Page 41 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 41
yv:
■‘pTc^-
Solemnitatea înmlnării tovarăşului
PROLETAR! DIN TOATE TÁRILE, UNIŢt-VÂ \
Nicolae Ceauşescu a Diplomei de
cetăţean de onoare al oraşului Bari
Vineri dimineaţa, în sta luat cuvîntul prof. dr. Re- pe arena mondială, politi
ţiunea Predeal, a avut loc nato dell’Andro, deputat, că al cărei făuritor şi pro
o solemnitate în cadrul că membru în Consiliul Na motor consecvent este pre
reia tovarăşului Nicolae ţional al Partidului Demo- şedintele Nicolae Ceauşescu.
Ceauşescu, secretar general crat-Creştin, preşedintele A- Ei au exprimat, totodată,
al Partidului Comunist Ro sociaţiei de prietenie Ita sentimentele de profundă
mân, preşedintele Republi lia—România din regiunea stimă şi preţuire faţă de
cii Socialiste România, i-a Fuglia, membru în condu şeful statului român, faţă
fost înmînată Diploma de cerea Asociaţiei „Prietenii de contribuţia sa remarca
cetăţean de onoare al ora lui Aldo Moro“, conducăto bilă la dezvoltarea şi extin
şului Bari, împreună cu rul delegaţiei municipalită derea relaţiilor româno-ita-
„Caravela de argint“ — ţii oraşului Bari, care ne liene, faţă de neobosita sa
simbolul oraşului — şi me vizitează ţara, prof. dr. Ar- activitate închinată trium
dalia de aur „Aldo Moro“, turo Mastroroco, prim vice- fului idealurilor nobile de
în semn de profund oma primar al oraşului Bari, libertate, independenţă şi
giu, din partea locuitorilor membru al secretariatului progres, de pace, prietenie
municipalităţii italiene faţă Comitetului provincial al şi colaborare ale lumii con
de şeful statului român, fa Partidului Socialist Italian temporane.
ţă de activitatea sa prodi şi prof. dr. Vincenzo Bi- Conducătorul delegaţiei
$1 ti g 0 11 II t U1 P 0 P U LJí R JUPE T E A W pului democrat-creştin din municipalităţii oraşului Bari
netti, magistrat, şeful gru
gioasă, consacrată întăririi
a înmînat, apoi, preşedinte
prieteniei tradiţionale româ-
no-italiene, cauzei păcii, consiliul municipal al ora lui Nicolae Ceauşescu Di
destinderii, securităţii inter şului Bari, care au dat o ploma de cetăţean de o-
Anul XXXII, nr. 6 977 SIMBĂTĂ, 12 aprilie 1980 4 pagini — 30 bani naţionale, colaborării şi în înaltă apreciere politicii de noare a oraşului Bari, pe
ţelegerii între popoare. pace, prietenie şi colabora
In cadrul ceremoniei au re promovată de România (Continuare în pag. a 4-a)
Plenara comună a Consiliului judeţean a! I.M. LUPENI — ] în Consiliul unic agro ndistrial Orăştie
20 000 TONE DE )
Frontului Democraţiei si Unităţii Socialiste ţ CĂRBUNE PESTE / ( Mobilizare activă, susţinută
PLAN
9 j y
^ Minerii din Lupeni — ■
şi Comitetului judeţean ai organizaţiilor . distinşi recent cu „Or- \ pentru încheierea intr-un timp cit
) dinul Muncii“ clasa I \
i pentru locul I în între- i
J cerea socialistă pe ţară 1 mai scurt a lucrărilor de semănat
democraţiei si unităţii socialiste 1 în anul 1979 — confir- \
ţ mă prestigiul cîştigat t întreaga activitate din a- rumbului care se cultivă
/ prin muncă abnegantă,
Ieri la Deva a avut loc ţiilor democraţiei şi unită ţii pentru ca aportul lor gricultură este acum sub pe o suprafaţă de peste
plenara comună a Consiliu ţii socialiste şi primirea de să crească neîncetat la în 1 inregistrînd noi succese \ ordonată îndeplinirii la 2 000 ha. La comitetele de
lui judeţean al F.D.U.S. şl noi membri ; deplinirea sarcinilor ce re ţ în extracţia de cărbune. ^ timp şi la înalt nivel cali partid şi consiliile populare
Comitetului judeţean al or — Aprobarea planurilor vin judeţului nostru, sub- tativ a lucrărilor de pregă comunale, precum şi la
ganizaţiilor democraţiei şi de muncă pe semestrul I liniindu-se necesitatea îm tire a terenului şi a se C.A.P. şi secţiile de meca
unităţii socialiste. Au par 1980 ale Consiliului jude bunătăţirii muncii de pla ) \H ÎMTÎMPl^AREA \ mănatului culturilor de nizare se manifestă inte
ticipat membri ai consiliu ţean şi Comitetului jude nificare şi organizare, pre primăvară. în unităţile a- resul şi preocuparea cuve
lui şi comitetului judeţean, ţean ; cum şi trecerea efectivă la cestui consiliu — au ţinut nite pentru încheierea cu
preşedinţi ai consiliilor şi — Aprobarea comisiilor înfăptuirea sarcinilor şi a- S ZILEI DE 1 MAI \ să precizeze tovarăşii Ioan succes, în bune condiţii a-
comitetelor municipale, oră de lucru pe domenii ; tribuţiilor stabilite de se Lupu, preşedintele consiliu grotehnice, a însămînţării
şeneşti şi comunale, care cretarul general al parti în cele zece decade din lui, şi Alexandru Roşu, di porumbului. în acest scop
nu sînt membri ai consi — Repartizarea pe loca dului, tovarăşul Nicolae rectorul S.M.A. —, au fost s-au asigurat seminţe din
liului şi comitetului jude lităţi a membrilor birou Ceauşescu, la cel de-al II- acest an, destoinicii mi înregistrate ritmuri de lu hibrizii raionaţi (IID-95, 96,
ţean al F.D.U.S. lui, Consiliului şi Comite lea Congres al F.D.U.S. neri ai Lupeniului au cru bune în marea majo 99. 120, 208 ; Beta 140 ;
tului judeţean al F.D.U.S. realizat peste sarcinile ritate a unităţilor, fapt ca HS-105), s-au făcut regla
La lucrările plenarei a Informările prezentate cu de plan ale perioadei
participat tovarăşul Ion Lucrările plenarei au privire la activitatea poli mai mult de 20 000 tone re a permis ca pînă acum jele şi probele la maşinile
Ciucu, prim-secretar al Co fost deschise de tovarăşul tico-ideologică şi cultural- dc cărbune eoesificabil. să fie încheiate însămînţă- de semănat pentru a se a-
mitetului judeţean de Petre Lungu, secretar al educativă şi cea materia- Cele mai bune rezultate rile la majoritatea culturi sigura densitatea stabilită
partid. Comitetului judeţean, de list-ştiinţifică au subliniat le au sectoarele IV, VI, lor din prima epocă şi să la unitate de suprafaţă ; au
partid, preşedintele Consi direcţiile importante în ca se creeze front de lucru fost revizuite şi reglate de
La ordinea de zi a ple VII. ţ pentru trecerea cu toate bitele la maşinile de erbi-
narei au fost înscrise : liului judeţean al F.D.U.S. re organizaţiile F.D.U.S. cidat, precum şi celelalte
Plenara a apreciat că sînt chemate să-şi spo t forţele la semănatul po
— Prezentarea de infor rească contribuţia printr-o COCSARII s rumbului. utilaje care se folosesc la
mări privind desfăşurarea pregătirea şi desfăşurarea gamă largă de forme şi HUNEDORENI AU La nivelul consiliului pregătirea terenului. Sînt
campaniei electorale şi a alegerilor de deputaţi pen mijloace specifice. ÎNDEPLINIT \ mai sînt de plantat cu car gata pregătite pentru a fi
alegerilor de deputaţi de la tru Marea Adunare Naţio De asemenea, informarea ANGAJAMENTUL \ tofi 35 ha, din care 25 ha semănate cu porumb circa
nală şi consiliile populare a
9 martie 1980, activitatea constituit un succes deplin, privitoare la organizarea şi ^ ANUAL la C.A.P. Căstău şi 10 ha 500 ha în C.A.P., 150 ha la
politico-ideologică, materia- dovedind capacitatea orga desfăşurarea controlului Muncind cu dă- \ la* C.A.P. Turdaş, unităţi ferma I.A.S. şi 125 ha la
list-ştiinţifică şi cultural- nizatorică şi maturitatea oamenilor muncii, relevînd ţ ruire şi abnegaţie, utili- < care dacă se îngrijeau să complexul de îngrăşare a
educativă desfăşurată de bogata activitate desfăşura t zînd la parametri optimi s aibă asigurată sămînţa pu tineretului taurin. între u-
* consiliile F.D.U.S., organi politică a F.D.U.S., unitatea tă pînă în prezent, a scos ’ capacităţile de produc- teau ca la ora actuală să nităţile care au, cele mal
zarea şi exercitarea atri de nezdruncinat a întregu în evidenţă şi o seamă de \ ţie, harnicii cocsuri hu- \ fie gata cu această lucra mari suprafeţe pregătite
lui popor în jurul parti
buţiilor controlului oameni lipsuri şi neajunsuri, accen- t nedoreni au elaborat, dc pentru porumb se află :
lor muncii, distribuirea şi dului. tuîndu-se necesitatea des ' la începutul anului şi re. Aceasta o demonstrea C.A.P. Mărtineşti cu 200
încasarea contravalorii tim Activitatea desfăşurată în făşurării unei munci con i pină Ia zi, mai mult de \ ză cooperativele vecine — ha, Dineu Mare cu 100 ha,
Beriu şi Orăştioara de Jos
brelor în vederea constitui diferite domenii de că tinue, perseverente şi efi ^ 10 000 tone de cocs me- şi ferma Orăştie a I.A.S. Jeledinţi cu 90 ha, precum
rii unor fonduri destinate tre Consiliul judeţean al ciente. . talurgic, îndeplinindu-şi \ şi cele din Beriu, Căstău,
F.D.U.S.. consiliile munici Simeria —, care au termi
finanţării activităţilor cul pale, orăşeneşti şi comuna Pe marginea informărilor ' astfel angajamentul a- \ nat de săptămîna trecută Turdaş, Pricaz şi Orăştioa
tural-educative şi sportive, \ nual asumat in întrcce- \ ra de .jos.
le, din întreprinderi şi in plantarea cartofilor pe toa
precum şi fondului de soli stituţii a pus în evidenţă (Continuare in pag. o 3-a) i rea socialistă. \ te suprafeţele planificate La însămînţarea porum
daritate internaţională ; importantele resurse de ca — 40,15 şi respectiv 60 ha. bului se vor utiliza 22 de
— Constituirea organiza- re dispun aceste organiza în ce priveşte culturile fu semănători şi se va realiza
rajere s-au însămînţat pe o viteză zilnică de 250 ha,
total consiliu 175 ha din fapt ce va permite ca a-
mm ceastă importantă lucrare
I N V E S T I H U ® . cele aproape 600 ha plani
ficate din care 418 ha se să se încheie în cel mult
hi termen, econoxoiee, de calitate cultivă cu porumb siloz. 8-10 zile bune de lucru în
cîmp. însămînţarea porum
Acum, in unităţile coope bului — ne spuneau tova-
ratiste şi de stat sînt an
Pe platforma siderurgică de la Călan gajate toate forţele pentru N. BADIU
intrarea, în zilele care ur
Termenele de punere în funcţiune mează, la semănatul po (Continuare în pag. a 3-a)
impun ea ritmurile de lucru
ALIMENTĂRI CU APĂ I
«
să fie accelerate la maximum! In oraşul Simeria au înce- |
put lucrările <le instalare a "
celei <lc-a doua conducte, *
Se ştie că la Călan, în apropierea întreprinderii LIVRĂRI fapt ce va conduce la du- |
blarea capacităţii actuale şi ■
„Victoria“, se construiesc mai multe obiective siderur LA FONDUL I)E STAT va asigura o bună alimentare ‘
gice, de mare importanţă pentru economia naţională, cu apă potabilă a populaţiei, I
In zilele dc 8 şi 9 aprilie a unităţilor economice şi in- I
în acest an, aici trebuie să intre în funcţiune două a.c„ s-au preluat, de la con stituţiilor. Lucrarea este exe- *
furnale de mare capacitate, o turnătorie de piese din tractanţii de animale din co cutată de către Trustul jude- |
fontă, o fabrică de aglomerare şi o uzină cocsochimică. muna Bnlşa, C7 capete bovine ţean de construcţii. ‘
in greutate de peste 30 tone.
La toate, termenele sînt întîrziate — ele trebuiau să In primul trimestru s-au li DEZBATERE
producă la această dată —, motiv pentru care este ne vrat la fondul de stat 65,4
cesar ca toate forţele care concură la realizarea lor să tone carne, faţa de 59,7 tone La punctul de documenta- !
planificat. în total, de la în re şi informare politieo-idco-
conlucreze mai strîns, să-şi înteţească preocupările şi ceputul anului şl pină acum, logică din comuna Să laşii de
eforturile pentru ca importantele obiective siderurgice s-au livrat 95,4 tone. Fruntaşi Sus, a fost organizată o j
sînt -Maria ştefan. losif Min-
de la Călan să intre în producţie cit mai curînd. zat, Făştluţ Cornea, Simion dezbatere de către consiliul
comunal de educaţie şi cui- ’
Acum timpul presează mai mult ca orieînd. Şi nu Jude şi alţi contractanţi ca tură socialistă cu Ierna „15 j
re au predat citc doi viţel în
s-ar putea încă spune că lucrurile merg suficient de greutate de 850—975 kg. ani de politică Înţeleaptă,
clarvăzătoare a preşedintelui ’
bine, incit să garanteze respectarea ultimelor termene Nicolae Ceauşescu“. Dezbate- ’
DECADA CĂRŢII
de finalizare a obiectivelor, stabilite în data de 6 rea a fost condusă de tova- I
aprilie anul curent. SOCIAL-POLITICE răşa Ajieta Mari ca, secretar 1
adjunct cu probleme de pro- '
în ancheta pe care am efectuat-o zilele trecute pe Decada cărţii social-politi pagandă al comitetului oo- j
şantier am consemnat o seamă de aspecte pe care le ce din cadrul „Lunii cărţii numai de partid.
în întreprinderi şl instituţii“
supunem atenţiei cititorilor, dar, în primul rînd, fac a fost marcată la Ghelarl de
informările prezentate la gu
torilor care răspund de soarta acestei mari investiţii a I.C. Orăşfcio. Operatoarea chimistă Nicoleta Xistov este btne rile minelor centrală şl est, MU
judeţului nostru din actualul cincinal. Relatări în pa pregătită profesional «ji are depăşiri de plan în fiecare lună. privind planul do dezvoltare
gina a Il-a a ziarului cconomieo-soclală a României.
Foto : VIRGIL ONOIU