Page 54 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.il
tssxesmssmibmimiæim
PREOCUPĂRI MAJORE PE AGENDA ÂSffiWH m
©planului MMM-- 16,00 Telex
ÎNTREPRINDERII MINERE ICNEA ISZ1ME assure «bb ©dotării tehnice JSPEOlAUŞîi 16.30 Teleşi
16.05
Fotba
!nJlUfcLUL î |f - calificări
ei
@ na
reşli
mam^^«m<sKsmaaxt<ma
iii „
Trails
de la
ză : 'J
Problema prioritară — MECANIZAREA preş
© EXTINDEREA Şl FOLOSIREA DEPUNĂ A MECANIZĂRII ® ASI 18.20 Muzic
maţia
Aplicarea Indicaţiilor se maiştri mineri experimen dotaţiei tehnice din aba res cu
GURAREA Şl PREGĂTIREA PERSONALULUI LA NIVELUL CERINŢE 18.30 Reper
cretarului general al parti taţi şi cu vechirrie în mi taje, trecerea la transpor dociur.
dului, tovarăşul Nicolae nerit — tovarăşii Fetru tul mecanizat al muncito 18,50 1001 i
LOR ACTUALE © RIDICAREA GRADULUI DE SECURITATE Şl NI Ceauşescu, privind extin Corobea şi Constantin So rilor la punctele de lucru )9,00 Teieji
derea şi folosirea deplină lomon —, iar altul este şi alte rezultate ce se vor « 1 Mal
cH —
VELULUI PROTECJIEI MUNCII ® ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR a mecanizării ocupă locul condus de experimentatul concretiza în îmbunătăţi că al
DE MUNCĂ Şl DE VIAŢĂ ALE MINERILOR prioritar pe agenda de lu miner Ion Cojocaru. Anul rea condiţiilor de lucru, 19.20 toate Cu r
cru a comitetului de partid acesta va însemna pentru ridicarea productivităţii, a- mai g
şi consiliului oamenilor mina Lonea un adevărat ' sigurarea ritmurilor de crăril<
muncii de la mina Lonea. salt în extinderea mecani- creştere a producţiei şi în 19.30 veri : Noi,
Revirimentul aşteptat s-a produs: plin — spunea Gheorghe zării cu complexe : vom final obţinerea unei efi- 20.05 şi CC
—Ne-am convins pe de
Tele«
mai introduce un complex
Feier, directorul minei — în str. 5 şi trei complexe cienţe -economice înalte. prode
can A.
extracţia de cărbune evoluează bine că mecanizai'ea intensivă şi în str. 3 — toate de con 21,55 Teleji
mai ales folosirea ei depli strucţie românească. De a- ÎNDEMNURI
La întreprinderea mi alte perioade cînd planul se în semestrul al II-lea nă şi eficientă constituie semenea, acest an va mar
nieră Lonea, în aceste zile realiza. Cu toate că în pe din anul trecut s-a reali principala cale de asigura ca şi o premieră pentru PENTRU VIITOR
de început de nou trimes rioada aceasta obiectivele zat o producţie medie zil re a ritmurilor înalte de Lonea : dotarea minei cu
tru te întîmpină o atmosfe de plan au marcat o creş nică de cărbune cu aproa creştere a pi’oducţiei de prima combină de tăiere în Am solicitat,. în înche BUCURE
ră care poate fi asemuită tere mai accentuată, tecto pe 250 tone mai mare faţă cărbune prevăzută pentru cărbuni. Tot pentru prima ierea investigaţiei făcute dioprogra.11
cu primele zile ale primă nica zăcămîntului a adus de media întregului an ; următorii ani. Ne-am pre dată în istoria minei se va la Întreprinderea minieră Radio jar m
verii care, în această parte unele surprize neplăcute. în ianuarie 1980 a fost ocupat mult de această pro introduce o combină de Lonea, părerea primului presei; 8,1
diilor; 9,00
de răsărit a Văii Jiului, Minerii din Lonea au gus mai mare cu aproa blemă, am făcut numeroa înaintare în steril. secretar al Comitetului o- 9,05 Răspi
sînt mai luminoase şi mai tat prea puţin din satis se încercări şi experimen răşenesc de partid l’elri- rilor; 10,00.
Concomitent,
conducerea
pe 350 tone, iar în februa-
calde, cu toate că enorma facţia îndeplinirii planului. rie şi în martie — cînd tări ale diferitelor tipuri minei se preocupă de in la, tovarăşul David Ga- 10,30 Din
10,45 M uzi
căciulă albă care acoperă De aceea, bucuria lor este de utilaje pentru a ne pu troducerea tehnologiilor vxilă, asupra experienţei logui gen<
culmile Parîngului mai să îndi’eptărită acum, cînd re planul a fost îndeplinit — tea pronunţa asupra celor moderne, cu eficienţă ri colectivului de la taina Dumitru 1
Jarda;
getează fiori de gheaţă că virimentul mult aşteptat s-a extras zilnic cu peste mai corespunzătoare condi dicată. Lucrăm deja după Lonea. ştiri; 11,05
tre aşezările din Vale. s-a produs. Incepînd cu 600 tone în plus faţă de ţii ale minei noastre. noua tehnologie, „abataj — Comitetul orăşenesc nierilor ; :
în curtea minei atmosfe luna februarie din acest media din 1979 şi cu a- Un volum mare de frontal susţinut mecanizat de partid — a spus in ră Radio-'
de ştiri; 1
ră caracteristică unităţilor an, mina îşi îndeplineşte proape 400 tone faţă de muncă s-a depus pentru sub tavan de rezistenţă ar terlocutorul — apreciază r ulciorului
miniere cărora producţia le planul. L-a îndeplinit în ' media ultimului trimestru. crearea condiţiilor ca a- tificial, cu tăiere mecanică că organizaţia de partid, limbii ron
ce pentru
merge din plin. februarie, l-a îndeplinit în Productivitatea muncii a ceastă mecanizare să func şi preabataj susţinut cu tu consiliul oamenilor mun la 1 la 3:
Dar la Lonea, n-a fost martie şi — aceasta este cunoscut şi ea o evoluţie ţioneze în cele mai bune buri metalice“. Cu ajuto cii, întregul personal vitaţilor ;
mereu aşa. în prima parte opţiunea, hotărîi’ea şi cer asemănătoare. în lunile condiţiuni : asigurarea căi rul ing. Iulian Costescu, muncitor de la mina Lo 16,15 Spor
Actualităţi
a cincinalului, mina a cu titudinea întregului colec primului trimestru al anu lor de acces, transportului, director tehnic în combi nea. s-au mobilizat plenar Muzică pc
noscut o perioadă de stag tiv de muncă — îl va în lui 1980 s-a realizat o me aerajului ş.a.m.d. Am reu nat, împreună cu un grup pentru îndeplinirea inte ţia Cioba
grată a sarcinilor prezen
Dumitru 7
nare. Au existat greutăţi, deplini în toate trimestrele die de 6 tone pe post, ceea şit să folosim toate cele de specialişti din cadrul te şi de viitor ale mi cheta poli
s-au făcut x-esimţite unele următoare şi pe întregul ce reprezintă un nivel trei complexe din dotare, combinatului, minei şi sec nei. La mina Lo ţe sonore
econoi
ie
neajunsuri, au eşuat pro an. iar în acest trimestru torului II, această tehnolo intr-o or;
bun raportat la scara ba nea există programe bine
grame de măsui’i şi ac Pentru a cunoaşte evolu zinului, realizările fiind cu funcţionează al patrulea gie a fost pusă la punct conturate şi bine gîndite muzicale
ţiuni bune, cu .toate că în ţia minei şi a înţelege mai aproximativ 600 kg/post complex conceput de pro şi aplicată în condiţiile mi aţii pe linie tehnică cit non“ de
5,00 Nou :
ansamblu oamenii au mun bine toate acestea, s-ar ce mai mari decît în anul tre iectanţii noştri şi construit nei noastre. Am idealizat o şi pe linie organizatorică turn.
cit rtiL.lt, au depus eforturi re arătate cîteva fapte cut şi bineînţeles ele ur în întregime la întreprin seamă de modernizări pri şi politică, pentru rezol TIMIŞ O;
poate mai mări decît în concrete. lată-le : derea de utilaj minier Pe vind perfecţionarea fluxu varea problemelor majore lltatea rac
mează să crească în con troşani. De asemenea, am rilor de transport, concen ale întreprinderii. gricultură:
tinuare şi vor' ci’eşte cu asigurat ca Ia conducerea trarea producţiei în cea Eforturile responsabile columna ţ
rea
dep
siguranţă, dată fiind spo
Al cui este meritul ? rirea mai accentuată a gra acestor complexe să avem mai mare parte pe benzi, nivelurile ne dau certitudi muncii 1a
cure se depun la toate
La
oameni
corespunzători.
la orizontul 400 ş.a. Mo
nelor ţări
dului de mecanizare, a ni două frontale dotate cu dernizările şi sistematizări- nea că mina Lonea va civilizaţiei
dejul Hur.
Ca să vorbeşti despre — Sarcina cea mai im velului de pregătire şi ex complexe am promovat în . le intervenite în fluxul continua să evolueze pe o muri pc
meritul acestor realizări ar portantă pusă în faţa perienţei personalului mun funcţia de conducător de producţiei vor permite u- traiectorie ascendentă, pe rtvs. ; 21,0
literară î
trebui să scrii despre în noastră, a minerilor, de se citor al minei. abataj, şef de brigadă, doi tilizarea mai eficientă a calea ridicării calitative torid si ţi
tregul colectiv de muncă. cretarul general al parti a întregii activităţi nu Biografia
Din cele 38 de brigăzi şi-au dului, tovarăşul Nicolae numai pe anul în curs Alex. Jebi
mi eră“, C
îndeplinit planul în pri Ceauşescu — spunea el — dar şi în întregul cinci un faguri
mul trimestru 31 de bri este de a asigura cărbune nali viitor. In jrunle cu Tchnăneai
găzi, iar în legătură cu le necesar economiei na organizaţia sa de partid, brărie.
cele şapte' rămase în urmă ţionale prin extinderea colectivul de muncă al
sînt discuţii despre o sea mecanizării şi obţinex’ea minei a făcut şi face do
mă de cauze obiective, des de rezultate mai bune eu vada, prin fapte condri'--
pre greutăţi pe care oame dotaţia tehnică pe care o te, că este puternic an
nii se străduiesc să le în avem. în abatajul pe care-1 grenat în rezolvarea sar DEVA:
vingă. conduc, dotat cu complex cinilor politice, economice pentru ce
Deci, se munceşte, colec de susţinere mecanizată, şi sociale ce decurg din tervluri
tivul este mobilizat plenar. am reuşit, cred eu, să în indicaţiile secretarului ge personale
DOARA:
Dar comitetul de partid, deplinesc destul de onora neral al partidului, tova frontieră
consiliul oamenilor muncii, bil această sarcină. Briga răşul Nicolae Ceauşescu, nul miliai
organizaţia de sindicat au da noasti’ă n-a rămas nici mai ales pentru găsirea torul şi
structura!
ca obiective majore îndepli odată sub plan, a realizat soluţiilor menite să asi Colosul c
nirea şi depăşirea planului în fiecare lună şi în fiecare gure desfăşurarea nor riile I-II
şi a angajamentelor iuate an cantităţi însemnate de mală a procesului de rea prim
Fri
brie);
în întrecerea socialistă de cărbune în plan, dar sînt producţie şi pentru obţi publica);
către TOATE BRIGĂZILE, convins că putem şi tre nerea unor realizări su (Cultural)
de către TOATE SECTOA buie să obţinem producţii perioare în viitor. (Muncitor
Doctorul
RELE, de ÎNTREAGA MI şi productivităţi mai mari. ’Se poate face aprecie fărul); C
NA, în condiţiile în care, La mina Lonea se rea că în prezent se gin- (Muncitor
faţă de primul trimestru, . vorbeşte cu mult respect deşte mai profund asu Ghinionişi
TRIL A :
producţia medie zilnică va despre Petru Corobea şi pra căilor, solufiilor si a (Muncitor
trebui să fie mai mare cu Constantin Solomon, briga mijloacelor de rezolvare Cum se t
200 tone, urmînd ca în tri dieri care conduc, de ase a problemelor minei, că (Muncitor
Câlciiul 1
mestrul IV să depăşească menea, abataje frontale se acţionează organizat iembrie);
acest nivel cu 600 tone, dotate cu mecanizare com Una dintre cele mai bune brigăzi de la mina T-onea este cea condusă de Ioan Cojocaru si cu fermitate sporita ie docum
ceea ce repx'ezintă 1 200 plexă, despre mineri des (al doilea din dreapta), fotografiat, împreună cu ciţiva ortaci, înainte de intrarea în şut. pentru aplicarea măsu roşie); Gl
bra păsâi
tGne de cărbune pe zi în toinici ca Aureiian Aîecu, Foto : A. LIC1U rilor stabilite. ml) ; OR.
plus faţă de i'ealizările a- Nicclac ltusu, Dragoş Te nelor (Pi
nului trecut. leagă, losif Hăbuc, care lu- întoarcere
GIU-BAl:
Preocuparea pentru ex crează ca şefi de schimb în „Întărirea securităţii şi protecţiei muncii de soare
tinderea iniţiativelor se aceste abataje uzină, des ră); H/
află la mina Lonea la ea pre şeful de brigadă niciunul ţ
acasă. Iniţiativa „Brigada Gheorghe Poenaru care îşi capitoiul la care nu facem economii“ AeoJo uni
că ruşii; C
înaltei productivităţi şi de desfăşoară activitatea in să trâieşl
educaţie socialistă“ a fost tr-un abataj frontal cu ta ră); SIM
tine (Mu:
îmbrăţişată de toate cele van de rezistenţă şi tăiere —Sumele afectate pentru duri consumate în acest văzut pentru cheltuieli in cidentelor de muncă să fie ţiu nea A
38 de brigăzi, iar „Dirigen- mecanizată. Foarte apre- protecţia muncii — îşi ex scop ca şi rezultatele obţi domeniul protecţiei muncii în continuă scădere. TELIUC :
ţia muncitorească“, născu ciaţi pentru rezultatele ob prima opiniile tovarăşul nute sînt semnificative. în peste 4,5 milioane lei. Factorii de conducere de bestia (M
tă chiar aici la Lonea, este ţinute în folosirea dotaţiei Grigore Mischiu, contabilul anul 1979 s-au cheltuit la La mină s-a înfiirfţat un la mina Lonea se preocupă
aplicată de 85 de maiştri tehnice şi asigurarea con şef al minei — trebuie să mina Lonea în scopul apli cabinet modern de protec cu răspundere deosebită
■— practic, de întregul, per diţiilor de lucru din aba fie folosite fără să ne gîn- cării măsurilor de protec ţie a muncii dotat cu ma pentru reducerea la limită Vñ
a cazurilor de accidente de
sonal mediu tehnic. Şi la taje sînt maiştrii principali dim la economii. Acesta ţie a muncii 3 272 000 lei, teriale şi aparatux’ă audio muncă sau îmbolnăviri
mina Lonea se poate vorbi şi maiştrii mineri Ion Gră este singurul capitol unde din care pentru echipament vizuală modernă pentru profesionale, manifestînd o Timpul
despre unii oameni care dinarii, Aurel Nclepcu, nu facem economii şi ne de lucru şi protecţie a- instruirea noilor încadraţi exigenţă tot mai sporită IC aprilie
se străduiesc în ixiod deo Gheorghe Lupu, Nicolae p-eocupăm doar ca banii px-oape 1,5 milioane lei, în muncă, se organizează pentru respectarea norme Vreme
sebit să se ridice deasupra Miclea, Mihai Balog şi Pe alocaţi în acest scop să fie , pentru tehnica securităţii interesante activităţi de lor departamentale de pro mai mult
nivelului mediu. Brigadie tru Brlog, inginerii Viorel folosiţi cit mai chibzuit, muncii peste 800 000 lei, instruire în acest domeniu, tecţie a muncii, întărirea sufla mc
rul ion Cojocarii, din sec Boantă şi Grigore Grăjdan, pentru că cele mai mari e- pentru propaganda în do s-a asigurat aparatura por- disciplinei tehnologice şi de Temperat
şoară. Tc
torul IV, cunoscut în tot conomii Ie realizăm dacă meniul protecţiei muncii tativă necesară pentru con protecţie a muncii, pentru me vor i
bazinul carbonifer atît prin subinginerii Bacs Ştefan, oamenii muncii din subte mai bine de 1 milion lei, trolul atmosferei din .sub aplicarea întocmai a mă şi 6 gradi
iniţiativa de a face din Petru Cenuşă... Dar, cum ran, prin aplicarea măsu ca să nu mai vorbim de teran, s-a pus în funcţiune surilor concrete stabilite. între 18 :
Izolat si
brigada sa o brigadă „de spuneam, poţi să-i înşirui rilor luate în domeniul’ sumele mari investite pen o staţie telegrizumetrică mă slabă
producţie şi de educaţie so pe toţi cei merituoşi în a- tru mecanizare, pentru mo pentru controlul automat al
cialistă“, care a avut o pu ceste puţine rînduri ? îi securităţii şi tehnicii pro dernizarea procesului de conţinutului de metan în La miui
ternică rezonanţă în toate rugăm să nu se simtă ne- tecţiei muncii îşi desfăşoa producţie, pentru îmbună punctele cele mai vulnera Pagină realizată de Vreme
unităţile miniere, dar şi îndreptăţiţi cei cărora nu ră activitatea în afara ori tăţirea aerajului. bile. CONSTANTIN MAGDALIN variabil z
prin realizările sale deose le-am putut consemna nu cărui pericol. Este grăitor şi faptul că Toate acestea au deter de servici
bite în producţie. mele... Unele realizăi’i şi fon pentru anul 1980 s-au pre minat ca numărul ac