Page 46 - Drumul_socialismului_1980_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 9

Invăţămîntul polîtico-ideoIogic - mijloc eficient de formare P
EXPLORAREA GEOLOGICA-EXTBACTIA-PREIUCHAREA

şi consolidare a conştiinţei revoluţionare a omului de tip nou IE 3 VI
DUMIN
(Urmare din pag. 1) nu mai avea stagnări în 13 APE
în aceste zile, învăţămîn- o etică cetăţenească în cel şi muncă. Iată doar două ani este dinamizarea tutu­
tul politico-ideologic se des­ mai înalt grad, o perfecţio­ idei care deschid o pers­ ror energiilor umane pen­ procesul de producţie dato­ 9,00Tot înaint
rate lipsei de materii, a ca­
făşoară sub semnul calită­ nare continuă a muncii pectivă în problema primei tru dezvoltarea continuă a — Trebuie să menţionez lităţii scăzute a acestora. 9,25Şoimii pat
9,35Film seria]
ţii, al aprofundării temei­ noastre, o atitudine revo­ întrebări. 2. Socotesc că dis­ societăţii româneşti contem­ că lipsa pieselor de schimb — Ce se întreprinde în pii : tnf
nice a documentelor Con­ luţionară faţă de nou, faţă cuţiile sînt mai aproape de porane. La această ordine a fost mai acută în acest uzină pentru valorificarea Ţara Cure
pisodul 5
gresului al XII-lea al de ce este dăunător, faţă adevăr, cum se şpune, şi de idei putem spune că în­ an. La aceasta s-a mai a- superioară a minereurilor ? 10,00 Viaţa satu
P.C.R. Zilele trecute am de mentalităţile învechite de interesul nostru. văţămîntul politico-ideologic dăugat şi deficitul de că­ 11,45Bucuriile i
— Chiar în acest an vor
participat la un cerc, nu ce mai persistă, a rebutu­ IQAN MUNTEANU, se­ este o modalitate eficientă rămizi refractare. Nici asis­ intra în funcţiune două rile epoci
J. S. Baci
de primă mărime, dar un­ rilor. Căci rebutul — care cretarul organizaţiei de de mobilizare a acestor e- tenţa de specialitate la re­ instalaţii, una pentru retra- 12.30 De strajă
de cursanţii au dezbătut cu mai există şi la noi în în­ bază — aşchiere : nergii, de întregire a con­ paraţii nu s-a ridicat la ni­ 13.00 Telex
interes preţioasele jaloane treprindere — înseamnă ri­ 1. O politică poate fi ur­ ştiinţei şi personalităţii u- velul cerinţelor, iar pregă­ tarea sterilului final şi al­ 13,05Album dui
Umor şi i
ale politicii interne şi ex­ sipă de materie primă, e- mată, transpusă în practică mane, de statornicire a u- tirea reviziilor utilajelor ta pentru captarea prafu­ 14.00Desene ar
lui rezultat de la instala­
terne, economice şi sociale nergie şi muncă. şi deci să dea roadele ne- nui climat de ordine, dis­ nu s-a făcut corespunzător, ţia de prăjire. Astfel, se e- pcye marii
a României, în următoarea ciplină, combativitate. Un întîrzidndu-se foarte mult limină mai puţin minereu 15,15Şah
etapă. Am stat de vorbă cu Ancheta noastră om de tip nou trebuie să-şi punerea în funcţiune a a- de fier la iazurile de de­ 15.30Fotbal:
Craiova —
câţiva cursanţi din cercul însuşească în cel mai înalt gregatelor. Ca să evităm a- cantare, se reintroduce în Mare — ir
respectiv, de la secţia scu- grad învăţătura materialist- semenea probleme, am luat circuitul! productiv o can­ ţională A.
lărie-aşchiere a I.C. Orăştie, 2. Cred că modalitatea cesare numai atunci cînd e dialectieă, ideologia clasei măsuri pentru organizarea titate mai • mare de mate­ ne directă
iova
condus de către Dumitru întrebărilor şi răspunsurilor înţeleasă pe deplin, însuşită muncitoare. 2. Sînt pentru şi îmbunătăţirea activităţii rie primă. 17,20Film st
Domnaru, pe care i-am so­ este mai potrivită, deoarece şi afirmată conştient. învă­ discuţii şi dezbateri. * de revizii, şi reparaţii, am maritimă
licitat să ne răspundă la câ­ se pot discuta mai multe ţământul politico-ideologic reorganizat echipele de in­ Pornind de la necesita­ pisodul 9
18,10Cutezători
teva întrebări. probleme, cu mai mult in­ este o confruntare a noas­ tervenţii, am trecut la o a- tea asigurării unui flux ne­ 19,00Telejurnal
1. în ce constă însemnă­ teres şi folos pentru toată tră cu noi înşine, cu ceea Am relevat cîteva secven­ provizionare mai operativă întrerupt de minereuri că­ 19.20Antena „C
tatea învăţăniîntului politi­ lumea. ce am înţeles, am asimilat, ţe dintr-o vastă acţiune cu piese recondiţionate în tre uzină, aprovizionării în nici“
co-ideologic pentru perso­ NICOLAE BALTARU, şef o şansă de a consolida mai menită să ducă ia formarea propriul atelier. cantităţi corespunzătoare 20.20 Film artă
Tcmplar şi
nalitatea şi munca dumnea­ de echipă la tratamente bine şi mai în amănunt li­ şi consolidarea conştiinţei — Consideraţi că aceste cu piese de schimb de bu.- rli de ficţ
voastră ? termice : niile directoare ale politi­ şi personalităţii revoluţio­ măsuri sînt suficiente pen­ nă calitate şi acordarea u- mieră TV
2. Ce forme socotiţi că 1. Societatea noastră are cii partidului, pentru ca nare a omului societăţii tru a se putea vorbi de o nei asistenţe tehnice temei­ 21,50Telejurnal.
sînt cele mai eficiente — un obiectiv fundamental de apoi. să participăm cu suc­ noastre. Aceste rînduri se ritmicitate a producţiei ? nice lucrărilor de repara­ LUNI, 14
expunerea, referatele, în­ mare nobleţe : crearea o- ces la bătălia pentru o nouă vor o consemnare a unor — Spuneam că întîmpi- ţii, se impune un sprijin
Emisiune
trebările şi răspunsurile, mului de tip nou, înarmat şi superioară calitate. 2-. idei şi fapte, a crezului co­ năm greutăţi şi din cauza mai mare din partea con­ 16.00 maghiară
dezbaterile r.i de ce ? cu o concepţie; materialistă Optez pentru discuţii fiind muniştilor şi celorlalţi oa­ nelivrării în mod ritmic a ducerii I.M. Hunedoara, 18.50 1001 ele s<
10.00
TelejumaJ
VIRGIL STlRC, munci­ despre lume şi viaţă. Deci, , forma care dă posibilitatea meni ai muncii în destinul minereului destinat prepa­ precum şi a C.M. Deva, 19,20 Cu răspu
tor : o cale eficientă pentru rea­ şi obligă pe toţi cursanţii de azi al ţării noastre, a rării. In prima parte a lu­ pentru ca la U.P. Teliuc toate f-orţ
livrare de
ritmul
de
nii
1. învăţămîntul politico- lizarea acestui deziderat să participe, să-şi spună hotărârii lor de a înfăptui către exploatările miniere activitatea de preparare a mai gw
ideologic e o formă de în­ este, între altele, învăţă­ gîndurile,, să-şi îmbogăţeas­ neabătut politica promova­ este mai scăzut. Aici con­ minereurilor să se desfă­ lucrările
măveri:
tregire a personalităţii re­ mântul politico-ideologic. că experienţa, personalita­ tă de . Partidul Comunist sider necesar să intervină şoare în condiţii optime de 10,35 Combustii
ritmicitate, calitate şi efi­
voluţionare a omului de Baza formării şi afirmării tea,, cultura politică.. Român. I.M. Hunedoara, pentru a cienţă. totdeauna
tip nou şi în acelaşi timp personalităţii umane este IOAN MUŞA, secretarul < ştiinţific
Cadran n
un mijloc care ne ajută mai munca, dar o muncă nu comitetului U.T.C. : Anchetă realizată de 20.50 Itoman f<
mult în felul de a privi şi poate fi bine făcută fără 1. Imperativul viitorilor V. PÂŢAN răscruce
Episodul
soluţiona problemele de un nivel politie’şi cultural 21,40 Telejuma
producţie. Este, deci, o a- ridicat, aşezat pe temelii ai-
plicare practică, fidelă, a le ştiinţei materialiste.. Ni
concepţiei politice generale se- cere o concordanţă la ifADI
a partidului la locul nostru cel mai înalt nivel între
de muncă. Nouă ni se cere vorbă şi faptă, între cuvînt.
PROGRAMl
• La Comitetul municipal de partid a avut loc letin dc ştiri;
instruirea comisiilor pe probleme şi a consiliului de con­
tul dimineţii;
Semonalyl porumbylwî trol muncitoresc, prilej cu care s-a făcut un util şi fruc­ 7,45 Duminica
7,30 R
nai;
tuos schimb de experienţă pe problematica din. domeniile 8.00 Radiopro
respective de activitate. lor; 9,30 Maga;
(Urmare din pag. 1) melor urmăresc starea te­ 12.00 De toate
renului în vederea declan­ • Agenţia B.T.T. Deva pune la dispoziţia tinerilor 13.00 Radio jur
Marin Constantinescu, şării semănatului. Din ve­ bilete de odihnă la bazele judeţene pe care Ie admi­ înregistrări
directorul I.A.S. Mintia : rificările făcute, la ferme­ nistrează de la Geoagiu Băi şi Valea de Peşti. de muzică uşi
televiziunii; î:
„Plantatul cartofilor s-a le din Rîu Alb, TJhirea şi • In acţiunile edilitar-gospodâreşti de infrumuseţare sclă; 14,00 Met
încheiat, cu excepţia su­ Bretea Streiuluî sînt con­ a municipiului au fost ontrenaţi şi au participat pînă nistic Ion Cr
Top G — mut
prafeţelor pentru care nu diţii să trecem cu toate acum. peste 15 000 de cetăţeni care au prestat mai mult 15.00 Cluţtul
am primit încă sămânţă. forţele la semănat ime­ de' 60 000 ore de muncă patriotică.. In cadrul acestor 16.00 Radiopul
Concomitent s-a pregătit diat ce se zvîntă terenul. acţiuni s-au: amenajat 84 ha zone verzi, au fost plantaţi Armonii dc pr
terenul pe 30' la sută din Dealtfel, amintesc că pe 12 00Q pomi ornamentali, 5 000 de trandafiri şi 25 000 flori. Sport şi ntuzi
tăţi — melodi
suprafaţa care trebuie în- unele suprafeţe s-au făcut ® La Casa municipală de cultură s-au organizat ieri deni; 20,00 Rac
sămînţată cu porumb. în­ şanţuri şi canale pentru e- şi azi, de către organizaţiile U.T.C. de la ţesătoria de De drag şi dc
meii
Turneul
treaga suprafaţă s-a ferti­ liminarea excesului de ti­ mătase şi Termocentrala Mintia, seri cultural-distractive Consemnări;
lizat cu îngrăşăminte chi­ miditate. O altă acţiune pentru: tineret urmate de dans. 22.00 Radiojt
mice complexe cu. super- prioritară o reprezintă er- ® Cursuri de perfecţionare. La liceul pedagogic se Panoramic
fosfat. Odată eu semănatul, bicidarea celor 1 400 ha desfăşoară cursurile de perfecţionare a învăţătorilor şi Romanţe; 23,(
ştiri ; 23,05 R
aşa cum prevede tehnolo­ cultivate cu cereale pă- educatoarelor organizate de către Inspectoratul şcolar 24.00 Buletin i
gia, vom mai aplica î.n- ioase de toamnă". judeţean şi: Casa corpului: didactic. 5.00 Non stop
• Intiinire. La I.P.H. a avut loc o întîlnire cu &/ / rn.
grăşăirrintele azotate. Den­ Printr-o judicioasă orga­
sitatea s-a stabilit între nizare a muncii şi folosi­ Teodor Caba, autorul lucrării; „Elemente de practică ho­
57 000 şi 62 000 plante la rea cu. randament maxim meopatică" (Acupunctura);. C i n e i
hectar. Dispunem realmen­ a timpului bun de lucru © In cadrul întreprinderii de reţele electrice a fost
te de condiţii să efectuăm în cîmp, precum şi a ba­ deschisă o microexpoziţie cu vînzare de carte soeidl-politică.
semănatul porumbului în zei tehnico-materiale, lu­ ® La căminul de nefamilişti aparţinând ţesătoriei de DEVA : Cur
maximum opt zile". crătorii din I.A.S. pot şi mătase, Biblioteca judeţeană’ a deschis un punct de îm­ geţica (Patria;
Clopote de to
Ilie Septimiu, directorul trebuie să efectueze într-o prumut. Punctul funcţionează în fiecare joi,, între orele HUNEDOARA
I.A.S. Haţeg. „Din 150- ha perioadă, scurtă şi la înalt 12—19. Rodos — serii!
• Stadionul „Cetate“ găzduieşte astăzi, începînd de ra); Furtul c,
planificate, am plantat car­ nivel calitativ însămînţă- Mihail, ciine
tofi _pe 135 ha. Deoarece a- rile de primăvară, pregă­ la ora. 11, meciul de fotbal: dintre divizionarele C, Explo­ structorul) ;
rări Deva şi Metalul Oţelu Roşu.
vem repartizate peste 1 600 tind astfel baze trainice C.S.H. — atelierul mecanică 1. Comunistul Toma Pău- Cine mă stri;
ha pentru cultura porum­ recoltei, din ultimul an al ceanu este un strungar care execută lucrări de mare pre­ NI BADIU Inspectorul ş
Noiembrie)
(7
Foto: VIRGIL ONOIIT
cizie.
bului, zi de zi şefii, fer­ actualului cincinal. mare (Republi
Prin cenuşa ir
Răsco
PROGRAMUL tural); VULCA
resc);
li întotdeauna graba strică treaba »9 Ce te amesteci ? ‘ 6 press (Luceaf
(Muncitoresc)
UNIVERSITĂŢII lia (Minerul)
Eboli — seriil
orar POLITICE Şl DE
(Urmare din pag. I) gătire, calificare şi perfec­ cunoscute dincolo de grani­ (Urmare din pag. 1) comenzile de bucate se toresc); ANI?
ţionare a calificării munci­ ţele României. Sosesc pe a- ţineau lanţ, fără mul fleksness
URICANI : L
torilor d'e la Nalaţi. Şi nu- dresa unităţii solicitări din respectat. în instituţia ce
oameni. Preocupaţi de fo­ U.R.S.S., R.P.D. Coreeană, nu am să aflu nicioda­ anunţase concurs pentru CONDUCERE spate (7 Noicr
Rug şi flacăr
losirea judicioasă a mate-, numai util. Siria, Liban. tă misterul merelor „tran­ şic); GURAB
riilor. prime, ei au reuşit să Dacă în anii trecuţi ocuparea de posturi, dar DEVA pentru un pri
economisească materiale în „platforma“ avea o singură Oamenii muncii de la sec­ zistorizate“. Am redat încadrase din ajun pe I-H (Minerul
Mi-e
cine trebuia în baza altui
teamă
valoare de 320,000 lei, e- seefie mixtă formată din a- ţia de mobilă şi prelucrări pe lărg acest instan­ concurs : cel de împreju­ (Patria); Desf
chivalentul a 32 garnituri teliere de tîmplărie, tapiţe­ mecanice se grăbesc să dea taneu întrucît am obser­ ANUL I : — Luni, 14 aprilie căra); GEOAi
de mobilă. rie, confecţii textile, înce- curs tuturor solicilăril-or, să vat că invitaţia la „nea­ rări ! La magazinul de 1980, ora 17 In sala Punctului om în loden
politico-ideo-
documentare
de
pînd cu anul 1977-, datorită execute, produse de cea mai mobilă care adusese tură) ; HAŢ
Da, aici se confecţionea­ dezvoltării ramurii metalur­ bună calitate, nefăcînd nici mestec“ apare totdeauna o garnitură, aceasta era logică a Comitetului municipal tragică (Popu
ză mobilă. Au devenit cu­ gice, lu, Natali s-a creat o discriminare că unele ar, în acele locuri în care se vîndută înainte să in­ Deva al P.C.R. (deasupra bi- Speranţa; C 7 1
bibliotecdi judeţene).
ca tine (Cast
noscute camerele combinate fi pentru export iar altele petrec lucruri nu. tocmai Dezbatere la tema : „Munca Frate şi sor.
„Nalaţi“ şi „Practic", ca­ încă. o seefie care cuprinde pentru intern. Se grăbesc curate. Am. auzit invitaţia tre în vitrină. în curtea organizatorică, şi rolul ei în SIMERIA ;
napelele şi mesele alvnja- turnătoria de aluminiu, a- în a-şi onora comenzile, dar ori de cîte ori. o prestaţie multor exploatări miniere înfăptuirea politicii P.C.R. Or­ ne trebuie (M
Un om în loc
bile prezente în magazinele telieruL de confecţii meta­ se face pe bază de nume­ din Valea Jiului, zeci şi ganizarea şi planificarea mun­ TELIUC: Tot
cii de partid. Dreptul de con­
de profil şi în apartamen­ lice, atelierul de uzinare. se grăbesc şi pentru asigu­ re de ordine şi. cineva sute de utilaje sînt lăsate trol“. clntec (Mineri
Vis de ianut
tele noastre, cîl şi mobilie­ in paralel cu creşterea pla­ rarea unei eficiente ridica­ trece înainte, peste rînd. de izbelişte în calea in­ ANUL Iî : — Marţi, 15 aprilie resc).
temperiilor, fără ca cine­
rul şcolar devenit de acum nului de producţie a exis­ te întregii producţii. Gama In unele hoteluri unde un 1980, ora 17 in sala Cabinetu­
foarte familiar elevilor. tat preocuparea de a mări, utilajelor executate ■ prin ins care îşi reţinuse din va să ia vreo măsură, in­ lui judeţean pentru activitatea
spafiile de lucru şi a le do­ autodoturc este foarte lar­ diferent de calitate şi ideologică şi politico-educativă.
Secţia produce tot necesarul timp camera, ba chiar o Vres
Dezbatere la tema : „Siste­
de mobilier şcolar al jude­ ta cu utilajele necesare. A- gă. Retine însă atenţia un şi achitase anticipat prin funcţie. mul repartiţiei după muncă în
ţului Hunedoara. veam să aflăm- că mai bine produs do ultimă oră: ma­ intermediul unui prieten, Iată suficiente motive R.S.R. Politica P.C.R. dc per­
Timpul pro
cointe­
Dar pînă. a ajunge în- a- de 30 la sută din spafiile şina de lustruit canturi de răcmîne pe stradă în* timp ce justifică invitaţia pe fecţionare continuă a a oamenilor ziua de 13 a]
materiale
resării
care doresc să v-o fac pe
cest stadiu a fost nevoie de de producţie sînl ridicate mobilă, realizată la, atelie­ ce un individ care s-a „le­ această, cale : dragi citi­ muncii“. va fi frumoa
multă muncă şi... grabă, da­ cu forfe proprii, prin par­ rul do prelucrări mecanice gitimat eu o hîrtde de 25 tori, AMESTECAŢI-VA 1 ANULUI: — Luni, 14 aprilie rece. Cerul v
că vreţi. în urmă cu trei ticiparea colectivului de pentru atelierul de mobilă. de lei“ se duce direct la Cit mai des şi cit mai e- 1980, ora 17, în sala Cabinetu­ senin noapte
noros ziua, c
decenii, „formidabilele“ pro­ muncă la acţiuni de muncă Acest lucru vine să confir­ culcare într-o încăpere, lui. judeţean pentru* activitatea fi condiţii
duse, căutate doar la lîrgu- patriotică. me încă o dală faptul că în­ botezată, ad-hoc, „pentru ficient, eu> convingerea că ideologică şi politico-cducativă. ploaie. Vîntui
Dezbatere ia tema : „Comu­
rile săptămînale, erau vîrşlii Rezultatele nu, s-au lăsat tre cele două ateliere exis­ protocol“. La* un restau­ toate legile vă apără şi nităţi umane. Naţiunea — tip derat din noi
ratura
min:
şi coşurile de nuiele. De la aşteptate. Se primesc, co­ tă o strînsă colaborare şi că nimeni, dar absolut superior de comunitate umană. intre minus
coşuri de nuiele la garni­ menzi ferme de la unităţi cooperare, acţiuni care au rant nu se mai servea nimeni, odată strîns cu Socialismul şi naţiunea. Progra­ iar cea maxi
turi de mobilă e totuşi o economice din tară. Dar nu un singur scop: creşterea, decît „bufet rece, că s-a uşa* nu va avea curajul mul P.C.R. despre rolul* naţiu­ 15 grade. E
se vor prod
epoca
cale destul de lungă, şi în numai din tară. Produsele productivităţii muncii, redu­ închis, tovarăşe, bucătă­ să repete întrebarea : „Ce nii în dialectica contemporană. ceaţă. (Metei
Despre
naţionalului
timp şi în. nivelul de pre­ Nai a fiului au- reuşit să fie cerea- efortului- fizic. ria“, la. o. anumită' masă te amesteci, dom’le ? u . şi internaţionalului in. relaţiile Viciu: Pronoi
dintre naţiuni“.