Page 45 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 45
aíWaN Wtb talas
PROLETARI D!N TOATE TÁR11E, UNIŢÎ-VÂ 1
7lu în-taldeaima
gka&a sitică Ueaia
Pe filaiforma industrială rămînînd simple unităţi de
a N ala fiului (fienlru cu în măsură convenţionale.
tr-adevăr se poale vorbi de Totul la Nalaţi se soco
o platformă industrială în- teşte în valori nou create,
tr-o localitate pină nu de în acumulări cantitative şi
mult „ruptă“ de lume, de calitative. Bunăoară, în cei
parte de efervescenta ora patru ani ai actualului cin
şelor), am. avut prilejul să cinal, platforma“ a dat o
constatăm că un vechi pro producţie marfă suplimen
verb („Graba strică trea
tară de peste 31 milioane
ba“) şi-a pierdut valabili lei,' fapt ce ti permite să
tatea. iji-a pierdut-o pentru
prelimine îndeplinirea pla
că acest destoinic colectiv nului >>e rinei ani odată cu
de muncă ce-fi desfăşoară
m mMl 0Ü3 1 H1 iSÜEBE WililíTílíliTI IÜ aici activitatea a avut în încheierea primului semes
mm
mo
tru al lui 19S0. Nu este
drăzneala' să sc ia la între
singura biruinţă a acestor
şIAsafi IU IU LIIPOP R JUDEŢ EA IU mult, să şi izbîndească asu I.P.L. Deva, secţia mobi
cere cu. timpul, ba. mai
Ü
IW
(Continuare in pag. a 2-a)
pra lui, filele calendarului
Tîmplarui
şuîfaji
lii
Brad.
Naghy, un fruntaş a,l secţiei.
Anui XXXII, nr. 6 978 DUMSNiCĂ, 13 aprilie 1980 4 pagini — 30 bani
Ies ordinea zilei în agricultura
La Uzma da EXPLORAñEA OEBlOGICA-fXTBACTSA-PílELÜCRASEA Semănatul porumbului
preparare leiliie ¿I OF şi erbiciclarea culturii©
In această primăvară, lu destinate culturii respecti vor efectua semănatul.
Preocupări susţinute pentru asigurarea crătorii din I.A.S. poten ve. O serie de pregătiri Densităţile sînt diferenţia
şi-au
mobilizat
te pe ferme şi tarlale, ele
întregul
dîndu-ne
finalizate,
sînt
ţial de forţe şi mijloace posibilitatea să trecem din fiind concretizate în fişa
ritmicităţii şi calităţii producţiei mecanice ce le au la dis plin la semănat cînd sta program a culturii porum
bului. Sîntem pregătiţi, de
poziţie pentru a răspunde
prin fapte comandamente rea terenului va permite asemenea, să începem er-
intrarea
tractoarelor
în
în prima lună a anului, vat activitatea de muncă Rezultatele ? Cele pe care lor majore formulate de cîmp. Avem realizată er- bicidarea pe cele 1 f^00 ha
Uzina de preparare Teliue în uzină şi la întreprinde le-am văzut. secretarul general al parti bicidarea totală pe 350 ha ocupate cu cereale pâioase
a îndeplinit planul de pro rea minieră Hunedoara şi — Ne-am preocupat de dului, tovarăşul Nicolae de toamnă, acţiune pe care
ducţie în proporţie de 92,5 desele opriri ale utilaje creşterea indicelui de utili Ceauşescu, în cuvântarea la din 580 stabilite, pe mai avem condiţii s-o realizăm
'la sută. în februarie, sar lor, în vederea remedierii zare a cuptoarelor de pră- Consfătuirea de lucru de mult de 400’ ha s-au apli în cel mult zece zile bune
cinile au fost realizate la unor defecte apărute în jire dar am întîmpinat la C.C. al P.C.R. din 25— cat îngrăşăminte organice, de lucru în cîmp".
limită. Abia în martie a mod accidental. greutăţi cu piesele de 26 februarie a.c. privind sînt procurate seminţele,
început redresarea situaţiei. într-adevăr, aceste moti schimb. Numai în primul efectuarea în condiţii cali făcute probele maşinilor şi N. TÎRCOB
O redresare ce impune e- ve au constituit, în parte, trimestru al anului, staţio tativ superioare a însămîn- însuşite tehnologiile de
forturi susţinute în conti o cauză reală a neîndepli- nările cuptoarelor datorate ţărilor şi obţinerea unor către macanizatorii caro (Continucre în pag. a 2-a)
nuare din partea munci nirii planului, dar tot atît defecţiunilor accidentale to producţii sporite la toate
torilor,- a cadrelor tehnice de adevărat rămîne şi, talizează peste 500 de ore, culturile. în legătură cu DA C.A.P, HARAU
şi
înregistrate
realizările
pentru îndeplinirea ritmică faptul că printr-o mai bu iar din cauza lipsei de mi cu preocupările actuale iată
a planului. Este surprinză nă organizare a procesului nereu — alte aproape 300 ce ne-au relatat cadre de A ÎNCEPUT SEMĂNATUL PORUMBULUI
tor acest mod de a acţio de producţie putea fi evi de ore. conducere din I.A.S. în cursul zilei de ieri la C.A.P. din I-Iărău s-a
na, .de a se aştepta înche tată starea creată. De la —• Sînt mult mai mari Gheorghe Băbuţă, ingi trecut la însămînţatul porumbului. Lucrarea este exe
ierea unui trimestru pen inginera Gabriela Boţa — decît cele din perioada co ner şef la I.A.S. Simeria : cutată de către mecanizatorul Sebastian Pădureanu,
tru a se putea raporta în şefa secţiei — am aflat că respunzătoare a anului tre „Unitatea noastră a înche care, odată cu încorporarea seminţei în sol, face şi
deplinirea planului pe pri pregătirile pentru sezonul cut. iat plantatul cartofilor pe erbicidarea. împreună cu mecanizatorul muncesc coo
ma lună a anului. de iarnă au fost tratate pe întreaga suprafaţă planifi peratoarele Valeria Zoica şi Hortenzia Bozeşan, care
Motivele invocate pentru alocuri cu superficialitate, D. ALMĂŞAN cată — 100 hectare. Acum, prepară soluţia de erbicidare, precum şi Ioan Lobonţ
(M), care asigură alimentarea maşinii cu porumb.
a justifica nerealizările au iar problema asigurării cu principala noastră sarcină Pînă seara, şi-au propus să însămînţeze 10 ha. Şi azi
fost timpul nefavorabil din piese de schimb a cam fost o constituie semănatul po
luna ianuarie, care a gre trecută pe planul al doilea. (Continuare in pag. a 2-a) rumbului pe cele 1 290 ha se va lucra din plin la semănatul acestei culturi.
Ce te amesteci ?“
9 9
La numai cîteva la magazie, unde peraţie f.f. impor
zile după ce cobo- l-a rugat pe un tantă : cîntărea...
rîse pe pămînt o coleg să-i înmîne- mere. Apare un al
nouă şi insolită ze accesoriile : treilea funcţionar
navă cosmică, am — E vorba de care îl priveşte u-
însoţit un ortac tranzistorii aceia luit :
care se ducea să pe care i-ai scos — Dar ce mai e
ridice, pentru un ieri din lăzi. To- şi asta ? Ne-am
sector de produc schimbat p e s t e
ţie, accesorii pen noapte profilul ?
tru aparataje elec ATITUDINI Ce caută merele
trice antigrizutoa- intr-un depozit de
se. Asemenea ac material indus
cesorii sînt, pe cît varăşul a fost in trial ?
„Marmura“ Simeria. Maistrul Nicolae Petric şi muncitorul vitat să-i ridice
Vasile FI o rea verifică tăierea unul bloc <le marmură cu a- ele mărunte, pe a- — Ce te ames
jutoml plnzei diamantate. Foto: VIRGIT.. ONOIU tît de preţioase, azi. teci şi dumneata ?
aşa că trebuiau ri — Nu ştiu de Ordin de la şefi.
dicate cu repartiţie nici un tranzistor. Merele lor. Ei, te
Scuteşte-mă, că am mai amesteci ?
şi forme în regu
I Colaborare lă dintr-un depozit altă treabă mai ...Şi liniştea s-a
importantă. •
JUntwS .S.fr » Jh central de apro — Cum nu ştii ? aşternut. Ticăloasa
vizionare al Minis
Înţelegând sensul acestei erorilor de modernizare în Ieri, umblai cu ei... formulă „Ce te a-
no(itini ca fiind o partici cadrul fermei zootehnice, terului Minelor, ■ — Ce te ames mesteci ?“ îşi fă
pare activă şi însemnind o respectiv la construcţia Petrolului şi Geo teci ? Nu vezi ce cuse efectul, inti
contribuţie efectivă la rea boxelor pentru viţei, la re logiei. Acolo, un ocupat sînt ? midant, aşa că
lizarea unor acţiuni în ca pararea adăposturilor, bobi- funcţionar inimos, în timp ce func
drul cooperativei agricole narea electromotoarelor fo care se descurca ţionarul inimos se DUMITRU
din Mărlineşli, colectivul de losite la maşinile pentru pre admirabil în labi agita, congestionat DEM IONAŞCU
muncă al Întreprinderii me pararea furajelor sau me rintul facturilor şi de furie neputin I.C. OliAŞTXE. Rectificatorul Ioan O-
canice Orăştie, care este canizarea adăpatului. Mul prişoiu II este un meseriaş din mina
unitate palronaloare, meri ţumirile conducerii C.A.P. al fişelor tehnice, cioasă, „ocupatul“ (Continuare in căruia ie3 numai lucrări de înaltă cali
tă toată lauda pentru mo şi ale cooperatorilor au şi ne-a condus direct era obosit de o o- pag. a ¿2-a) ficare. Depăşeşte sarcinile de plan luna
re cu 15-20 lâ sută.
dul cum s-a preocupat să a- un alt temei, cu profunde
corde sprijinul ce i-a fost semnificaţii pentru activita
solicitat. In campaniile a- tea eonomico-financiară a
gricole, mai ales cînd s-a ■unităţii. Îndeplinind, cu te cu tema „România factor lui şl statului nostru pentru
simţii nevoia ajutorului sprijinul unităţii palrona INVITAŢIE activ al colaborării şi coope apărarea sănătăţii- populaţiei.
pentru slrîngcrea la timp şi toare, acţiunile din progra rării internaţionale", iar ia LIVEZI NOI
Astăzi, la orele 18,10, In e-
fără pierderi a recoltei sau mele de redresare prevăzu \*t£uA*i misiunea Tv. „Cutezători Casa de cultură a sindicate In cooperativele agricole
diu
lor
Petroşani
expoziţia
a furajelor, cooperativa a te hi' acest an, cooperativa spre viitor— «vom oaspeţi de carte „Din ghidi rea social- din cadrul Consiliului unic
beneficiat din plin, graţia reuşeşte în 1980, cînd s-a INTÎLNIRE DE LUCRU dragi : pionieri din judeţul poiiticâ a preşedintelui Ro agroindustrial Orăştie s-au
înţelegerii dovedite îndeo trecut la aplicarea noului nostru se intrec cu colegii lor mâniei". infibiţat noi plantaţii de
pomi care ocupă o- suprafa
din judeţul Botoşani, în cea
sebi de ing. Mircea Ilolea, mecanism economico-finan La Palatul cultural di» de-a doua etapă a concursu ţă de 50 ha. La C.A.P. Căs-
directorul de apor ciar. să-şi acopere integral Laponi « avut loc o întil- lui. EXPUNERE iău s-au plantat 33 ha cu
tul unităţii palronatoare. cheltuielile din venituri nirc do htem a deputaţilor La Căminul cullirral din 35 000 pomi, ia Orăştie 13 ha
»ou aleşi cu cetăţenii oraşu
cu 5 000 pomi şi la Beriu 4
Re lingă participarea cu proprii. Iată un exemplu de lui. ta cadrul acestei întîtairi EXPOZIŢII DE CARTE Pul a avut loc. o expunere ha cu 3 000 pomi.
forţă de mancă, au fost colaborare rodnică şi efi de lucru am fort dezbătute cu tenia „Ziua mondială şi
sănătăţii",
evi-
piese la dispoziţia C.A.P. şi cientă pusă în slujba spori acţiunii* şt măsurile care se Ia cadrul decadei cărţii so naţională a activitatea des
denţtteulu-*«
unele mijloace de trans rii producţiei agricole. vor întreprinde piuă Ut 1 mai cial-politice, la blblioleeiie o- făşurată pe plan Internaţio mm
port. Colaborarea se regă pentru htfrunn»eţax-ea oraşu- răşencţti Orăştie şi Haţeg nal de ţara noastră fn acest
seşte şi în realizarea Iu- N. TJRC08 s-*u descuia expoziţii do car domeniu ţi politica partidu
