Page 37 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 37
' ¿5>YSn3®XWS®r »*»*'*** 1 ,
SALÂ Ci LECTURA
»v. —-
Practica dovedeşte că preocuparea
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNilŢÎ-VÂ \
dă întotdeauna rezultat® bun®
— Anul la noi are 13 luni măsurilor se verifică în reuşim sa economisim m-
— ne spunea inginerul Flo- practică, iată-ne în preaj tr-un an mai bine de 1000
rea Ciobanu, şeful atelie ma cuptoarelor de inducţie tone fontă lichidă.
rului turnătoria de cilindri unde se produce fontă ne Intr-adevăr, prin noua
de la întreprinderea „Vic- cesară turnării cilindrilor, metodă se economisesc în-
-1
toria Călan. a celor 93 de tipodimen- tr-un an mai bine de
La început n-am prea în siuni de cilindri care se e- 780 000 kWh energie elec
ţeles această afirmaţie, dar xecută aici, la Călan, pen trică, o cantitate cu care
discutînd pe îndelete cu oa tru laminoarele Galaţiului, cuptoarele de inducţie ar
meni ai muncii din cadrul Hunedoarei, Reşiţei, Roma putea funcţiona o lună de
atelierului am constatat că nului, Bucureştiului. zile. Deci, intr-un fel, aici
acea vorbă spusă mai în
glumă, mai în serios se a-
devereşte. Aici muncitorii,
cadrele tehnice au înţeles
pe deplin faptul că recupe
rarea şi refolosirea mate
rialelor sub orice formă
este o problemă de prim
ordin în economie, jar ei
sînt hotărîţi să iniţieze, să s-ar regăsi acea lună su
adopte şi să aplice cu suc — După cum vedeţi, ne plimentară din calendarul
ces măsurile menite să a- spunea maistrul Ioan Ne atelierului. Am spus, în-
sigure valorificarea judi meş, producem foarte mult.
cioasă a materialelor refo- Consumăm în aceeaşi mă tr-un fel, pentru că oame
losibile. sură. Materia primă o con nii muncii de aici şi-au
Anul XXXII, nr. 6 976 VINERI, 11 aprilie 1930 4 pagini — 30 bani Dar cum valabilitatea stituie fonta lichidă. La a- format o conştiinţă înain
ceastă materie avem şi tată privind recuperarea şi
pierderi. Prin solidificai-e. refolosirea resurselor mate
Ne-am întrebat ce putem riale, fapt ce a determinat
face pentru recuperarea dezvoltarea unui climat de
fontei lichide de la turna muncă în care ordinea şi
Conferinţa organizaţiei judeţene rea cilindrilor. La acest lu disciplina, spiritul gospodă
cru s-au gîndit şi maistrul resc au devenit dominante.
Acţionînd
continuare
în
Ion Munteanu (actualmen
a Uniunii Tineretului Comunist te pensionar), inginerul Fie în acest sens, harnicul co
lectiv de muncă a fost pre
Ciobanii,
rea
subinginerul
Ciorogaru, topitorul Con ocupat de recuperarea in
Ieri, a avut loc Confe educarea comunistă, revolu stantin Pîrvuleţu şi forma- tegrală a şpa.nului mărunt
rinţa organizaţiei judeţene ţionară a tinerei generaţii ; torul-turnător Sabin Dan. rezultat din prelucrarea ci
a Uniunii Tineretului Co ® Adoptarea Hotăririi or Comitetului Central ai Partidului Soluţia’ a fost simplă pînă lindrilor de laminor.
— Am început foarte ti
munist, moment însemnat ganizaţiei judeţene a U.T.C.; la urmă. Printr-o modifi mid, preciza inginerul Flo-
în viaţa tinerilor muncitori, © Alegerea Comitetului Comunist Român, care a utilajului de turna rea Ciobanu. Ba. chiar ne
ţărani şi intelectuali hune- judeţean al U.T.C., a Co re. fonia lichidă curge a-
doreni, participanţi activi misiei de cenzori, precum Tovarăşului NICOLAE GEA0ŞESC0, cum într-o oală de recupe D. ALMĂŞAN
la înfăptuirea \ obiectivelor şi a delegaţilor la cel de-al rare şi este dusă înapoi în
şi sarcinilor stabilite de Xl-lea Congres al U.T.C. şi SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, cuptor. Cu această metodă (Continuare in pag. a 3-a)
a candidaţilor pentru orga
Programul partidului pri PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA,
vind dezvoltarea eeonomico- nele centrale ale. U.T.C. B u c u r e ş t i
socială a patriei. Prezentînd darea de sea Priorităţi în agricultura
mă. tovarăşul Uie Lavu, In aceste zile de puternică efervescenţă a vieţii social-
La lucrările Conferinţei politice a patriei, cind întregul nostru popor vă aduce un
au participat, în afara de prim-secretar al Comitetu călduros omagiu, dumneavoastră mult iubite şi stimate to
legaţilor, un însemnat nu lui judeţean al U.T.C., a varăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, revoluţionar şi Evacuarea excesului de umiditate
relevat rezultatele dobîndite
măr de invitaţi, conducători de organizaţiile de tineret, comunist de omenie, patriot înflăcărat şi militant de sea
ai organizaţiilor de masă şi mă al mişcării comuniste internaţionale — tinerii de pe
sub conducerea organizaţii
abundente
Precipitaţiile
obşteşti judeţene, ai mari lor de partid, pentru înde străbunele şi înfloritoarele meleaguri hunedorene — în care au căzut în ultimele lor unice agroindustriale
Orăştie, Simeria, Călan, De
lor unităţi economice, acti plinirea Sarcinilor ce revin truniţi în conferinţa judeţeană de dare de seamă şi ale zile au determinat existen va, Geoagiu, Iha, Dobra şt
vişti ai organizaţiilor U.T.C. judeţului Hunedoara din geri, dau glas recunoştinţei şi preţuirii pentru contribuţia ţa unui exces temporar de altele.
din judeţ. Programul făuririi societăţii dumneavoastră inestimabilă la progresul, prosperitatea şi umiditate pe însemnate su Important este ca specia
Au luat parte, de aseme socialiste multilateral dez demnitatea patriei, la înflorirea ei continuă, in deplină in prafeţe ocupate cu cereale liştii din fiecare unitate să
nea, tovarăşii Ion Ciucu, voltate. dependenţă şi suveranitate. păicase de toamnă şi legu verifice starea terenului, să
prim secretar al Comitetu Referindu-se la faptul că In aceste momente pline de semnificaţii, animaţi de me, pe semănăturile efec stabilească locurile undi
lui judeţean de partid, pre majoritatea tinerilor clin chemarea pe care aţi adresai-o tineretului’, de la înalta tuate în această prirhăvară trebuie intervenit cu prio
judeţ o reprezintă munci tribună a Congresului .al Xil-lea al partidului, noi, cei pes sau pe terenurile care ur ritate la înlăturarea exce
şedintele Comitetului exe- ■ te 73 500 de tineri siderurgişti, mineri, constructori, intelec
cutiv al Consiliului popular tori din marea industrie, tuali,^ elevi şi studenţi, sub directa îndrumare a organelor mează să fie însămînţate sului de umiditate. Fireşte,
judeţean, membri ai Birou vorbitorul a arătat că în cu porumb. Evitarea pier înţelegînd că aceasta repre
trecerea „Tineretul — fac şi organizaţiilor de partid, ne angajăm cu întreaga noas derilor din recoltă impune zintă o acţiune patriotică şi
lui Comitetului judeţean de tră capacitate de muncă, putere creatoare şi elan tine cu deosebită acuitate in cetăţenească de o deosebi
partid, ai biroului executiv tor activ în realizarea cin resc, să acţionăm cu abnegaţie şi dăruire pentru o obţine tervenţia hotărîtă şi ener tă însemnătate, toţi locui
al Consiliului popular jude cinalului revoluţiei tehnico- succese tot mai mari in ultimul an al cincinalului revolu
ştilnţifice“ s-a soldat în ul ţiei tehnico-ştiinţifice. gică a cooperatorilor, me torii satelor sînt chemaţi să
ţean, Ion Sasu, secretar al timii ani cu rezultate deo canizatorilor şi tuturor lo participe la acţiunile care
C.C. al U.T.C.. preşedintele Călăuziţi de pilduitorul şi strălucitorul dumneavoastră cuitorilor satelor la înlătu sînt organizate de consilii
sebite, organizaţia judeţea
Consiliului Naţional al eiemplu de muncă şi viaţă, noi tinerii hunedoreni, români, rarea băltirilor. Prin săpa le populare, organizaţiile
U.A.S.C.R. nă obţinînd în 19711 locul maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, alături de între rea şanţurilor şi canalelor F.D.U.S. şi conducerile uni
III pe ţară şi locul I (în gul popor, vom răspunde prin noi fapte de muncă per de scurgere a apei de pe tăţilor agricole în scopul
Conferinţa a adoptat ur
1979) la munca patriotică. manentei griji pa care ne-o purtaţi, condiţiilor minunate ce
mătoarea ordine de zi : semănături se evită feno asigurării obţinerii unor
Conduşi şi îndrumaţi ele ne sint create de a munci, a învăţa şi a ne pregăti tot menul de sufocare a plan producţii sporite Ia toate
• Darea de seamă a Co mai temeinic, de a ne însuşi cea mai ¡naltă concepţie re telor, iar prin înlăturarea
mitetului judeţean al U.T.C'. către organizaţiile de partid, culturile şi de pe toate su
tinerii din unităţile indus voluţionară despre lume, pentru a duce mai departe făclia excesului de umiditate de prafeţele. Nu trebuie uitat
pe perioada ianuarie 1978 progresului, socialismului şi comunismului in România. pe terenurile care trebuie nici o clipă că o zi cîşt.i-
— aprilie 1980 ; triale aduc o contribuţie însămînţate în zilele vii gată la însămînţări înseam
importantă la creşterea pro Vă raportăm mult iubite şi stimate tovarăşe secretar
• Raportul Comisiei de general că sub conducerea organizaţiilor do partid am toare se creează condiţii de nă nu numai sporuri de re
cenzori ducţiei de cărbune, metal, contribuit in anul trecut la realizarea peste plan a 500 mi zvîntare mai rapidă a tar coltă, ci şi crearea posibi
• Dezbaterea proiectului lioane kWh energie electrică, 14 630 tone oţel, 39 890 to lalelor şi de trecere în lităţii de a începe recolta
Programului unitar privim! (Continuare în pag. a 2-a) ne laminate, 1 350 tone fier în minereu, 2 100 tone maşini timpul cel mai scurt la re rea culturilor cu două-trei
şi utilaje pentru industria metalurgică, 3 930 mp placaj luarea cu toate forţele a zile mai devreme. Iată un
din marmură şi a altor produse. semănatului. Suprafeţe în argument care trebuie să
Membrii Biroului Comitetului Prin intensificarea acţiunilor patriotice am colectat şi semnate care aşteaptă in determine în fiecare loca
litate şi unitate agricolă o
valorificat însemnate cantităţi de fier vechi, metale nefe tervenţia neîntîrziată la e~ susţinută mobilizare a for
judeţean ai U.T.C. roase, hirtie, am organizat 2 şantiere judeţene şi 17 şan- vacuarea excesului de umi ţelor existente la evacuarea
ditate există îndeosebi în de pe toate terenurile a
Lavu Uie, Guraliuc Mihai, Groia Emil, Goţ Alexandru, (Continuare in pag. a 2-a) unităţile din raza consilii apei aflate în exces.
Petroescu Lazăr, Tebieş Doina, Sinea Dorina, Matieş Sil
via, Cărăimăneanu Ion, Costea Mariana, Stoica Genu-lo-
sif, Parâia Constantin, Raţ llie, Popa Marioara, Suciu Co-
rina, Ana Rodica-lleana, Marlonosy Aniko-Emese, Nâstase
Silviu, Duncescu Rodica.
Membrii supleanţi ai Biroului
Comitetului judeţean aS U.T.C,
Alic Ileana, Ştefan Cornel, Popovici Lucia, Popa Petru,
Litera Constantin, Poienari Augustin.
Secretariatul Comitetului
judeţean ai U.T.C.
LAVU ILIE - prim-secretar ; Guraliuc Mihai — secretar
cu probleme organizatorice ; Groza Emil — secretar cu
probleme de propagandă şi cultură ; Goţ Alexandru -—
secretar cu probleme de pregătire a tineretului pentru a-
părarea patriei şi sport ; Petroescu Lazăr preşedintele
Consiliului judeţean al tineretului muncitoresc ; Tebieş Doi
na — preşedinta Consiliului judeţean al tineretului să
tesc ; Sinea Dorina - preşedinta Consiliului judeţean al
elevilor ; Matieş Silvia ~ preşedinta Consiliului judeţean
al Organizaţiei pionierilor.
~k
Ca preşedinte al Comisiei judeţene de cenzori a fost Aspect dtn sala Conferi it|vi jutleţme a U.T.C.
ales tovarăşul Jurmoni Petru. S'oto : VIB.GIL ONOIU
