Page 47 - Drumul_socialismului_1980_04

® DUMINICĂ, 13 APRILIE 1980

9 — O — O — • — — •• — ©--------------
„Arta şi cultura, ca dealtfel toate mijloacele educative de care dis­
2SS punem, trebuie să servească numai şi numai intereselor întregului
nostru popor. Redînd prin mijloace proprii munca gigantică desfăşu­
L rată de constructorii socialismului, să facă să dăinuiască peste
E veacuri minunate acte de eroism ale minunatului nostru popor liber
şi stăpîn pe destinele sale".
iil.ru c<i- NICOLAE CEAUŞESCU
ări din
iliil. E-
(Din Cuvîntarea rostită la marea adunare populară
cetăţenească a Capitalei, la 6 martie 1980)
cii. Ma-
latoare : — © — • — * — • — — a — o — o — *
Carnet plastic p
Consemnări
:al
:ă în suita manifestărilor |
Po- Sceptw de lammă prilejuite de realegerea to- 1
varăşului Nicolae Ceauşescu l L i b r a r i i
srsitotca Iar vorba-i sună ferm sub tricolor — în înalta funcţie de preşe- V
'. Baia Din vatra simţămintelor perene dinte al Republicii Socia­
i/.ia na- Stind cumpănă-ntrc azi şi viitor, îi dă bineţe patria-grădină. liste România, la Galeriile
asmisiu- El răsări prin vuiet de sirene Prieteni fi, intr-un fel, cumuleze de-a lungul am
la Cra- Eocul de muncă-al său e ţara toată de artă ale fondului plastic colaboratori ai scriitorilor, lor, treptat, graţie pasiunii
Ca să ne îic-n veac luminător. din Deva s-a deschis ex­
,, Linia Deci patria din oameni şi din lume ai oamenilor de ştiinţă, ar­ fi competenţei lucrătorilor
lin“. E- Luminător ideilor din faptă poziţia „Realizări hunedo- tă fi cultură, ai producăto­ săi, atributele unei institu­
Cum trece prin mulţimi cu pas vioi Dînd ţării crez şi zare şi renume. rene în cei 15 ani de con­ rilor de carte afadar, li­
ţii de cultură. Lansările de
viitor II recunoaştem tînăr în viitoare, ducere înţeleaptă a tovară­ brarii sint lunlrafii care a- cărţi organizate la Deva fi
ii Româ- Este mereu acolo, printre noi, De cinsprczeee ani aşa sc-arată şului Nicolae Ceauşescu“. jută cariile să străbată a- în judeţ au devenit cunos­
Fie cutremur, viscol, arşiţi, ploaie. Albit Ia cîrma navei nu sc-ndoaie Prin lucrări de pictură şi pele enigmatice fi dificile cute şi solicitate de scriito­
„Simon grafică, artiştii plastici hu-
LSCOcitO- De-aeeea-I cîntă ţara-adcvărată dintre autori fi cititorii lor. rii din întreaga ţară. Salo­
Prc- întinde mina caldă tuturor, Pe Omul — Ceauşcscu Nicolae ! nedoreni, membri ai filia­ M-am simţit întotdeauna a- nul judeţean al cărţii, in­
Şi mîna-i dreaptă-i sceptru lelor U.A.P. Deva şi Petro­ casă intr-o librărie, în at­ trat în tradiţia toamnelor
de lumină, EUGEN EVU şani aduc un frumos oma­ mosfera ei aparte, puţin devene, şi-a cîftigat pe mc- ;
MLIE giu conducătorului partidu­ ceremonioasă, unde stăruie rit o reputaţie măgulitoare
lui şi statului nostru. mireasma foarte discretă a
limba pentru organizatorii săi. In- i
cărţilor, o mireasmă inefa­
bilă, pe eare numai cunos­ tîlnirile cu cititorii din în­
cătorii o pot adulmeca, ase­ treprinderi, instituţii fi
şi cu
- la cca mănătoare aromei abia sim­ şcoli, difuzarea cărţii direct
t dintre Ji%eşedmtetui ţăxii ţite a unei prăjituri uscate. la locurile de muncă, expo­
‘i pri- ziţiile tematice cu vinzare,
îatul Aici obişnuiţii locului răs­
pentru Cinstit să-i fie numele dc-a pururi foiesc tăcuţi cărţi cărora vitrinele inspirate ale libră­
iun en tar Acestui fiu al unui brav popor, încearcă să le anticipeze riilor sint numai cîleva din t
ii Bărbat neînfricat şi Preşedinte, cu un ceas mai devreme formele acestei eficiente ac- \
i: „La Stegar neobosit, clarvăzător 1 timbrul propriu, iar librarii tivităţi economice şi in a-
\
vînturi“. prieteni veghează modefti, celaşi timp culturale între- r
EI, Omul ce iubeşte Omenia, ocrotitori fi politicofi ca prinse de Centrul de libră- \
Eroul unei patrii de eroi pacea locului să nu fie tul­ rii din Deva. De aceea, l,
Ce ne-a-nvăţat să fim, întîi de toate, burată de apariţia vreunui faptul că întreprinderii i l
încrezători în Viitor, in Noi! intrus intempestiv. Dar in­ s-a conferit recent Distuac- J
truşii sint din ce în ce mai ţia de fruntaş în întrecerea }
El, ager ochi al viselor semeţe, rari fi aceasta tot datorită socialistă pe ramura difuză- i,
5,00 Bu-
Concer- Din trunchiul strămoşesc suprem lăstar, librarilor, care se pricep rii cărţii pentru anul 1979 «
adi-ojur- Pisc de granit de unde-n miezul zilei să-i capteze, să-i seducă, nu miră pe nimeni. E o »
presei; Se vede Comunismul tot mai clar î să-i transforme treptat în
-rutieră; răsplată firească pentru a- ţ
1 satc- nifte familiari. Fireşte, n-o ceşti oameni harnici şi pri- l
minical; ÎOAN VAS1U fi peste tot la fel. Sini oa­ cepuţi care-fi iubesc mun- J
ru toţi; meni fi oameni fi aici ca
3,15 Noi pretutindeni. Ceea ce af ca. Scriitorii hunedoreni se
•chestrei află cu toată inima alături
Radio - vrea să ternare însă acum
ada vc- este adevărul că librăriile de bucuria prietenilor lor
comv>o- librari, dorindu-le noi iz- ».
u; 14,15 acestui judeţ puternic urba­
jpulară; nizat fi-au dobîndit nu nu­ bînzi şi alte bucurii aseme- }
naţilor ; Tflaveie txiitax mai o eficie?iţă, ci fi o ţi­ nea celei de azi, in munca ţ
c; 16,45 nută pe care af numi-o cul­ lor nobilă de răspîndire a
ră; 17,00
30 Nou- E primăvară şi respirăm lumina-i vie, turală. Mai mult încă: în- artei profesioniste, a ştiin­
retutin- Cireşii şi merii cresc în floare, su.fi Centrul de librării din ţei şi culturii scrise.
al; 20,15
ie; 20,30 Să fie rod bogat, nesfirşită măreţie Deva, o întreprindere eco­
nomică deci,
21,30 în patria de pace şi de înălţare. ^ • ivV//.»u l* 1/ u í y l* # Olvy **£. ou a reuşit să RADU CIOBANU
■ — - » w w ■ v wn I v v ^
Jazz;
22,10
; 22,30 E timp de frumuseţe, timp carpatin,
&tin de Cînd neodihna se-ntinde peste glie,
dans ; A apărut
; 0,05— E măreaţa primăvară, rază şi destin
al noc- Spre care ne conduce Omul cel mai de Omenie.
„Transilvania" nr. 3[l980
Rostim din inimă — Ceauşescu România,
Rostim cu drag numele celui reales conducător, Echilibrat şi substanţial, re­ muş, ioana Postelnicu, Mircea
întotdeauna i-am simţit vorba şi tăria, centul număr al revistei Braga, Radu Ciobanu, Radu
împreună vom merge spre Marele VIITOR. „Transilvania" cuprinde cro­ •Selejan, Fănuş Băileşfeanu
® De­ nica ideilor, dezbateri, opinii, ş.a. Grupaje de poezii sint
lirio @ MIRON TIC eseuri, cronici literare şi de semnate de Mira Preda, Ni-
|Arta) ; TRAIAN SUCIU — „In mină“. artă etc. Semnează l.l. Rusu, chita Stănescu şi Mircea Ivă-
:ui din v
(Flacă- Mire ea Zac iu, Mircea To- nescu.
Arta) ;
(Con-
ŞANI :
lirea) ;
;onierii O meditaţie asupra istoriei, prezentului şi viitorului
rul cel
7PENT :
ii (Cul­
mi cito- Cu prilejul premierei de acestora. Condiţiile interne Radu Ciobanu : Moţoc se cinematografice şi lozinci. creatori să nu sară mai jos. proaste ale unui nume ce­
iri Ex- gală a filmului „întoarce­ şi externe sint grele, vre­ aseamănă cu Richard al Minei Bodca (directorul
Patima Malvina Urşianu : Bine lebru sau nu poate vedea
A: Ju- rea lui Vodă Lăpuşneanu“, murile potrivnice. Lăpuş­ III-lea. Centrului de îndrumare a ar fi. Dar ne mai întâlnim valoarea acolo unde nu e
rila : la întreprinderea cinemato­ neanu este victima unui Malvina Urşianu : Cred creaţiei populare) : O mare asociată unui’ nume mare.
Munci- grafică judeţeană Deva a veac. adesea cu acel complex de
: Ulti- că apropierea se face da­ realizare a acestui film este provimcialitate faţă de cele­
oresc); avut loc o dezbatere la ca­ Red. Deci, aţi optat pen­ torită infirmităţii lor fizi­ puterea de sugestie a unor britate. De multe ori criti­ Dezbatere consemnată de
pe la re au participat Malvina tru momentul istoric Lă­ scene şi absenţa acelora ca­
BRAD: ce. Cele două personaje ca nu poate judeca filmele VIORICA ROMAN
ua ro- Urşianu, scenarist şi regi­ puşneanu datorită drama­ sînt atât de diferite ! re începuseră să obosească
Alibi zor, George Motoi şi Silvia tismului lui şi pentru a co­ Grid Modorcca : Asemă­ publicul.
seriile recta o imagine falsă asu­ narea există mai ales cu o-
ŞTIE : Popovici, interpreţii roluri­ Malvina Urşianu : Vă re­
e I-II lor principale, şi Grid Mo- pra acestei perioade ? pera shakespeariană. Dealt- feriţi la scenele de bătălie.
r (Fla- dorcea, scriitor şi critic de Dacă în aceste scene nu este
I : Un artă. La dezbatere au par­ CiÙtdirytA • jji „
e cul- şi eroul principal, ce ar pu­
acanţă ticipat invitaţi din partea Oezisafere pe marginea filmului tea ele spune ? Cînd pe
razi : întreprinderii gazdă a ma­ ecran vezi minute în şir
Cineva '¿Hm te-ou/ Jo U \ *
Itură); nifestării. „întoarcerea iui Vodă Lăpuşneanu“ astfel de scene, scenaristu­
unic) ; Malvina Urşianu : Nu lui îi lipsesc ideile. Dealt­
care fel, realizarea scenariului e
IL1A: sint adepta ecranizărilor. O ţ IuaJ plSiOU ¿Pk,
lina) ; operă literară nu trebuie Malvina Urşianu : Ideea fel pentru prima dată ci­ partea cea mai grea a unui
ru un să fie material pentru un a fost a lui Eugen Mân­ film. Avînd un scenariu
LARI: nematografia românească bun, un regizor pe măsură
uicito- film. Din nuvela lui Ne- drie. Dar nici eu nu pu­ intră în competiţie cu mo­
gruzzi am luat cîteva cita­ team face o alegere mai dele mondiale, mă gîndesc şi lucrînd cu actori de com­ ftuUu.'
te, ca un omagiu adus bună; pentru că filmul cred ia Eisenstein. poziţie, care au exerciţiul ’
scriitorului. că este o reuşită din acest marilor partituri, poţi rea­
„întoarcerea
Red.:
lud
Rada Ciobanu, scriitor : punct de vedere. Mă simit Vodă Lăpuşneanu“ este o liza un film mare.
Mai exact nişte parafra­ foarte legată de persona­ operă deschisă reflexiei. Silvia Popovici : Să fii
zări după Negruzzi. jele create de mine, deşi un actor bum intr-un film
imtru După vizionarea lui te a-
remea Malvina Urşianu : Inten­ trebuie să recunosc că a saltează întrebările. bun e o şansă. Interpreta­
japtea fost un act de curaj din rea unui rol mare cere sa­ K____6
mult ţia mea a fost să dau dem­ Grid Modorcea : Intr-ade­ crificii şi nu se poate face
iporar nitate momentului nostru partea mea să abordez eroi văr filmul este o medita­ între alte filme. în timpul
it vor medieval) privit pînă acum ca Lăpuşneanu, Moţoe,
se de ţie asupra istorici şi, avînd realizării acestui film, Mal­
i mo- grotesc. Domnia lui- Alexan­ Ch-iajna, intraţi deja în le­ ca argument istoria, o me­ vina a ars ca o flacără, a
;mpe- dru Lăpuşneanu este repre­ gendă şi să încerc să le a- ditaţi« asupra prezentului, fost tiranică uneori, dar a
oscila zentativă- pentru- această e- daug ceva nou. Dintre toa­
jrade, a viitorului. dat satisfacţie muncii tutu­
10 şi pocă. El a fost un ins cu te, cel mai di'amatic mi se Malvina Urşianu: Da, ror compartimentelor. Şi de
local anvergură, urmaş de Mu- pare Moţoc. Am încercat să pentru că filmul nu ţine aici şi unitatea- filmului. fJh'
nă şi şatini.
: ser- înţeleg mobilul- acţiunilor loc de lecţie de istorie. Cu Grid Modorcca : Acest
ovic). George Motoi : Dar nu sale, ce este aceea „vocaţie acest film am impus o for­ f-ilm-eseu a impus o şta­
mai poate avea seninătatea de trădător“. mulă nouă, fără discursuri cheta, care îi obligă pe