize şi un altul în cesive ale lui Alexandroni îl lansează „printre“ pe P.
Cele -două combatante s-au primele 30 ale secundei, în ia fond, Jiul a început neoprit. Pînâ astăzi‘! Cădi ¡(de la oaspeţi) şi 'Rafael Rafael, acesta centrează im
rezumat la măsurarea co- care şi-a asediat adversa •actualul campionat -cuce -astăzi Jiul va trebui, dacă !(de la gazde), Selegea a pecabil de pe stingă, de
«•etfîă a paterilor lor, într-o rul cu o insistenţă greu de rind prima victorie abia în ţine ¡1a propria sa ¡soartă, ¡parat bine un şut puternic unde Sereş reia cu latul
I iwtă dreaptă, pruncind în suportat. Şi, poate tocmai ■etapa a 5-a, la 5 septem să cîştige ! Sincer, -ne -pare de la 3 m, dar s-a şi acci- în poartă.
e.u arsenalul tehnico-tactic această alternanţă a furni brie 1979 (1—0 «cu C,S. Tir- rău că acest mecl-cheie ăl
‘ci sponfbî'. fără zgîreenie, cu zat frumuseţea jocului, dar ¡govişte). Ar fi rău «a, în Jiului s-a nimerit să fie cu
T enerozltâte, spre bucuria mai mult ne-a plăcut -cum ¡primăvara mai fierbinte F.C. Argeş, dar cum Jiul a Constructorul Hune
decît o anunţa însuşi antre
U >r, a spectatorilor, a îm- Corvinul şi-a etalat eşalo fost norocoasă pentru echi doara — C.F.Ü. Craiova
-i ¡inirii 'dezideratului spor nat potenţialul, jocul seo- norul Viorel Tălmaciu, 'pri pa piteşteană, aşa să fie şi 13—5 (5—3)
ma victorie în retur de cam-
tiv. ţînd în prim-plsn, .pe fînd, ipionat (dacă -omitem c-ă pri aceasta pentru formaţia din întiini-rea ‘desfăşurată
Derbiul de la Hunedoara pe aproape toţi jucătorii e- mele două etape s-au des ¡Petroşani. F.C. Argeş, în pe un teren greu, a ofe în repriza secundă, hune-
s-a ridicat cel puţin, dar u- ehipei. Aşa, la început s-a făşurat în ’79) să fie obţi vinsă la Petroşani, nu va rit o partidă de un modest dorencele se mişcă mai bi
neori şi peste nivelul unui evidenţiat Ion Gabriel, apoi nută azi, în etapa a 8-a ? pierde definitiv contactul nivel tehnic şi spectacular, ne în teren (o notă bună
meci de divizia A. Inspira Merlă deschizmd scorul, ¡N-ar fi rău deloc I Dimpo cu plutonul fruntaş, -căci contînd pentru prima etapă pentru Carmen Bogdan,
ţia televiziunii merită salu ■apoi a început Nicşa să vor .mai claca şi celelalte a returului diviziei B femi Geor-geta Băx'.bulesou, Euge
tată ! Pentru că a arătat urce tot mai ameninţător trivă — ar îi -necesar şi Util ¡pretendente. nin, seria a doua, a fost nia .Stîngă şi Rodica Sabău),
tuturor celor pe care i-a îi. atac. Dumitriu a acţio «ca Jiul să cîştige azi me câştigată pe merit de local se apelează la „apărarea în
■interesat că F.C. Corvinul nat tot timpul excelent la niul cu F.C. Argeş. Sigur că Şi-apoi, ¡nesperatul egal nice cu scorul *de 13—5. zonă“ -cît şi la ieşirea „om
şi F.C. Bihor sînt foarte deposedare. Andone a în ¡piteştenii îşi doresc foarte de-1-a Galaţi constituie un Elevele prof. I. Mătăsaru la om" a apărătoarelor la
autorizate să-şi dispute un ceput tot mai curajos să se ¡mult o victorie ¡la Petro factor moral mobilizator încep meciul după o încăl terale la extremele adverse.
loc în prima divizie, că e- înalţe peste adversarii săi, şani, supăraţi fiind pe Jiul pentru Jiul, care va trebui zire superficială, se acomo E demn de notat faptul
-chi.pa hunedoreană nu este în timp ce -Radu Nun- ■că i-a învins -în ¡tur la ei ar să lupte cu F.C. Argeş ou dează greu cu terenul şi nu că duminică hunedorencele
un lider de circumstanţă, weiiler şi Klein împingeau casă. Dar, am -zice că nu toată ardoarea .pentru a do- respectă’ unele sarcini Indi îşi vor juca „marea lor car
de conjunctură ori altcum jocul spre Vădtuş şi Gabor, trebuie să fie supăraţi, ci bîndi o victorie absolut -ne cate de antrenor, fapt ce te“ pentru promovarea în
va. Este un .lider de drept ¡să-şi amintească cum că divizia A la Zalău, cu
ultimul cam incomod ca cesară — prima în această conduce la emoţii în rîndul ^Confecţia" din localitate,
— ¡pe care 4-4 dă valoarea vîrf de atac. Vădtuş, de da -Jiul i-a trezit atunci, .şi de primăvară meteorologic re spectatorilor, cît şi în echi
jucătorilor săi :şi valoarea 2a acea înîrîngere, -le-a unde le dorim o bună com
ta aceasta, a făcut una din ce,'dar cu ...fierbinţeli pen pă, scorul la pauză, de 5—3 portare, mobilizare şi dărui
-do ansamblu a - echipei. Şi, cele mai bune partide ale mers -numai bine, ascensiu tru -suporterii Jiului. Suc în favoarea lor, fiind sta re. (loan Vlatl, corespon
Corvinul a jucat ca un li- sale, fiind preocupat numai ne- lor spre titlu pătând de ces ! bilit cu greu. dent).
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclel, ITiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
^ REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA:
07nn Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii «poştali şi difuzorii voluntari din
Z/U0 Deva.: str. Dr. Petru Groza nr. 85. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20703 ¡prinderi şi instituţii.
TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24. Ici (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).