Page 57 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 57
Din cronica întrecerii socialiste
netă echivalenta cu 900 OC'l |
AFIRMARE CONŢINE’
lei), colectivul de la —■
Colectivele unităţilor e- fractare“ Baru este decis
conomice din oraşul Si- să-şi amplifice sucea.-? c
meria, mobilizate de or în muncă. în cinstea zi
ganele şi organizaţiile de lei de 1 Mai producînd in
partid, continuă să se a- mod suplimentar 50 tone
firme între producătorii plăci termoizolunte şi 50
bunurilor materiale din tone prafuri exoterme. Se
judeţul nostru. Ca rezul acţionează cu fermitate
tat al muncii lor însufle pentru îndeplinirea aces
ţite, de la începutul anu tui angajament. Echipele
lui, bilanţul raportat cu de la întreţinere, conduse
prinde, printre altele :
planul producţiei globale de Ilie Grozav şi Petru
Bolea, supraveghează în
a fost depăşit cu 2 329 000
lei, evidenţiindu-se unită permanenţă bunul mers
ţile „Marmura“ (cu un al maşinilor şi instalaţii
plus de 3 103 000 lei), EA „REFRACTARA“ lor pentru ea muncitorii
I.M.M.R. (293 000 lei), sec BARU CUVÎNTTJE DE din brigăzile lui Costea
ţia balastieră (cu o depă ORDINE : Iancu şi Traian Izidor
şire de 978 000 lei). I-,a (brigăzi mereu evidenţia
producţia fizică au fost PRODUSE PESTE PLAN te în întrecerea socialistă)
realizate peste plan 3 596 să folosească din plin fie
mp marmură placaj, 7 155
Avînd ca bază rezulta care oră de muncă, să e-
mp dale mozaicate, 88 tele bune obţinute în pri xecute produse de înaltă
osii, în vreme ce planul la
export a fost depăşit cu mul trimestru ,al anului calitate şi peste prevede
Anul XXXII, nr. 6 981 JOI, 17 aprilie 1980 4 pagini — 30 bani 526 000 lei valută. (o depăşire la producţia rile zilnice ale planului.
instire hărniciei nciioreşti
la bazele sport
Colectivului întreprinderii de utilaj minier
Petroşani, i s-a înmînat Diploma de evidenţiat ‘ lă
în întrecerea socialistă pe ramura industriei
de utilaj petrolier şi minier pe anul 1979
Un nou colectiv de oa tatea muncii — 102,26 la
o „Vidra“ Oraştie meni ai muncii din Valea sută. fost apoi înmî Am parcurs in zilele trecute cîteva trasee turis
A
Jiului şi-a primit bineme
ritata răsplată pentru efor nat reprezentanţilor or tice, am vizitat unele localităţi ale judeţului, locuri de
Despre activitatea colec destinaţia. Dintr-o piele, turile depuse pe parcursul ganului colectiv de con agrement şi baze sportive, pentru a vedea în ce mă
tivului de la „Vidra“ O- de pildă, se taie bucăţile unui an de muncă rodnică ducere al întreprinderii sură se ocupă organele şi organizaţiile de partid, fac
răştie ziarul nostru a scris cele mai mari posibile, din în vederea mecanizării in Diploma de întreprindere torii răspunzători de organizarea propagandei vizuale,
adeseori, relevînd mul ce rămîne se taie bucăţi tense a lucrărilor miniere. evidenţiată pe ramura in inclusiv a celei turistice, sportive şi comerciale. Am
tiplele valenţe ale muncii mai mici, iar din resturi Colectivul de constructori dustriei de utilaj petrolier constatat cu acest prilej şi aspecte pozitive, dar mai
sale. De data aceasta ne-am se fac mănuşi, gulere, me- de maşini de la I.U.M. Pe şi minier pe anul 1979. ales lipsuri in realizarea indicaţiilor date de Comitetul
propus să ne ocupăm de sade etc. într-o perioadă troşani a fost distins cu Din rîndul constructorilor judeţean de partid cu privire la reîmprospătarea şi
un aspect mai puţin vizi de timp destul de scurtă, „Diploma de întreprindere de maşini au luat apoi cu- actualizarea întregii propagande vizuale.
bil în activitatea colecti la atelierul de croitorie *— evidenţiată pe ramura in vîntul tovarăşii : Viorel
vului, şi anume de utili unde se hotărăşte destina dustriei de utilaj petrolier Anghel, maistru principal
zarea cu maximă grijă a ţia pieilor — au fost con şi minier“. în secţia prelucrări la rece, Străbătând traseul Deva— al P.C.R. din februarie a.c.,
materiilor prime şi mate centraţi meseriaşii cei mai La festivitatea care a a- Gheorghe Măghiaru, şeful Va/a de jos am constatat cu alături dc gazeta de perete
rialelor, recuperarea şi va buni, s-a procedat la o vut loc ieri în incinta în secţiei la prelucrări la rece, satisfacţie că, în general, e- a comitetului comunal de
lorificarea resurselor mate specializare a acestora pe treprinderii au participat Martin Ambruş, şef de bri rlilii localităţilor de pe rula partid şi panoul de onoare al
riale refolosibile. operaţii, astfel că acest loc muncitori şi cadre tehnice anunţată au manifestat şi fruntaşilor. Cu gust sînt rea
Pornind de la faptul că de muncă are un mare rol din întreprindere, reprezen gadă în secţia mecanică. manifestă preocupare pentru lizate şi cele două panouri
preţul materiei prime creş în utilizarea materiei pri tanţi ai organelor locale şi Aurel Lăpan, şef de briga asigurarea unei propagande de pe şoseaua Bradului care
te mereu pe piaţa interna me. La întronarea unei pre dă în secţia maşini de aba vizuale atractive, corespunză atrag atenţia (din ambele
ţională, am intensificat în ocupări deosebite pentru ai Uniunii sindicatelor din taj şi prototipuri şi Ion toare. începînd chiar de la sensuri) că la 600 metri se
ramura industriei de utilaj
ultima vreme preocuparea reducerea consumului, o Predoi, secretarul comitetu Şoimuş sînt plantate la află agreabilul popas „Cer
pe linia valorificării supe contribuţie deosebită o are minier şi petrolier. lui de partid. Ei s-au anga locuri vizibile. panouri pe bul''. Actualizată, concretă
rioare a pieilor şi materia întrecerea socialistă şi, ceea Despre activitatea şi rea jat să-şi intensifice efortu care sînt înscrise chemări a- este pi propaganda vizuală
lelor utilizate în procesul ce este mai important, s-a lizările obţinute în dome rile pentru materializarea dresalc oamenilor muncii de din oraşul Brad.
de producţie — ne spunea găsit un sistem foarte ope niul construcţiilor de ma programului de mecanizare, la sale de către Congresul al Preocupări pentru realiza
tovarăşul Ie an Romcea, di rativ de urmărire a con şini şi utilaj minier la Pe să dea viaţă indicaţiilor se XII-!ra al partidului, sarci rea unei propagande vizuale
rectorul adjunct al între- sumurilor de piele şi alte troşani în anul 1979, a vor nile în profil teritorial şi an la nivelul cerinţelor au de
nrinderii. în acest sens au materiale, pe secţii, atelie bit tovarăşul Iosif Kellemen cretarului general al parti gajamentele pe acest an ale monstrat. şi comitetele de
.>->34, luate o serie de mă- re şi chiar pe formaţii de directorul întreprinderii. dului, tovarăşul Nicolae comunelor. Bine este realiza partid Baia de Criş, Va[a,
suiâ> lucrători. Sistemul eviden Vorbitorul a arătat că la Ceauşescu, date cu prilejul tă propaganda vizuală la Vă- Ilia, Ilărău, Geoagiu, Romos,
Procesul de producţie al ţiază ce valoare se adaugă baza succeselor înregistra vizitei de lucru în între lişoara. In centrul localităţii, Orăşlie, Vulcan, Petrila, Lu-
„Vidrei" are două etape în fiecare fază la materia te anul trecut au stat în prindere. un- set de panouri reflectă peni.
importante. Prima este pre primă în valoare de un deosebi rezultatele obţinute în încheiere formaţia ar ce obiective economice şi so Din raidul întreprins s-a
lucrarea materiilor prime. leu. Astfel se ştie în fie la indicatorii de bază : pro tistică a întreprinderii a ciale vor fi realizate în ac constatat, însă, că factorii
Fiecare bucată de piele e care dimineaţă cit s-a con ducţia marfă realizată în prezentat în cinstea frunta tualul cincinal în comună,
cercetată cu multă atenţie sumat în fiecare fază a proporţie de 104,95 la sută, şilor un frumos program sarcinile de plan în profil V. PÂfAN, N. BADIU,
şi în funcţie de calitatea procesului de muncă, unde producţia globală — 107,21 artistic. teritorial, o chemare adresa N. STANC1U
acesteia, de defectele ce le se înregistrează consumuri la sută, producţia netă — tă ţărănimii de către Consfă
prezintă, se stabileşte des prea .mari, intervenindu-se 104,89 la sută, productivi C. IOVĂNESCU tuirea de lucru de la C.C. (Continuare în pag. a 3-a)
tinaţia ce o va urma în acolo unde este cazul. Sta o a o G o o o o o s > u ® o é > i 9 © o < a í s © * o ® © ü ® í 3 0 > a ® i a a
continuare. Apoi, după pre bilirea evidenţiaţilor şi
fruntaşilor întrecerii socia
lucrare. pieile iau drumul liste sc face în funcţie de LA SEMĂNATUL PORUMBULUI,
secţiei de confecţii. înainte consumurile realizate. în
de a intra în cea de a
doua fază, materia primă TRAIAN BONDOR printr-o mai buna organizare, randamente sporite!
este din nou recepţionată
cu atenţie şi i se stabileşte (Continuare in pag. a 2-a)
La ora cînd apar aceste privinţa organizării muncii
rînduri, toate unităţile din • In toate unităţile Consiliului unic agroindustrial Ja semănat îl oferă C.A.P.
Consiliul unic agroindus Ilia s-a încheiat plantatul cartofilor. © La C.A.P. Ilia Ilia şi Burjuc, unităţi unde
şl Burjuc se lucrează grupat, în formaţii mari, la se
Ştafeta muncii trial Ilia au realizat plan mănatul porumbului şi erbicidat. • Specialiştii sînt acţiunea s-a organizat pe
mari
de
lucru,
formaţii
tatul cartofilor pe întreaga
> suprafaţă planificată. Fi permanent prezenţi în cîmp. • Schimburi prelungite gruparea utilajelor oferind
Munca — suprem ..nodel Toii au felicitat-o pentru reşte, deci, acum toate s-au organizat, dar nu peste tot. O Mai există însă şi avantajul obţinerii unor
randamente zilnice sporite.
de înnobilare a personalită lunga perioadă de activita mijloacele mecanizate sînt carenţe în organizare la unele C.A.P. ® Curăţatul pă Edificator în acest sens este
ţii umane. Munca — unic te în acelaşi loc de mun concentrate la semănatul şunilor — o acţiune care nu trebuie neglijată ® Prin faptul că la C.A.P. Ilia,
izvor de satisfacţii şi împli că, pentru rezultatele bune porumbului şi la erbicida- cipala grijă a primăriilor — lucrările agricole de unde s-a lucrat ou patru
niri. Munca — baza exis şi pentru generozitatea cu rea cerealelor păioase. Un sezon ! maşini la erbicidat, acţiu
tentei şi devenirii noastre. care le-a împărtăşii celor bun exemplu de urmat în nea respectivă s-a încheiat,
Toate aceste atribute le-a mai tineri din bogata sn
evidenţiindu-se mecaniza
înţeles şi respectat, ca pe experienţă profesională şi torii Laurean Tămaş, Ion
darurile cele mai de preţ, de viată, i-au urat ani Lăchescu şi Petru Brumar.
Elvira Rovinaru. în cei 38 mulţi şi sănătate pentru a Formaţia lucrează Sn con
de ani pe care i-a muncit sc bucura de odihnă şi da tinuare la erbicidatul ce
în acelaşi sector de activi iubirea familiei.
tate : depozitul de materia realelor păioase la C.A.P.
le Varnfla-Pclroşani al Cea mai emoţionată a Bretea Mureşană şi Sîrbi.
Combinatului minier Valea fost lînăra Elena Mărgu- O altă formaţie acţionează
Jiului lescu, care a preluat şta cu randament sporit la se
Gestionară la sectorul feta. muncii oneste de la mănatul porumbului, ac
piese de schimb pentru uti Elvira Rovinaru, angajîn- ţiune supravegheată direct
late miniere. Elvira Rovi du-se s-o păstreze neînti de inginerul şef al C.A.P.,
naru a învutal în toii a- nată mulţi ani şi s-o pre ţBiSŞifşf Radu Ticuşan, şi de şeful
ceşti ani şi în acelaşi timp dea cu aceeaşi mulţumire secţiei de mecanizare, A-
minerii, comerţ, clică pro unei alte tinere, s-o perpe lexandru Vădan. Cu fieca
re maşină de semănat se
fesională. omenie. A fost tueze într-o ştafetă femini
i’ealizcază zilnic, în condi
întotdeauna un exemplu de nă, chiar dacă' munca de
corectitudine şi conştiin gestionar de materiale nu ţii de erbicidare şi fertili
ciozitate în muncă este chiar... delicată zare concomitentă, cel pu
Tocmai de aceea, momen ţin o suprafaţă de cîte 10
tul ieşirii la pensie a fost DAN VR1NCEANU hectare. Frontul de lucru
solemn şi emoţionant Pen (după o corespondenţă
Frontul de lucra pentru însăminţiirea porumbului Ia C.A.P, Banpotoc este asigurat
tru colegii cu care a lucrai. de la Vasile Beldie) de mecanizatorii Ion Cîzu, Octavian Savu şi Avram Bratina. N. TIRCOB
(Continúale în pag. a 2-o)