Page 43 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 43
' 4)77 # SÍMBATÁ, 12 APRILIE 1980 Pag. 0
Plenara comună a Consiliului judeţean ai F.D.ÍI.S. Olimpiada republicană de isterie de ia Deva
IZIU
(Urmare din pag. 1) Ciucu, prim-secretar al Co de gospodărire şi înfrumu Simpozionul „Cultură şi
mitetului judeţean de seţare, că este necesar să Teren fertil istorie“ a fost un alt mo
limbă spa- şi materialelor prezentate partid. se urmărească cu consec ment în care participanţii
au luat cuvîntul tovarăşii în cuvîntul său, vorbito venţă realizarea acţiunilor la Olimpiada republicană au
literar tele- de educare patrii ticx
Komulus Dragoş, Eugen rul a accentuat asupra ne cuprinse în planurile de beneficiat de o adevărată
Avram, Ioan Retegan, Flo- cesităţii — ca organizaţiile muncă aprobate în plenară. lecţie de patriotism. O lec
itemi <rc- rea Măciucă, Zoe Zaharie, săteşti şi comunale ale „Este datoria noastră — Timp de o săptămînă, o- văzător, tovarăşul Nicolae ţie deschisă spre re-eunoaş-
iucativ Dionisie Muntean u, Alexan F.D.U.S. să asigure o bună spunea vorbitorul — să fa raşul de Ia poalele cetăţii Ceauşescu, cu ocazia reîn- terea istoriei acestui pă-
Rural — ar- dru Boşca. mobilizare a cetăţenilor la cem cit mai frumoase lo Deva a găzduit întrecerea vestirii sale în suprema mînt (în care profesorii Va-
poriiv. Emi- în cuvîntul lor, vorbito lucrările agricole de primă calităţile în care trăim şi etapei finale, a Olimpiadei funcţie de preşedinte al
Pudor Vorni- muncim“. de istorie, desfăşurată în României socialiste“. sile Ionaş şi Ion Frăţilă au
Vlad şi Cris- rii s-au referit la proble vară, la eliminarea excesu
icu. Din su- me ale organizării mai bu lui de umiditate din sol. Plenara a adoptat com contextul aniversării a 2050 Prof. univ. dr. Pom- stăruţt asupra primelor a-
ort : — fina ne a muncii consiliilor şi Judeţul, a spus vorbitorul, ponenţa celor patru comi de ani de la întemeierea piliu Teodor, Universitatea testări documentare ale
li intcnuiţlo- statului centralizat şi inde Babcş-Rolyai Cluj-Napo cnezatelor româneşti din
tenis dc la comitetelor, mai judicioasa trebuie să-şi asigure o sii de lucru pe probleme. Ţara Haţegului şi a unor
:mj1o : Bjom planificare a muncii ; ei parte însemnată din nevoi în încheierea lucrărilor pendent condus de Bure- ca : „Ca unul care am
Liltermo Viias s-au referit, de asemenea, le sale de consum, prin a- plenarei a luat cuvîntul to bista. Şi-au dat întîlnire participat la două din e~
me directă aici aproape 200 de elevi diţiile anterioare, am ve
i Fioroase» la necesitatea mai bunei gricultura proprie. în mod varăşul Petre Lungu, pre
i de baschet organizări şi la asigurarea deosebit s-a atras atenţia şedintele Consiliului jude din întreaga ţară, deţinăto nit la Deva cu un senti
Reaua — Dl- eficienţei controlului oa consiliilor şi comitetelor ţean al F.D.U.S., care s-a rii notei maxime la etapele ment de legitimă mîndrie, „Cultură
. politică menilor muncii, la acţiuni organizaţiilor F.D.U.S. şă referit la probleme de pla judeţene, cadre didactice de deoarece oraşul în care am
rl le ce se impun pentru in mobilizeze mai bine oame nificare şi organizare a specialitate şi personalităţi urmat liceul găzduieşte una şi istorie“
i troducerea în circuitul e- nii la lucru pentru reali muncii consiliilor şi comi de prestigiu ale ştiinţei şi din cele mai prestigioase
lidere ţi eu acţiuni istorice. în judeţul
rţtde, la cea conomic a resurselor se zarea la timp a investiţii tetelor, la priorităţile acti culturii româneşti din Bucu
ţcă dintre lu- cundare refolosibile,. la lor, pe cetăţeni la realiza vităţii acestora, la mai bu reşti, Cluj-Napoca, Iaşi, cu atîtea vestigii ale trecu
jnăverii : se- munca politico-educativă şi rea în termen a aparta na cunoaştere a sarcinilor Timişoara. Bogatul şi' va tului, elevii şi profesorii au
t avut bunul prilej să con momente din cronica luptei
jedia îndeosebi la aportul aces mentelor în care urmează ce le revin din cuvînta- riatul program de studiu, comuniştilor pe pămîntul
d: Dalias — teia la prevenirea încălcă să locuiască. rea tovarăşului Nicolae documentare şi cunoaştere state şi ritmurile istoriei hunedorean) şi a unor fi
petrolieră E- rilor de lege. De asemenea, primul se Ceauşescu la cel de-al II- contemporane, şi istoria pe
lodul 33 a unor momente de virf cale de a se face, să ur guri care au împodobit
nuzicale In cadrul plenarei, a luat cretar a apreciat că se ac lea Congres al F.D.U.S. şi ale istoriei pămîntului hu- măreţul trecut. Prof. univ.
cuvîntul tovarăşul Ion ţionează încet în campania din Rezoluţia congresului. nedorean — de la Sarmi- mărească dialogul prezen dr. Gh. I. Ioniţă a prile
zegetusa la Ţebea — pre tului cu trecutul, să vadă juit o comunicare de a-
mai limpede viitorul Româ
lâiiizare activă cum şi întîlnirile cu erois niei“. leasă ţinută ştiinţifică şi
al
trepidant
zilelor
mul
noastre, Hunedoara a con Prof. univ. dr. Gheorghe documentară asupra con
stituit, pentru participanţii Platon — Universitatea cepţiei despre istorie a unui
. 1 : 6,011 Ka- (Urmare din pag. 1) la olimpiadă, un teren „Al. I. Cuza“ iaşi : „în con strălucit fiu al meleaguri-;
iiminetii; 7,0(1 textul în care s-a desfăşu
8,00 Kfvista fertil de educare patriotică lor hunedorene : Dr. Petru
irierui ij.elb-' răşii de la consiliul unic şi' şi revoluţionară. rat, olimpiada reprezintă Groza ; prof. Dumitru Su
etin de ştiri; de la primării — nu ridică un cald şi vibrant omagiu san a oferit o caldă şi vi
radio; 10,00 probleme deosebite. Sînt Prof. univ. tir. Gheorghe adus aniversării în care
ri; 10,05 He- © iot mai atractive sînt programele discotecii organi I. Ioniţă — Universitatea este angajată astăzi întrea brantă „privire“ asupra
radio; 10,40 condiţii pentru ca semăna zate la Casa de cultură din Petroşani. In cadrul acestora, Bucureşti, vicepreşedinte al vieţii şi muncii ctitorului
:ă cu Valeri- tul acestei culturi să se fa ga noastră naţiune. A fost
itru Constan- că în timpul optim şi la participanţilor li se oferă şi prilejul de a asculta interesan Comisiei centrale de orga o întrecere loială, a celor şcolii româneşti superioare
riotă şi Cos- te expuneri sau de a se întrece în concursuri gen „Cine nizare a olimpiadei : „O- mai buni, fiecare dintre — Gheorghe Lazăr. Prin
0 Buletin de nivelul calitativ cerut de ştie, cîştigâ" pe diferite teme. limpiada de la Deva a co „Momente şi personalităţi
las cultural; tehnologia stabilită. Nu se participanţi, prin cunoştin
simfonice ; va face nici un rabat ca © Deschis la începutul acestei săptămîni, şantierul de respuns întru totul aştep ţele dovedite, prin spiritul la Deva“, prof. Clemente
trieră Radio- muncă patriotică al tineretului din Petroşani va reuni zil tărilor noastre. Buna pre elevat în care le-au dat ex Constandin a făcut o inte
îtin de ştiri; lităţii. întreaga activitate nic, pe toată perioada vacanţei, peste 500 de elevi din gătire a elevilor — concre
•ara folcloru- se va desfăşura sub direc presie, a manifestat nu atît resantă comunicare despre
15 Muzică de ta îndrumare şi suprave şcolile loca'i* -ţii la lucrările de construcţii ale noului sta tizată în valoarea ridicată însuşirea temeinică a no folcloristul Oszkâr Mai-
'.,00 De la 1 dion, liceului economic şi pe şantierele de construcţii. a lucrărilor lor scrise — ţiunilor fundamentale ale
cridian-club ; ghere a inginerilor şefi, a ® „Cupa Congresului al Xl-lea ai U.T.C." — o compe ne-a produs o vie satisfac land. Mărturii ale trecutu
al; 16,15 Ra- şefilor de fermă, a specia unei discipline de studiu, lui milenar au oferit prin
8,00 Orele se liştilor repartizaţi pe uni tiţie sportivă deschisă tuturor elevilor şi tinerilor în întîm- ţie. Datorită bunel organi cît mai ales adeziunea de comunicările „Valea Gră-
anţe, cînteee tăţi. Aici, în unităţile agri pinarea marelui forum al tineretului. Miercuri, joi şi vi zări a concursului şi a pro plină la cerinţele de astăzi
mentale cu neri, la clubul sportiv Petroşani şi Liceul industrial Lupeni, gramului cultural-educativ diştei, vatră de tradiţie şi
Petre Guşti, cole de stat şi cooperatiste, ale istoriei, devenită di continuitate“ — prof. Pe
Tibcriu Ceia, s-au transportat mai mult au avut loc întreceri la handbal (băieţi şl fete) şi fotbal. la care au luat parte elevii mensiune a vieţii noastre“.
, Ion Onoriu; © La concursul interjudeţean „Cutezători spre viitor“ prezenţi aici de pe întreg Marian Oîogeanu, elev, tru Baciu, „Monumente hu
omânia; 20,40 de 23 000 tone de îngrăşă vor participa şi pionieri din Valea Jiului. Proba artistică cuprinsul ţării, şederea la nedorene ale istoriei mile
e; 22,00 Ra- minte organice şi s-au îm Şcoala generală Alexandria
1,30 Ring de prăştiat aproape 20 000 to va fi susţinută de o formaţie de la Şcoala generală nr. 6 Deva a împlinit şi cerinţa (Teleorman) : „Particip pen nare“ — prof. Mircea Va
etin de ştiri; Petrila, instructori Gheorghe Muscă şi Dan Heredea, iar petrecerii unor minunate tru a doua oară la Olimpia lea şi „61 de ani de la
stc.p muzical ne pe 520 ha, iar cu îngră la proba sportivă va participa şi pionierul Viorel Hăbean constituirea Uniunii mine
şăminte chimice au fost zile de vacanţă. Cel mai da de istorie. Sînt impre
fertilizate 4 300 ha, din ca din Aninoasa. Zilele trecute ei s-au aflat la Bucureşti pen important lucru mi se paţ'e sionat de primirea căldu rilor“ — prof. Dumitru Pe
re 2 980 ha semănături de tru filmări, iar miine îi putem urmări la Televiziune in contribuţia pe care arh a- roasă, de ospitalitatea cu ligrad. Un simpozion care
toamnă şi 1 290 semănături disputa cu reprezentanţii judeţului Botoşani. dus-o cu toţii, în aceste zi care am fost înconjuraţi. a răspuns cu generozitate
de primăvară. Acţiunile ce © In, cadrul acţiunii de sistematizare a municipiului Pe le, la evocarea împlinirii a Subiectele au fost adecvate genericului sintetic sub ca
se întreprind in toate uni troşani au început lucrările la un nou obiectiv de impor 2050 de ani de la făurirea pregătirii noastre şi foarte re s-a desfăşurat ; „Cultu
păna <8 De- tăţile în vederea eliminării tanţă... automobilistică -—- noul sediu al A.C.R. din Petro statului dac centralizat şi frumoase prin conţinutul lor. ră şi istorie“.
; S everino $ băltirilor, controlul perma şani. independent condus de Bu-
mnă (Arta) ; nent în cîmp pentru ca i- O Copiii Lupeniului acordă o înaltă preţuire muncii. A- rebista, la evocarea altor
Colosul din ceasta se poate vedea şi din expoziţia deschisă în această
: r-II (Flacâ‘ /fnediat ce pe unele parce momente ale trecutului
tulul (Arta) ; le pămîntul se zvîntă să sâptâmînă la clubul sindicatelor din localitate, cuprinzind nostru istoric, la sublinie „Dintotdeauna, pămînt
e circ (Con- se intre cu semănătorile desene ale cercului de arte plastice. rea marilor cuceriri revo
’ETROŞANI : • In cadrul decadei cărţii tehn ico-şti i nţi fi ce (11—20
â (Unirea) ; în brazdă, dau convinge luţionare dobîndite de po
braconierii rea că însămînţarea po aprilie), la mina Dilja a fost deschisă o expoziţie intitula porul român în anii edifi al neamului
Teatrul cel rumbului se va realiza în tă „Cartea tehnică — stimulatoare a sporirii productivită cării socialiste. De aici, din
a); LUPENI: ţii muncii“.
— seriile I-1T timpul cel mai scurt posi Deva, olimpicii istoriei au Inspirat gîml de a dedica sau lumina din „Soarele
imul razelor bil şi la un nivel calitativ CONSTANTIN IOVĂNESCU adus un cald omagiu condu
iuncitore.se) ; ridicat. cătorului înţelept şi clar- participanţilor la Olimpiada adine uhu“ !
fari Express naţională de istorie crîm- A fost un spectacol-imn
»ONE A: Ju- peie din nestematele artei pămîntului românesc din
AN1NOASA ;
■ss (Muncito hunedorene, înmănunchea totdeauna, fremătător de is
ri: Iphigenia te în spectacolul „Dintol- torie veche şi nouă. pentru
Noiembrie); !n continuă concordanţă cu exigenţele mereu deauna, pămînt al neamu
şi flacără a cărui frumuseţe aducem o
ORA ŞTIE : lui meu“ ! Un spectacol-lu-. caldă slrîngere de mină
seriile I t TI- în creştere ale cumpărătorilor rnină, un speclacol-flacă- realizatorilor — corul ca
surarea (Fia-
IU-BAT : Un ră în care pămîntul nostru drelor didactice Deva. in
Casa de cul- spus că nu pune întrebări hunedorean — de la izvo terpreţilor — elevi de la
G : Vacanţă E primăvară. Şi, mai mult s-a realizat, existînd o ră- casnică“ de la Tismana, cu rul dc istorie din Munţii liceele industriale nr. 1,
\t) ; BRAZI : decît în alte anotimpuri, mînere sub plan de 30 000 şnur asortat, foarte solici cumpărătorilor pentru că
.•AN: Cineva simţim nevoia împrospătă lei. Foarte solicitate erau, tate. Organizarea muncii unii se supără, alţii doresc O răşii ei pînă în adîncurile „Decebal“ şi pedagogic De
de cultură); diamantine ale Vad Jiului va, nr. 1, 2, 4 şi sanitar
Dmul care rii, a înnoirii garderobei cu la magazinul „Cora“, par- însă era neinspirată. Casie doar să privească ori să se — a strălucit în aura de Hunedoara, industriale Pe
reşul):. IUTA: o rochie, un sacou, un pan desiurile din fire fine, ja ra Iuliana Vizitiu, rămasă servească singuri. Nu ne-au trila şi Vulcan, de la şco
n (Lumina) ; tof sau o poşetă... chetele, rochiile şi fustele singură în raion, nu pridi convins însă. Cetăţenii aş vitejie şi eroism a neamu
1 pentru un lui. Un spectacol non-slop lile generale nr. 8 Deva, 10
1). Majoritatea ‘magazinelor din catifea imprimată şi dea să facă faţă solicitări teaptă să fie luaţi în sea şi 4 Hunedoara, 3 Lupeni,
de profil industrial ale co simplă, rochiile din jerse ; lor. De ce, în condiţiile mă, se bucură cînd sînt a- — unde „pămîntul acesta, 2 Simeria, din Costeşti şi
merţului din municipiul la raionul tricotaje al ace cînd o vînzătoare are pro jutaţi să-şi găsească artico cu codri şi grîne, cu aur şi Toplişa, dascălilor, soliştilor
Hunedoara sînt asaltate de luiaşi magazin lipseau blu gram redus, responsabila lul preferat. Or, atitudinea cărbune, cu stejari şi ape, vocali şi membrilor tarafu
cumpărători. Bineînţeles, a- zele şi jachetele din mo- este chemată la birou (aşa Emiliei Ciopanta, de exem cu zări şi genune, îl simţi lui, corpului de balet şi or
celea unde cetăţeanul gă hair, iar din fire P.N.A. nu ne-a spus casiera) exact în plu, de la raionul mătase cum îşi înaltă rouă în fie chestrei ‘Teatrului de estra
seşte ceea ce doreşte să al magazinului nr. 26 „Au care cîntec, în fiecare slo
•agerii din 11 dă Deva cu soliştii Titi şi
cumpere, cit şi acelea unde rora“, este cea mai conclu vă“ — ne-a dăruit clipe de Elena Iianea.
este intîmpinat întotdeauna MPB&myas&aaftSMBTO EaagswaM dentă în sensul nedorit. aleasă vibraţie patriotică. O caldă şi recunoscătoa
13, 10, 21, 44, cu politeţe. Indiferenţa se poate citi pe N-am ştiut ce â fost mai re slrîngere de mină rea
în raidul nostru am gă chipul acesteia cînd i se înălţător — momentele co lizatorilor : Eugen Buna —•
sit un sortiment bogat de cer lămuriri. De ce ? Ei şi regrafice „de 2000 de ani“,
: 59, 35, 37, scenariu, Vasile Chevercşan
, C5. îmbrăcăminte, pantofi şi se găseau culorile cerute. orele cînd vînzătoarei Erika altora care procedează ast „opaiţele dacice“, „glasul — coregrafie şi regie, care
metraje la magazinele de „La ora actuală I.C.R.T.I. Spang i se epuizaseră ore fel nu li se cere decît să-şi
de cîştiguri : străbunilor“ sau revărsarea au dat spectacolului orga
confecţii nr. 41 din bule nu are nimic din ceea ce le de serviciu ? Sperăm să facă datoria. de vigoare a jocurilor pu- nizat dc Inspectoratul şco
vardul Dacia (condus de am solicitat“ — ne explică fie doar o întîmplare. în concluzie, în comerţul dureneşti, căluşercşli, arde lar judeţean valoare de
Maria Tudor), cel de arti responsabilul Marin Iancu. „Ce doriţi, vă place mai din municipiul Hunedoara,
msssssmm leneşti, tablourile tematice, simbol.
zanat şi cosmetice „Diana“ Dacă cu gentile şi sacoşele mult modelul acesta de care faţă de alte oraşe ale suitele de melodii populare LUCIA LICIU
EA==I (şefă Eugenia Mocuţ), raio de voiaj raionul marochi pantofi sau sandalele aces judeţului stă mult mai bine,
nul de pantofi pentru femei nărie stătea bine, nu avea tea ? ; avem maro, roşii şi este încă loc pentru îm
al magazinului nr. 44 „Lux“ în schimb decît eîteva po albe ; doriţi cu tocuri. mai bunătăţirea muncii atît pri
babil pentru Premiile olimpiadei
ilie: Vremea (responsabilă Alexandrina şete de aceeaşi culoare şi înalte ?“ — astfel o auzeam vind preocuparea pentru
al frumoasă, Toma) şi, parţial, nr. 26 acelaşi model. „Am contrac pe vînzătoarea Augustina diversificarea aprovizionării CLASA a VlII-a : premiul I III — Tănase Dan (Tfrgu-Jiu).-
cu cerul va- „Aurora“ (condus de Ileana tat poşete cu cooperativa Florea, adresîndu-se fiecă cît şi atenţia faţă de cei ce Săndulescu Camelia (Găieşti) ; CLASA a XH-a: premiul I
or cădea a- II — Andreescu Claudia (Cra- — Radu Gheorghiţa (Craiova);
ploaie. Vîn- Moisin). Mai slab aprovi „Drum nou“ Hunedoara rei cumpărătoare. Aceeaşi intră în magazine. Iată iova) ; III — Marian Miliaela II — Crăeiuncscu Veronica
noderat, din zionate sînt, unităţile nr. 82 pentru trimestrul I dar nu amabilitate şi hărnicie în două direcţii principale în (Ocna Mureş). (Tg. Jiu), Bradeii Mariana
t. Tempera- „Jurubiţa“,' nr. 36 „Cora“ am primit nimic pînă a- muncă am remarcat-o la care trebuie să se acţioneze CLASA a ix~a : premiul I : (Cimpulung — Argeş).
e vor oscila şi raionul marochinărie al Curta Florin (Bucureşti) ; II — Au fost acordate, de aseme
0 grade, iar cum“ — ne spune Maria vînzătoarele Ileana Cuşbă, cu mai multă răspundere Anghel Ar te miza (Buzău) ; III nea, premii din partea Minis
minus 2 şi magazinului „Lux“. La „Ju- Toderici. Natalia Raia, ca şi la Ma în viitor pentru ca reţeaua terului Educaţiei şi Invăţămin-
e va semna- rubiţa“, de exemplu, nu se Am citat magazinul „Dia ria Groza, de la magazine comercială din oraşul side- — Sabie Gabriela (Curtea de tului, Institutului de studii
Argeş).
1 la sol.
găseau fermoare, rejanse, na“ între cele bine apro le pe unde ne-am deplasat. rurgiştilor să se situeze me CLASA a X-a : premiul I t istorice şi social-politico «le pe
ime răcoroa- panglici în culori diverse, vizionate. într-adevăr, me Din păcate, am consta reu la nivelul exigenţelor — Ciocan Ion (Videle); II — lingă C.C. al P.C.R., Societăţii
de ştiinţe istorice din R.SJTt,,*
Marcu Daniela (Craiova) : III
.rlabll. Izolat iar melana era doar într-o rită nota maximă materia tat, pe alocuri, şi o oarecare în continuă creştere ale
eteorolog dc — Şerban Antoancta (Rimnicu Institutului de istorie N. lo-r-
Vil cea).
ga, Institutului de istorie şi ar
froncenco). redusă varietate de nuanţe. lizarea ideii aprovizionării răceală faţă de cei ce so cumpărătorilor. CLASA a Xl-a : premiul I: heologie din Cluj-Napoca, pre
Aceasta explică şi faptul că cu pardesiuri lucrate manu licită serviciile comerţului. Husar Adrian (Tîrgu Mureş) : cum şi premii speciale şi nu£
pe luna martie planul nu al de cooperativa „Arta Nu o singură persoană ne-a E. ŞINA II — Muscă Ştefania (Bacău) ; meroase menţiuni.