Page 49 - Drumul_socialismului_1980_04

W-
u 3«*- V,- f
sala ce K .
Drumu! spre înalta calitate implica
proletari din toate ţările, uniţi-vă \
măsuri concrete, acţiuni ferme din

partea tuturor factorilor
1 lităţii în contextul eficien­ fier, cărbunele cocsificabil, nologiei de cocsificare a
nr. 1 — încălcări ale teh­
Abordînd
ca­
problema
vechi,
semifabricate
fierul
A 4? ţei economice — întrucît ea pentru prelucrare — înre­ cărbunelui, loturi de cocs
&*/*r\4k0' se reflectă direct şi ime­ gistrează scăderi ale indi­ cu rezistenţă mecanică sub
diat în indicatorii econo­ catorilor calitativi, ceea ce valoarea minimă prescrisă
mici, precum şi în cîştigu- ne îngreunează munca prin sau cu depăşiri la conţinu­
rile oamenilor muncii —, afectarea directă a calită- tul de apă etc. — afectea­
conducerea partidului a ţii produselor finite. Sint ză mersul furnalelor, con­
subliniat că aceasta tre­ situaţii cînd loturi. întregi sumul de cocs la fabrica­
buie să constituie o pre­ de cărbune cocsificabil, ve­ rea fontei, cît şi calitatea
ocupare permanentă, de nit de la preparaţi« Lu- acesteia, In sectorul furna­
prim ordin, a tuturor co­ peni, au conţinutul de ce­ le, în special la secţia I,
lectivelor. nuşă depăşit, influenţînd nivelul declasatelor înre­
în cadrul Combinatului negativ funcţionarea furna­ gistrate atestă nestăpînirea
deplină a procesului tehno­
logic, cu consecinţe nedo­
rite asupra calităţii fontei.
Dr. ing. C-TIN CATRINOIU
şeful serviciului
I C O N SU! «LUI POPULAR dUOEŢtASI Hunedoara s-a lelor, calitatea cocsului, C.T.C. — laboratoare
siderurgic
din C.S. Hunedoara
căutat in permanenţă să se consumul de cocs pe tona
îmbine armonios activită­ de fontă produsă. Compar­ (Continuare in pag. a 2-a)
ţile tuturor sectoarelor ce timentul C.T.C. din combi­
Anul XXXII, nr. 6 979 MARŢI, 15 aprilie 1980 4 pagini — 30 bani concură "ta realizarea unor nat, care se ocupă de a-
produse de calitate, fapt cest sector, a manifestat o lată că şi primăvara, mi
ilustrat printr-o dinamică slabă exigenţă, nefolosin- numai toamna, se pot nu­
succesele.
măra
co
După
descendentă a pierderilor du-se de împuternicirile pe nu mai departe decit du­
Duminică s-a lucrat din plin valorice pe linie de calita­ care le are pentru a deter­ minică scriam aici uzi e
despre
librarilor,
mina furnizorul de cărbu­
bucuria
te şi prin ascendenţă con­
tinuă a tuturor parametri­ ne cocsificabil să respecte rîntlul tipografilor : Tipo­
grafia
dis­
a
Deva
fast
în permanenţă prescripţii­
tinsă cu Diploma de evi­
ia îngâmfarea porumbului lor principali ai diferitelor le tehnice din STAS şi din denţiată in întrecerea so­
mărci de oţeluri. Aceasta
cialistă între unităţile in­
confirmă în bună parte e- contract. dustriei poligrafice, locul I,
în ţelegînd imperativele mecanizatori, ambii Petru Kerekeş şi Cornel Magda, forturile stăruitoare depuse în ce ne priveşte, prin- pentru anul 1979. E o nouă
bucurie cu caro ne simţim
majore ale actualei cam­ Furdui, tată şi fiu, a& pre­ precum şi pe şeful forma­ zi de zi pentru-realizarea tr-o mai atentă şi minu­ solidari in aceeaşi măsură
panii — realizarea în pe­ gătit în avans teren tot ţiei de mecanizare, Va­ unor produse care să răs­ ţioasă organizare a muncii, in cure niciodată, nu i-am
rioada optimă ¡ji lai un ni- pentru semănatul porum­ sile Adam. Consemnăm pundă cît mai fidel actua­ prin respectarea cu riguro­ socotit pc tipografi altceva
decit nişte prieteni şi tova­
Vel calitativ superior a bului. însă lipsa inginerului şef lelor exigenţe, acţiune in­ zitate a instrucţiunilor teh­ răşi de aspiraţii, fără de
însămînţărilor — mecani­ O animaţie specifică zi­ Mircea Onea, care avea fluenţată în egală măsură nologice pe întregul flux care profesiunea noastră, a
zatorii şi cooperatorii din lelor „pline“ de campanie datoria să fie prezent la de factori externi şi de productiv din combinat, celor care scriem, nu s-ar
putea împlini.
judeţul nostru au fost pre- am intîlnit şi pe ogoarele locul de însămînţare a po­ propria activitate, -ce oferă avem posibilitatea să îm­ Destinul tipografilor, aşe­
' zenţi masiv duminică, pe C.A.P. Rapoltu Mare. îm­ rumbului pentru suprave­ încă reale posibilităţi de bunătăţim simţitor calita­ zat la hotarul dintre pagi­
ogoare. Forţele şi mijloace­ brăcând hainele de lucru, gherea calităţii lucrării. Tot perfecţionare. tea metalului şi a lamina­ na scrisă şi paginile tipă­
le mecanice au fost concen­ mecanizatorii au participat duminică s-a lucrat la în acest context aş a- telor noastre, ceea ce va rite, e înrudit mai curînd
cu cel al artizanilor. Căci
trate îndeosebi la semăna­ la fertilizarea terenului, semănatul porumbului şi minti mai întîi faptul că, avea efect direct asupra numai acestora li se mai
tul porumbului. la discuit şi semănatul po­ pe ogoarele cooperativelor încă din anul 1979, mate­ nivelului scoaterii de metal cere, pe lingă pasiune, o
însoţiţi de directorul rumbului. Romulus Toader, agricole din Hărău, Şoimuş riile prime de masă utili­ bun din fiecare lingou. adevărată vocaţie a miga-
lci, o foarte însemnată do­
Trustului judeţean pentru Adam Ioniţă, Acs Francisc, şi altele. zate în fabricarea fontei şi Aşa de pildă, unele defi­ ză de bun gust şi de ima-
S.M:A., Antoniu luga; pri­ Tilus Şerban, Ion Gordea oţelului — minereul de cienţe din cadrul Uzinei
mul popas l-am făcut în şi Nicolae Gligor au lucrat N. TIRCOB
1
tarlaua „Dealul paiului , a ca într-o zi obişnuită, Bucuria
C.A.P. Deva, în suprafaţă Pe tarlalele C.A.P. Bo-
de 42 ha. Aici erau prezenţi bîlna forţele şi mijloacele
cinci mecanizatori, respec­ mecanizate au fost con­ tipografilor
tiv Vasile Bob, Ion Nodiş, centrate la finalizarea plan­
Forenţi Ion, Joo Andrei şi tării cartofilor şi pregăti­ gi naţie. Calităţi prin care
Petru Găvrilă, care au ac­ rea terenului pentru semă­ tipografii devin participanţi
ţionat cu patru discuri la natul porumbului. Alături la făurirea actului de cul­
pregătirea terenului şi cu de cooperatori s-au aflat tură. Toţi marii tipografi,
prin felul în care şi-au res­
o maşină SPC 6 la semă­ tovarăşii Sabin Iga, pre­ pectat profesiunea, au fost
natul porumbului. Am no­ şedintele Consiliului unic şi nişte oameni de cultură.
Numele
tipograf
celebrului
tat de asemenea, prezenţa agroindustrial Simeria, Sze- veneţian Aldo Manuzio a
inginerului şef al C.A.P., kely Emil, directorul S.M.A., rămas nemuritor graţie des­
Recii Andrei, a şefului sec­ Ioan Filip instructor al coperirii unui nou tip de :
literă
folosit
azi
pînă
ţiei de mecanizare, Vasile U.J.C.A.P. şi şefa de fermă aldina. Numele altora a
^Călmăţui, şi a inginerului Otilia Rusan. în tarlaua rămas datorită pasiunii şi
Mihai Guţă, de la Inspecto­ pregătită de mecanizatorii răspunderii cu oare îşi
transmiteau secretele mese­
ratul judeţean pentru pro­ Ion Lazăr şi Ionel Irimie riei din tată-n fiu : fami­
tecţia plantelor. s-a trecut la semănatul po­ liile Plantin, Elzcvir, Didot,
atîtea
altele,
şi
Estieiine
într-o altă unitate, la rumbului, acţiune care la s-au constituit în adevărate
C , S î n l a n d i c i , semăna­ unitatea respectivă, se va dinastii de meseriaşi a că­
1
tul porumbului a continuat încheia în cel mult 4—5 ror emblemă nobiliară era
litera de plumb. Şi fiind­
în tarlaua „Dric“. Mecani­ zile bune de lucru în cîmp. Duminică, la C.A.P; Banpotoc preşedinta unităţii, Victoria Vlaicu, împreună cu mecani­ că a venit vorba de răs­
zatorul Ion Tiliban a a- Un exemplu demn de zatorul Oliviu Luca au lucrat cu spor la insămiuţarea porumbului. pundere, să ne amintim
sigurat erbicidarca totală urmat ni s-a oferit şi la de strofa aceea înduioşă­
toare pe care imul dintre
a tarlalei, Viorel Apara- C.A.P. Banpotoc. în frunte tipografii noştri do la 1779
schivei a lucrat cu combi­ cu preşedinta unităţii, o culegea la sfîrşitul lucră­
natoriii, iar Aurel Costina Victoria Vlaicu, şi cu bri­ încadrarea în repartiţii —sarcină rii : ,,Rugindu-vâ dar, de
obşte cetitori, / Să fiţi gre*
a realizat semănatul. Bri­ gadiera Galenia Blaj, coo­ şalelor noastre lesne iertă­
gadiera Juja Băda a ţinut peratorii şi mecanizatorii economică, îndatorire patriotică tori. / Să ne pomeniţi pe
să evidenţieze şi pe coope­ şi-au concentrat' forţele la noi care ne-am. ostenit, /
Că multă, nevoinţă am pus
ratorii Mihai Huieţ, Tra- semănatul porumbului şi la Asupra necesităţii utili­ general şi comercial, fac­ (267 MW), I.L. Deva (112 la diortosit". Diortositul
ian .Turca şi Mihai. Razba, curăţatul păşunilor. I-am zării raţionale energiei torii responsabili au acţio­ MW), I.M.C. Deva, C.S. Hu­ însemna: corectura, dar do
bună seamă, că şi ceilalţi,
care au făcut aproviziona­ găsit în plină activitate pe electrice, a economisirii sa­ nat energic şi consecvent, nedoara şi altele: De men­ de la zeţar pină la meşte­
rea- şi; alimentarea- cu să­ mecanizatorii Oliviu Luca, le cu stricteţe nu vom mai măsurile tehnice şi organi­ ţionat că aceste unităţi au rul care"' a legat cartea în
ferecată
frumos
piele
cu
mânţă. îngrăşăminte chi­ Ion Cîzu, Octavian Savu, insista. Se ştie că. actuala zatorice întreprinse,- ca şi obţinut economii de ener­ argint, au fost animaţi de
mice şi erbicide. Alţi doi Adam Bratina, Grigore criză energetică mondială cele de îndrumare şi con­ gie- electrică în condiţiile acelaşi sentiment' al răs­
a impus pretutindeni mă­ punderii, de aceeaşi oroare
care
pe
gân­
o
iscăs
suri hotărîte în acest sens, dul posibilei greşeli. Pa­
menite să determine redu­ siune şi dragoste do
PCKEWŢII cerea pe toate căile a con­ întregii bresle, întregii di­
meserie care s-au transmis
sumurilor de energie elec­ nastii a tipografilor, din
Ntt-mn revăzut fiii şi ne­ Iile generale nr. 7, 1 şi 4 trică, fără a afecta însă trol iniţiale de către repre­ depăşirii sarcinilor de plan. generaţie în generaţie, şî
fără de care nici vechii şi
poţii pc micul ecran,, du­ Deva, Aninoasa şi Casa pio­ activitatea productivă, nici zentanţii I.R.E. Deva soi- Economii au înscris şi C.M. bunii noştri prieteni, tipo­
minică. spre scară. Claudia, nierilor şi şoimilor patriei un alt sector economic, so­ dîndu-se cu importante e- Valea Jiului, I.F.A. „Vîsco- grafii deveni, n-ar fi trăit
pc
primăvăratică,
, Ştcfânifa, Remus. Bianca — Deva — bucuria a luat lo­ cial, cultural. conomii, la nivelul judeţu­ za“ Lupeni, Ţesătoria de bucuria meritată; de azi.
deplin
zeci de■ şoimi din grădini­ cul emoţiei, redindu-ne în­ Măsuri ferme au fost lui, pe luna martie a:c„ pe mătase Deva, întreprinde­ Ziarişti şi scriitori, toţi cel
ţele hunedorene C.S.FI. nr. crederea în copiii care, de iniţiate şi în judeţul nos­ întregul trimestru I al a- rea de bere Haţeg, Grupul ce scriem şi citim pagini
3. I.C.S.H. nr. 1. 2. 3, atîtea ori, şi-au dovedit tru, în toate sectoarele ca­ nului. în luna martie, de de şantiere Rîu Mare-Rete- Iscusit lucrate de dînşil, no
aflăm în acest ceas soli­
1.M.I1. au deschis emisiunea cutezanţa. Iar cînd prichin­ re utilizează sau răspund exemplu, cele mai mari e- zal, dar pe fondul neînde- dari cu bucuria lor, urîn-
cutezătorilor, dăruindu-ne deii dialogaţi matur cu de gospodărirea energiei e- conomii de energie electri­ plinirii prevederilor de du-le să trăiască an de an,
comori ale gingăşiei. Şi „pionierul de onoare", Şte­ lectrice, a căror eficienţă că le-au înregistrat I.M. tot mai deplină; satisfacţia
după ci, frăţiorii lor mai fan 7 ripşa şi cînd., în spec­ este evidentă de la o lună Hunedoara (021 MW), C.M. DUMITRU GHEONEA vredniciei şi a împlinirii de
azi.
mari — pionierii — ne-au tacolul final, micii artişti la alta, în întreprinderile Deva (437 MW), I.M. Bar­ RADU CIOBANU
creat emoţii în confrunta­ de la şcolile generale nr. 4, industriale, în iluminatul za (359 MW), I.C. Orăştie (Continuare în pag. a 2-a)
rea cu colegii lor botoşă- 7 Deva, G Petrila şi 7 IIu-
tteni. Dur cînd am auzit nedoara ne-au dăruit ta­
răspunsurile Gabriclci, Fe­ blouri sugestive, de pene­ şi s-au fertilizat cu îngrăşă­ zent, au fost asimilate şi văţare de cîntece patriotice l
lie iei şi Corinei de la şco­ trantă vibra[ie patriotică, minte chimice 280 lia. In create 24 de noi produse, in şi revoluţionare în perioada '
fost
lile generale nr. 3, 5 şi 4 am avut mîndria succesului, fruntea acţiunilor au Violina special de broderie manuală vacanţei şcolare.
Aurel,
G.
deputaţii
şi confecţii artizanale pentru
Deva, cînd am vibrat as- a urcuşului pe care-l stră­ Ţîrlea, Dorica Botar, Valuca femei; Noile proilu.se vor fi PENTRU
cultînd cîntccul şi versurile bate organizafia pionierilor Lăzărescu, Rozalia Bokos, A. oferite pieţei interne si bene­ FONDUL DE STAT
Klss, R. Costescu.
Gabriclci, An cui ei fl c;/<? lui hunedoreni de la mi an la LA CURĂŢATUL ficiarilor din alte ţări. Locuitorii comunei Gliclari
Emil de Ia liceul de mate> altul. Pentru bucuria de du­ ! PĂŞUNII NOI PRODUSE „cîntAm ţara au livrat la fondul de stat, g s
malică-fizică şi şcolile ge­ minică, calde felicitări pio­ Duminică, 13 aprilie a.c„ ALE COOPERAŢIEI ŞI POPORUL“ po baza contractelor încheia- ¡j *
te, 22 000 1 lapte dc vacă şi
nerale nr. 7 şi 0 Hunedoa­ nierilor, dascălilor şi reali­ , în satele comunei Mârtincşti MEŞTEŞUGĂREŞTI 15 000 kg de carne. Fruntaşi &
ra, cînd am văzut notate zatorilor spectacolului : sce­ I s-a organizat de către consi­ Sub genericul „Cintăm ţara sînt cetăţenii din satele Plop, (j
liul popular şi consiliul co-
Cooperativa de artă popu­
cu 10 şi 9 lucrurile în ar­ nariu Eugen Burza, sceno­ , mumii al F.D.U.S., o acţiune lară şi meşteşuguri artistice şi poporul“ s-a organizat, Kuda, Govăjdia şi Gliclari. «■ *
ta plastică ale pionierilor grafie — Ioan Roze şan, de masă. la curăţatul păşunii. „Haţcgana“ dovedeşte preo­ din iniţiativa Consiliului co­
munal
al
pio­
Organizaţiei
noştri şi întrecerea sporti­ muzica — Ştefan Rădut, co­ I Au participat la muncă 290 cupare în vederea îmbogăţi­ nierilor şi şoimilor patriei,
, <lo cetăţeni care au curăţat
vă cîşligată de Chindia, regrafic şi regie — Vasile 120 ha do păşune; Pină acum rii .necontenite a gamei de din Earu, precum şi a orga­
Mircea, Şerban, Alexandru, Chevercşan. ! s-au curăţat în total 320 ha produse. Astfel, de la înce­ nizaţiei U.T.C. do la şcoala
putul anului şi pină în pre­
do centru, o acţiune de în­
Vitsilr şi Gabricl de la şco- LUCIA LICIU