Page 58 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 58
Pag. . DRUMUL SOCIALISMULUI NR
MATERIALELE REFOLOSIBILE
TE!
reintroduse grabnic în circuitul producţiei t 10,00 Tel cş
10,30In <1
tehni
11,00 Romi
răscr
Mici un gram de metal irosit, „Inimic să ou se piardă“ — 11,50Teici
Relu;
deviză cotidiană la „Vidra“ Orăştîe 10,00 Teici
10.05Colot
sau cum prinde viaţă o chemare actuală (Urmare din pag. 1) fi folosite în fabrică, cum 10.25Curs
17.05U.S.
— sl
ar fi bucăţi foarte mici de 17.25 Viaţa
Cuvîntarea tovarăşului aici. Adunarea organizaţiei noastre sînt diferenţiate. nile în sînt, cum se spune. acest mod oamenii sînt de piele, lină etc. Aceste re 18,15 Mult
18,35Dese:
Nicolăe Ceauşescu la Con de bază a dovedit capaci Urmărim într-un fel bron Am abordat şi reparaţiile plin interesaţi să consu ziduuri sînt colectate cu l>:ul
sfătuirea de lucru de la tatea comuniştilor de a in zul, alama, aluminiul şi capitale prin prisma re- me cît mai puţin, iar re grijă, lina chiar din apele 10,00 Telej
C.C. al P.C.R. din februa vestiga realitatea şi de a cuprul şi altfel fierul. Lu condiţionării, latură care zultatele pe unităţi sînt tot reziduale şi sînt expediate 1 M.
raun>
rie — ne spune inginerul găsi în ea rezervele obţi crul mi se pare normal, stă, într-adevăr, în puterile mai bune. în primele trei spre întreprinderile textile, mun/
Dragomir Balintoni, şeful nerii unor rezultate supe dată fiind valoarea lor di noastre. în luna martie, luni şi jumătate ale aces spre cooperaţia meşteşugă 19,25Cu r
secţiei mecanice • de la I.V. rioare. în scurtă vreme, ferită. de pildă, echipele condu tui an la un. leu materie rească etc. Astfel, din ceea te t<
mai
Călan, secretar adjunct cu marea majoritate a piese — Tovarăşul Nicolae se de tovarăşii Ioan Ionaş- primă s-a adăugat o va ce intră pe poarta între lucră
probleme economice în co lor de schimb ale strungu Ceauşescu atrage atenţia şi cu, Dănuţ Iovan şi Ga- loare de 1,50 lei şi chiar prinderii nu se pierde ni veri
mitetul de partid al sec rilor, rabotezelor, frezelor asupra altei probleme, a- briel Zamfir au executat doi lei, iar beneficiul reali mic, ba — cum a relatat 13,50Dosa
fălos
ţiei — nu ne-a găsit des au fost supuse atenţiei în nume că la realizarea re reparaţia capitală a podu 20,10 Pros
coperiţi, ca să zic aşa. A- vederea recondiţionării. paraţiilor capitale să se a lui rulant de 5 tone din zat se ridică la peste 4 şi ziarul nostru — se pro ciorii
dică, preocupările noastre turnătoria de lingotiere. Cu milioane lei. Sigur, în pro duce lanolina, un produs 20,10 Ora
21,35Telej
pentru reducerea consumu INTEGRARE, EXIGENŢA, RĂSPUNDERE acest prilej au fost recon cesul de producţie rezultă foarte preţios ce se livrea
lui de metal şi energie sînt diţionate piese şi sub- şi materialele care nu pot ză industriei farmaceutice.
mai vechi. Secretarul gene ÎN CONDUCEREA ECONOMIEI DE ansamble. unele de sute de
ral al partidului, însă, ne-a CATRE ORGANIZAŢIILE DE PARTID kilograme, între care roţi
atras atenţia asupra acui alergătoare şi motrice, ax Situaţia semnalată este un... accident
tăţii problemei, precum şi de translaţie, cuplaje ş.a. IiîfCUR
asupra unor căi prin care Menţionez că această cate ducă îmbunătăţiri tehnice, — Cum urmăriţi realiza In urma unei note cri lor de la benzile transpor dioprogra
Radiojum
se pot.realiza economii. gorie de utilaje reprezintă chiar de concepţie, utilaje rea planului la recondiţio- tice publicate in ziarul nos toare din cărbunele livrai presei; 8,
peste 90 la sută din capa lor supust»;acestei categorii nări ? tru din data de 23 februa din Valea Jiului. diilor; 3,0
în ce direcţii se acţio citatea de producţiei a sec de operaţii. Ce n» puteţi 3.05 Răspi
nează şi cum ? întrebăm pe ţiei. spune despre aceasta latu — Avem două cadre, in rie a.c., conducerea I.E. De Prin deplasarea la [afa lor; 10,00
tovarăşul Ioan Mihuţ, se ră importantă. ginerul Cornelia Bourteş va ne trimite următorul locului a factorilor cu sar 10.05 R
cretarul comitetului de — Ce valoare reprezintă — Chestiunea are doar Si tehnicianul Ioan Radu. răspuns, semnal de direc cini de colectare şi predare meilor; l
ric; 11,00
partid. pe lună activitatea de re- două aspecte, intr-adevăr care, între altele, urmă torul întreprinderii, ing. a resurselor secundare s-a 11,03 Pies
condiţionare ? resc acest lucru — ne spu Ioronim Rusan : constatat că cele semnala glu Sarcl
— După Consfătuirea de — în medie 30 000 de lei — remarcă tovarăşul I. Mi ne şeful secţiei —. iar săp premieră
la Comitetul Central — ne pe lună — ne răspunde to huţ, Una priveşte aducerea tămânal analizăm mersul „La I.E. Deva-Minlia este ta in ziarul „Drumul socia lp-lgtin c
spunea interlocutorul ~— utilajului .respectiv la para reglementată problema co lismului“ din 23 februarie asta mu
varăşul Dionisie Danci, lucrărilor şi' stabilim mă lectării tuturor resurselor a.c. sînt juste privind me amator; :
patru birouri de organi maistru principal. metri funcţionali superiori. suri noi. Urmărim cu ma folclorulu
zaţii -de bază au pus în — Recondiţionarea piese Acest aspect însă nu vi ximă atenţie, în general, pentru reintroducerea în talul nerecuperat care poa la 1 la :
dezbaterile adunărilor ge zează în mod direct activi circuitul economic.. Menţio te fi valorijicat şi hîrlia. vers 20;
lor de schimb este o acti toate consumurile. Si avem năm că pe primele două 16,15 Cint
nerale ca punct distinct vitate care nu se referă tatea noagţră, ci a secţiilor rezultate bune. Dacă în fe luni ale anului, sarcinile de in acest sens s-a dispus rescu; 16,
modul în care trebuie să doar la'' un sector sau altul. beneficiare; noi executăm bruarie am recuperat 40 kg colectare $i predare a re secţiei combustibil, care are gaiii zare
16,40 Ans
se acţioneze în aceste di Cum este organizată a- ceea ce ni se comandă. de bronz, de pildă, în mar surselor secundare an fost sarcina de a colecta si pre de ama
da la depozitul de fier
recţii. ceastă muncă pe ansamblu] Dacă comenzile prevăd a- tie am recuperat 290 kg. depăşite cu 171 tone la fier vechi al întreprinderii, co de ştiri;
La reparaţii mecanice, secţiei ? semeriea îmbunătăţiri, noi Sau, alt exemplu : econo vechi si cu 300 kg la hîr- lectarea metalului din hala mii iei; 17.
şu şi
de exemplu, echipele con — De mai multă vreme le facem. -Pînă acum însă miile realizate prin recu tie. respectivă, iar biroului ad gossa“;
duse de comuniştii Florian — spune tovarăşul Drago nu ni s-a cerut aşa ceva perări de materiale a fost Resturile menajere si in ministrativ — colectarea ni erata l
Truţă şi Eronim Pescaru mir Balintoni — am stabi şi faptul mi-1 explic astfel: de 19 000 lei, în februarie dustriale care nu pot fi in birlici, să ia măsurile ne şov, dirij
au găsit resurse în privin lit prin organizaţiile de toate schimbările tehnice, volumul lor s-a ridicat la troduse în circuitul econo cesare ca; 18,00
„Văzui
ţa reducerii consumului de partid, să se urmărească de funcţionare, au nevoie 34 000 lei, iar în martie la mic se depozitează în locxd Considerăm că situaţia înregistra
Măria LSI
de aprobări, care se dau,
metal la repararea maşini cu maximă atenţie cîteva 150 000 lei. stabilit dc consiliul popu semnalată este un accident Cioacă; 2
lor unelte. Principala sur lucruri esenţiale. în primul dar într-un timp destul de Organizaţia de partid lar comunal Velei, loc ca care nu ne caracterizează pului; 20
să de economisire este re- rînd, metalul feros, care îndelungat, după verificări din secţia mecanică a I.V re se nivelează periodic, activitatea. re; 22,00
condiţionarea. La început deţine ponderea cea mai minuţioase şi după obţi Căian consideră că rezer de ga jind drumul de acces. Vă asigurăm că, prin mă 23,00—5,00
nocturn
nu ne-am dat seama bine mare în consumurile in nerea unei certitudini a- vele sînt încă departe de La C.'L.E. Mintia rezultă surile luate, astfel de si
ce rezultate se pot obţine dustriale. Aici. preocupările supra reuşitei. a fi epuizate. foarte mult metal colectat tuaţii nu se vor mai re
Dar organizaţiile noastre
de bază n-au stat cu mîi- CORNEt AftMEANU cu ajutorul electromăgnefi- peta“. ii.i
DEVA:
Prin Ir-o mai bună organizare, ILUSTRATE CU... FIER VECHI călăreţ (
neri (Ari
Deznodăr
(Flacăra)
Cineva <
randamente sporite torul); I
Iosu) cili:
rille J-Tl
lafrieanuJ
(Urmare din pag t) □ venit din cîmp la secţie (7 Noi eu
deoarece nimeni nu s-a în vine de
riile
1-H
este asigurat de mecaniza vrednicit să-i ducă sămîn- PENI :
torii ion Dimperiu, Gheor ţă. Din' această dispută nu (Cultural
ghe' Sorea, Sabin Crişan şi rezultă altceva decît pier de du mii
Moarte
Maxim Brumam, tar semă deri din recoltă, fapt ce le I—U
natul de către Roman Dă- impune o mai bună orga-., NEA :
nilă şi Gheorghe Nelega. irizare, întărirea disciplinei, norul);
ex press
Tot la această unitate, şi a răspunderii fată . de NINOAS.-
Gheorghe Suba a trecut la soarta producţie. puşcăm
citorcsc);
efectuarea primei praşile O serie de deficienţe s-au cilul lui
la -ceapă: Datorită bunei întîlnit şi la ' C.A.P. Bră- Uri); BF
organizări a muncii, în cel nişca, unde a trebuit să in le docutr
mult două zile bune de lu tervină directorul general roşie); G
bra pâsă
cru în cîmp la C.A.P. Ilia al Direcţiei agricole jude rul); OR
se va încheia semănatul ţene, tovarăşul Mircea Sil ne trebu
pentru u
porumbului. Merită releva vestru, cu soluţii pentru l-n (Fia
tă şi răspunderea cu care nuri buna organizare a BAI : !
se pregăteşte recolta viitoa muncii în scopul folosirii soare. (C
re de porumb la C.A.P. întregii capacităţi de lu HAŢEG :
(Popular)
Burjuc. Alături de mecani cru la semănatul porum unde nu
zatorii Viorel Blaj şi Cră bului, deoarece se folosea CALAN :
ciun Cioază, care efectuea doar o singură maşină din trăieşti (
Fraţi de
ză semănatul, de Traian A- cele două de care dispune SIMERIA
dam, Gigi Herbei şi Teofil unitatea. Semnalăm tot (Mureşul)
Suba, care asigură pregăti odată ca surprinzător fap Arsenal C
LARI:
rea patului germinativ, se tul că inginerii Mihai Lă- măgar.
află permanent în cîmp in pugean şi Alexandru Mor
ginerul şef al C.A.P,, Ma raru îşi găsesc uite pre
rja Neculai, şi şeful secţiei ocupări care nu au nimic
de mecanizare, Victor Her comun în această perioadă
bei. Fină la sfîrşitul a cas cu semănatul sau erbicida- Rezultai
tei săptămîni unitatea va tul culturilor (!). Zilele trecute am fotografiat cîteva locuri deosebit metalice şi reparaţiilor siderurgice. Dacă e un depozit expres d
încheia semănatul porum Deşi la sate' există sufi de „pitoreşti“ din incinta C.S. Hunedoara. de materiale, atunci ce mai caută fierul vechi acolo, Extr. I
bului. Am consemnat, de ciente forţe disponibile, se Primul popas l-am făcut la depozitul de lingouri al aşezat într-o perfectă... dezordine (fotografia stingă de 42, 37.
Extr. a
asemenea, că mecanizatorii constată o slabă mobilizare blumingului de 1000 mm. Toate bune şi frumoase dacă jos) ? Şi cind te gîndeşti că oţelâriile sînt la o azvîr- 13, 9, 7.
Iosif Călineac şi Ion Petruţ la curăţatul păşunilor. Prin nu ne-am fi oprit lingă ceva ce aducea a orice numai litură de băţ ! Fond d-
lucrează în schimburi pre
cipala preocupare a orga a lingouri nu (fotografia stingă sus). O carcasă de re Secţia a Il-a furnale. O bandă transportoare în aş led.
lungite la pregătirea tere nizaţiilor de partid de la ductor şi ceva subansamble de la laminorul de semi teptarea unei... soluţii (fotografia dreapta jos). O ban
nului pe ogoarele C.A.P.
sate şi a consiliilor popu fabricate căutau să-şi facă loc spre centrul Pământu dă ce transportă deocamdată... apă de ploaie. în drep
Zam. lare trebuie să o consti lui, doar-doar or scăpa de unele priviri indiscrete. tul estacadei şi depozitului de cocs şi -minereu, insta
Randamentul la semănat Cîteva zeci de tone de metal se „gîndeau“ cu nostal laţia respectivă (avînd o lungime de peste 500 m) aş
este diminuat însă din tuie, în această perioadă, gie cît de preocupaţi pot fi unii factori de răspundere teaptă să i se găsească un rost.
Timpul
cauza unor deficienţe de mobilizarea tuturor, forţe de recuperarea şi revalorificarea fierului vechi. 17 aprilie
ordin organizatoric întîlni- lor Ia semănatul porumbu Apoi am intrat pe poarta nr. 3 a C.S. Hunedoara. Am trecut şi de-a lungul unor linii ferate uzinale. Vreme ■
te în activitatea unor C.A.P. lui şi erbicidarea culturi N-a trebuit să umblăm prea mult în căutarea spiritu Ei bine, în preajma lor, pâmîntul „mustea“ de atîta cu cer m;
Spre exemplu, la C.A.P. lor de toamnă, la efectua lui gospodăresc, că ne-a ieşit el singur în cale. De fier risipit cu dărnicie. tul va st
ratura m
Gurasada în ziua de 15 a- rea ' lucrărilor în legumi cîţiva ani buni (fotografia dreapta sus), nişte trolii îşi Ce-i de făcut ? prinsă
prilie a.c. nu s-a însămîn- cultura şi pe loturile în fo aşteaptă un beneficiar. Pînă atunci ruginesc lîngă un Să se acţioneze cu mai multă perseverenţă pentru grade, iar
ţat nici un bob de po losinţă personală, la efec gard, la un pas de apa Cernei. Dacă aceste trolii mai folosirea eficientă a materiilor prime şi materialelor 2 şi 7 g
local se
rumb (!). Motivul ? Ingine tuarea unui volum. sporit sînt bune, atunci direcţia uzinei nir. 5 ar trebui să se pentru că în felul acesta (cel întîlnit de noi) oţelăriile Ea mut
rul şef, Dana Nichita, spu- . de acţiuni de curăţare a preocupe de găsirea unui rost al utilajelor respective. combinatului pot aştepta mult şi bine fierul vechi, Vreme
nea că nu s-au dus maşi pajiştilor naturale, asigu- Cu atenţia care li se acordă în prezent, troliile riscă să deocamdată nerecuperat de pe unde se află şi prin mal mult
dimineaţa
nile de semănat în cîmp. rînd astfel obţinerea unor se ducă pe... apa sîmbetei. propria... ogradă. ros ziua.
Şeful secţiei de mecaniza producţii superioare în ulti Am rămas surprinşi de priveliştea ce ni s-a des D. ALMĂŞAN serviciu :
re, Ionel Sorinca, era de mul an al actualului cin- ' chis la depozitul de materii prime al construcţiilor Fotomontaj V. ONOIU oo).
altă părere. O semănătoare cinai.