Page 59 - Drumul_socialismului_1980_04

J
“981 © JOI, 17 APRILIE 1980 i ag. 3

Mărturii antice despre

OTZfUNE
strămoşii noştri geto-daci
a
t de la Polî-
Istoria noastră începe cu mai multe informaţii des­ mene) deoarece ei cred că la o parte trecutul înde­
foileton : „ta
de vînturi“. istoria strămoşilor, a daco- pre cei mai vechi strămoşi nu există un alt zeu în a- părtat al geţilor, întâmplă­ « A apărut de sub tipar programul selectiv, editat de
episodului 2 geţilor în primul rînd, o ai noştri, din care cităm fară de al lor“. „Neamul rile din vremea noastră Secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid,
ramură a marelui neam un fragment : „Iată' cum se tracilor — relatează Hero­ sînt următoarele : Ajungînd care cuprinde principalele acţiuni politico-educative şi
trac al căror trecut se poa­ cred nemuritori geţii : ei dot în lucrarea amintită —■ în vfruntea neamului său,
î Tc.leşcoall cultural-artistice ce se vor desfăşura in perioada trimes­
limba rusă te reconstitui pe baza scrie­ cred că nu mor şi că acel este cel mai numeros din care era'istovit de războaie
ia. Al Sawra rilor autorilor antici şi a care dispare din lumea lume, după acel al inzilor. dese, getul Burebista l-a trului II în localităţile urbane şi rurale, în marile între­
1 al înnoirii izvoarelor arheologice. noastră se duce la zeul Dacă ar avea un singur înălţat atât de mult prin prinderi şi instituţii, în şcoli şi aşezăminte de cultură.
lturală • Consfătuire cu preşedinţii asociaţiilor sportive. Con­
dulce Civilizaţia materială şi Zalmoxis. Unii din ei îi mai cîrmuitor sau dacă tracii exerciţii, abţinerea de la siliul orăşenesc al sindicatelor a organizat o consfătuire
nlmate : Sind- spirituală a geto-dacilor va spun şi Gebeleizis. Tot la s-ar înţelege între ei, el ar vin şi ascultare faţă de
inarui cunoaşte o mare înflorire al cincilea an ei trimit la fi de nebiruit şi cu mult porunci îneît, în cîţiva ani, cu preşedinţii asociaţiilor sportive în cadrul căreia a fost
d dezbătut şi definitivat programul competiţiilor sportive ca­
980 Zilei în secolul I î.e.n., consecin­ Zalmoxis un sol, tras la mai puternic decît toate a făurit un stat puternic şi re urmează să aibă loc în continuare în cadrul ,,Da-
— faptele dc ţă firească a dezvoltării sorţi, cu poruncă să-i fa­ neamurile, după socotinţa a supus geţilor cea mai
Io ţării mea“. mare parte din populaţiile ciadei".
ndere, cu toă- sensibile a structurilor e- că cunoscute lucrurile de « In cartierul Bejan, pe str. Minerului, a fost montată
e — Li cea conomice şi sociale ale co­ vecine. Ba a ajuns să fie şi dată in folosinţă o staţie de autobuz acoperită. Este o
mică dintre munităţilor geto-dace, re­ temut şi de romani“.
acestei primă- ceptând şi asimilînd unele 7 în ciuda unor strînse şi realizare care face cinste edililor şi cetăţenilor din cartier.
mănatul Iii 205 • Personalul de la I.P.E.G. (întreprinderea de prospec­
resurselor re­ elemente de civilizaţie de & îndelungate legături în di­ ţiuni şi explorări geologice), s-a întilnit cu dr. ing. Nestor
la popoarele vecine cu ca­ ferite domenii de activitate
ni uzical-fol- re au venit în contact. Pe existente între statul dac şi Lupei, autorul lucrării „Dinamica terestră", care a vorbit
•etului acest fundal s-a putut a- care, de fiecare dată, au Un alt autor antic care Imperiul roman vecin, despre cerinţele actuale, în lumina documentelor Con­
firma remarcabila perso­ nevoie. Iată cum îl trimit face referiri la strămoşii drept urmare a politicii de gresului al^ Xll-lea al P.C.R., privind punerea în valoare şl
nalitate politică şi milita­ pe sol .Unii din ei primesc strămoşilor noştri este expansiune a acestuia din aducerea în circuitul economic a noi resurse de substanţe
{asssaassassai minerale utile. Cu acest prilej s-a făcut şl prezentarea
ră a regelui Burebista poruncă să ţină trei suliţe Strabon. Acesta s-a născut urmă între cele două state
(82—44 î.e.n.) denumit de (cu vîrful în sus), iar alţii la Amaseia din Pont, în intervin, mai cu seamă la lucrării „Dinamica terestră".
izvoarele vremii „cel mai apucînd de mîini şi picioa­ anul 63 î.e.n. în afara unei finele secolului I şi înce­ • „Tinereţea, vîrsta faptelor mari", a fost tema unei
I: «.00 Ra- mare dintre toţi regii care re s pe cel ce urmează să istorii din care s-au păs­ putul secolului II e.n., o discuţii cu tinerii de la Ţesătoria de mătase.
dinuneţli; 7,00 au domnit vreodată asu­ fie trimis Ia Zalmoxis şi ri- trat numai fragmente, el a serie de confruntări mili­ ® Spectacol cultural-artlstic. La căminul cultural din
8,00 Revista pra Traciei“. tare de o mai mică sau Veţe! a avut loc duminică, un bogat şi frumos spectacol
uricrul melo- dicîndu-1 în sus, îl azvîrle scris, pe baza unor izvoa­ cultura l-artistic prezentat de formaţiile locale şi din Deva
letin de ştiri; Stadiul atins de societa­ în suliţe. Dacă — străpuns re valoroase, opera în 17 mai mare anvergură. Re­
n ascultători- tea geto-dacă, acţiunile po- de suliţe — acesta moare, cărţi intitulată „Geografia“. zistenţa eroică a dacilor în in faţa a circa J50 de cetăţeni. In aceeaşi zi a fost or­
ilin de şliri ; Aceasta cuprinde multe in­ faţa armatelor romane, ganizata o_ seara cultural-dlstractivă pentru tineret.
aagazlnul fc- litico-militare întreprinse geţii socot că zeul este « Locuinţe noi pentru oamenii muncii. In perioada ca-
Atlas foiclo- de Burebista au permis. în binevoite,'. Iar dacă nu formaţii despre geţi, despre moartea eroică şi demnă a
;t.m de ştiri ; jurul anului 70 î.e.n., fău­ moare, aduc învinuiri so­ tăria primului stat unitar regelui Decebal, ca un con­ re a trecut de la începutul anului şl pînă în prezent s-au
râie de Ser- lului, zicînd că e un om al geto-dacilor realizat de ducător suveran al unui construit şi dat in folosinţă pentru oamenii muncii din mu­
; 11,20 Avan- rirea statului dac centrali­ nicipiu un număr de 148 de apartamente.
iio-TV.; 12,00 zat şi independent, prin u- ticălos şi, după învinuirile Burebista, ce se întindea popor liber, subliniază ca­
ri; ii,.. nirea sub aceeaşi autorita­ aduse, trimit un altul, că­ din podişul Boemiei pînă racteristica de bază a stră­ _____________________________________ NICOLAE BADIJ
a arii» aiui- te a formaţiunilor rooiaV ruia îi dau însărcinări încă la vărsarea Bugului în moşilor poporului român,
Din comoara voinţa lor neclintită de
tru; 13,00 De politice existente. fiind în viaţă. Aceeaşi Marea Neagră şi pînă în CINSTIRE HĂRNICIE!
00 Club ,uni- Herodot, denumit şi „pă­ traci, cînd tună şi fulgeră, Munţii Haemus. Iată ce a-şi păstra libertatea, inde­
Radiojumal : spune acesta în susnumita pendenţa şi integritatea te­
le Ion Nico- rintele istoriei“ in lucrarea trag cu săgeţile în sus spre Colectivului Centrului de librării Deva i s-a
îhnică şi nr- „Istorii, informaţii despre . cer şi ameninţă divinitatea lucrare în legătură cu dom­ ritorială.
agricuitară : traco-geto-daci“, ne-a lăsai (care provoacă aceste feno- nia lui Burebista : „Lăsînd Prof. ION FRĂTILĂ decernat Steagul roşu şi Diploma de fruntaş
ari folclorice in întrecerea socialistă pe ramura difuzării cărţii,
17,00 Buletin
Universul fa- pe anul 1979
npurile „Ro- La cluburile vacanţei: acţiuni Se tea de carte este mă- Activitatea desfăşurată
1“ şi „Sara- In localităţi, traseele
Corul „Ca­ surabila m judeţul nos- de personalul muncitor al
is“ din Bra- i multe, participanţi puţini tru şi prin cele 4 mili­ Centrului de librării Deva
Nicolae Bi- . turistice, ia bazele oane lei depăşiri la desfa­
e serii; 20,00 ■ în anul trecut, roadele ei;
ăvara viind" i E primăvară, deci firesc vacantă al elevilor se expli­ cere pe care le-a înscris au fost sintetizate în alo­
folclor cu sportive — o propagandă colectivul Centrului de li­ cuţiunea rostită de Vladt-ţ
t şi Flore» ca şi la Orăştie in progra­ că şi prin faptul că mai bine brării Deva în anul 1979.
•■eflcxelc fim- | mele de activităţi ale acestei de jumătate sînt din alte mir Pop, directorul unităţii.
adenţe sono- j vizuala vie, atractiva vacante să predomine dru­ localităţi. O cifră care semnifică pre­ Tovarăşul Laurenţiu Drago­
bitr-o ari ; i ţuirea cărţii, dincolo, de mirescu a felicitat apoi co-j
stop muzica, , meţiile, concursurile sportive, Şcoala generală nr. I. Pe care vedem şi misiunea no­
vizitele la obiective indus­ lectivul, înmînînd conduce­
(fjrmart din pag. I) lei mai puţin specifice, cea triale sau muzee. terenul de sport — mare a- bilă, încărcată de răspun­ rii acestuia „Steagul ro­
comercială. Impresionează în nimafie înaintea unui meci derea de a propaga cuvîn- şu şi Diploma de frun­
răspunzători de organizarea acest sens preocupările de la Şcoala generală nr. 2.. O- de rninifotbal. Jucătorii îşi tul scris, a lucrătorilor din taş în întrecerea socia­
WAÍ ra 9. in sala de sport, la făceau încălzirea.
propagandei turistice şi a F.C. Corvînul, stadionul şi cele 47 de librării ale ju­ listă pe ramura difuzării
reclamei comerciale de pe bazinul de înot fiind tmhin- mesele de tenis, primii ju­ Ia Liceul „Aurel Vlakii“. deţului. . cărţii“ — Jocul întâi pe
\ odată un iraseel» Deva—Simetria—Ha­ cători erau deja îmbujoraţi Clubul de vacantă este ame­ Strădania, dăruirea în .anul 1979. Au luat apoi
.); Omul vl- zile de chemări adresate ti­ dc efort. Cu o zi înainte, un
UNEDOARA; ţeg au uitat de obligaţiile ce nerilor la practicarea sportu­ najai intr-o altă clădire, dar muncă le-au fost răsplătite, cuvin tul librarii Al. Zlato
a frontieră le revin, de prevederile re­ grup de elevi fusese în dru­ acolo nu era nimeni. Şi aici cucerind, pentru anul 1979, (Deva), Traian Jimborean :
ronţ» <Arta); gulamentului concursului ju­ lui in cadrul „Daciadei“, de meţie în salul lui loan Bu- figurau în program excursii, locul fruntaş pe ţară. (Lupeni), Violina Boldesc
e (Construc- reclame referitoare la presa
$ANl: Co- deţean al propagandei. îna­ cu conţinut sportiv, inclusiv dai Deleanu, Cigmuu. Din acţiuni de gospodărire, vizi­ Ieri, la festivitatea de (Hunedoara), care, mulţu­
•dos — se­ inte de a intra în oraşul Si- programul de activităţi .al a- te şi întreceri sportive. Spe­ decernare a „Steagului ro­ mind conducerii superioare
ca) ; Piedane ineria, de exemplu, ar trebui la ziarul ,.Drumul socialismu­ cestei vacante am mai re­ răm că la acţiuni participă şu şi a Diplomei de de partid . pentru aprecie­
seriile Ţ T.1 lui“. Tot la Hunedoara, ba­
; Uraganul' ¿a -le întimpine — din am­ za sportivă „Constructorul“, ţinut : concursul de poezie mai mulţi elevi decît „am fruntaş în întrecerea so­ rea muncii, s-au angajat
■arone — se- bele sensuri —- unele panouri apoi, la Orăştie şi Lupeni. patriotică „Cinstind un om găsit" în ziua raidului (sim- cialistă pe ramura difuzării să-şi socrească strădaniile
ubliea); LU- care să cuprindă informaţii bălă, 12 aprilie), chiar dacă în misiunea nobilă de pro^
mfl strigă ? stadioanele locale prezintă — slăvim o' tară“, dimineţi cărţii“, ce a avut loc la
UCAN: Copil cu privire la Parcul cfehdro- de basm, excursii, vizionări o parte din ei sînt nave­ Casa de cultură din Deva, pagare a euvîrituîui scris.
Muncitoresc); logic. (schiţa acestuia, distan­ spectatorilor numeroase în­ de filme ele. tişti. Colectivului fruntaş i-au
■iii — serii- ta ta care se află dc şosea, demnuri si chemări adecvate, au participat .tovarăşii fost transmise felicitări şi
îfărul); LO- precum şi unele reclame co­ Liceul industrial de chi­ Atîl la şcolile generale cit Octavian Mireştean, şeful
miştil (Mi- ce se poate vedea şi cirul a- mie. Sala în care funcţiona şi la liceele din Orăştie s-au secţiei propagandă a Co­ îndemnuri, de a-şi menţine
(I.A : Salari nurne poate ii vizitat), cil şi merciale potrivite. La Deva, organizat excursii interjude- şi în viitor locul cîştigat,
ilqresc); A- un panou cu dale despre ba­ stadionul „Cetate“ găzduieşte clubul era închisă, deşi cea­ mitetului judeţean Hune­ din partea Comitetului ju­
ee să-l im- un panou dedicat Olimpiadei sul indica ora IO. Pînă am ţene. Cu caracter permanent doara al P.C.R., Laurenţiu
fesor (Mun- za. de agrement de la Strei. şi chemări de participare la aruncat o privire prin cîleva sînt şi acţiunile de gospodă­ Dragomirescu, preşedintele deţean de partid, Uniunii
:ANI ; Căl- De asemenea, nici un panou, cabinete, frumos amenajate şi rire şi înfrumuseţare, orga­ sindicatelor din presă, po­
> (7 ,'ioiem- nici o reclamă comercială intrecerjle „Daciadei“. ■ Este Uniunii sindicatelor din ligrafie şi edituri, a Cen­
Pe urme- despre staţiunea Călan-Băi! îmbucurător că la stadioane­ foarte bine dotate şi-au fă­ nizate în incinta şcolilor, în­ presă, poligrafie şi edituri, tralei Editoriale, Comitetu­
i 99 (Steaua le „Jiul“, „Căminul", „Da­ cut apariţia şi primii tenis- trecerile sportive şi vizionă­
VRZA : Um- Pitesc ar fi ca şi la inter­ ■meni. Ni s-a spus că elevii rile de filme. Este bine că Constantin Panciu, directo­ lui judeţean. de Cultură şi
zbor (Mine- secţia drumului spre Haţeg cia", -„Aurul“, „Minerul“ rul întreprinderii de difu­ Educaţie Socialistă, din
: Omul care Lupeni staţiile proprii de ra­ dintr-o clasă sînt plecaţi in s-a pus accentul pe acţiuni­ zare a cărţii Bucureşti, re­ partea scriitorilor I-Iune-
Urla); Alibi cu cel care dace spre Călan- excursie, un alt grup se în­ le desfăşurate mai ales în
en — seriile oraşttl nou şi, mai departe, dioamplificare prezintă, îna­ prezentanţi ai organelor ju­ doreni. Formaţii artis­
GEOAGIU- la Boşor'od, să fie plantate intea şi în pauza meciurilor, torsese dintr-o excursie inter­ aer liber, dar şi mai bine deţean şi municipal de cul­ tice ale Casei de cultură
razelor de judeţeană în ziua preceden­ ar fi dacă la aceste acţiuni tură, ai sindicatelor, ai u~ Deva au încheiat plăcut,
e cultură) ; nişte panouri care să infor- emisiuni adecvate, instructive tă. Dealtfel, numărul nu prea
iau nieiunu! meze pe turişti despre ceta- privind comportarea sportivi­ ar lua parte cit mai mulţi nor centre de librării din printr-un program atrăgă­
VZI ; Acolo tea dacică de la Piatra Ro­ lor şi spectatorilor şi cunoaş­ marc de elevi carc-şi petre­ elevi. ţară şi lucrători din libră­ tor, festivitatea.
pescăruşii; ce timpul liber la clubul de VIORICA ROMAN riile judeţului. LUCIA LICIU
oblig să şie, despre peştera Cioclovina terea regulamentului competi-
le cultură); şi monumentul istoric din ţional, precum şi alte „ru­ » — ® — « - • - * — « — e — -----® — a — — •
(11 Iunie); Streisîngiorgiu. . Deosebii de brici“ adecvate profilului
» şi poetul ÎN GRUP ieşite din comun sînt foarte multe. lificare, dar munca o considerau ne­ 1
. : Acţiunea necesar este ca şi înainte de Cu toate acestea nu se poa­
¡na); GHE- intrarea în pădurea Haţegu­ te afirma că la bazele sporti­ Doi dintre ei, Viorel Magda şi Mi- Cind este vorba de fapte de încălca­ demnă" de ei. Milioane de oameni «
hrăneste un lui să fie plantate tutele pa­ ve s-a făcut totul în această ron Lala, erau mai vechi clienţi ai re a legilor, resorturile acestea ma- din ţară consideră munca o virtute, ■
nouri care să te informeze privinţă. Ba, am zice că la „casei" cu gratii şi paznici înarmaţi. letice sînt nu o dată declanşate de un semn al demnităţii. Ei, doi tfneri *
despre rezervaţia naturală „Jiul“ Petroşani, „Aurul“ L-au tîrît la fărădelegi şi pe al trei­ starea de excitaţie pe care o dă în floarea vîrstei. o considerau o ru- •
din pădurea Slivut şi ce ani­ Brad. chiar şi la „Cetate“ alcoolul băut în neştire. Inlr-o ase­ şine şi îşi căutau surse materiale de j
XPRES lea, un tînăr fără căpătîi de 19 ani, menea stare, Mihai Zamfirescu din existenţă pe căi necinstite, „Specia-
male pot fi văzute aici, des­ Deva, propaganda vizuală es­ pe nume Cornel Tîrnoveanu. Au băut
pre popasul „Zimbrul“ şi te încă sărăcăcioasă împreună la bodega „Mercur" din Orăştie şi-a amintit că Mircea Nata- litatea" lor — furtul din autoturisme.
ţerii prono- hanul „Bucura“, iar înainte Aşa slînd lucrurile este autogara Deva. Apoi, in drum către nail, „¡-a jignit un prieten". Şi pen­ Cinci asemenea furturi a săvîrşit Eu- •
iprilie : de a ajunge în Haţeg un pa­ casele lor l-au întilnit pe Ernest Ha- tru „crima" de a-i fi jignit prietenul, gen Dânescu. Fratele său, Nicolae, «
39, 11, 38, nou care să informeze ce se imperios necesar că organele mâr, ai cărui ochi se vede că nu n-au fost de-ajuns cîteva lovituri ; a sustras dintr-un autoturism port-
de
organizaţiile
partid,
şi
poate vizita în acest oraş. moneul proprietarului, în care se *
34, 43, 14, consiliile populare, toii fac­ le-au plăcut. Cum acesta a refuzat
‘Tot aici ar fi bine dacă s-ar să le dea tâlharilor de bună voie o afla buletinul de identitate şi un Ii- |
ari : 9C9 4C4 afla nişte panouri care să torii răspunzători de organi­ haină de relon şi banii, Magda l-a Fapte din instanţă bret C.E.C. Printre prietenii săi se
propagandei
zarea
vizuale
informeze pe amatorii de dru­ lovit şi ¡-a smuls ceasul de pe mi­ număra şi un oarecare Doru Mede- .
meţii despre traseele turisti­ (O.J.T.. U.J.C.C., C.J.E.F.S., nă, după care au dispărut toţi trei leanu, ce aducea destul de binişor la
1
ce spre cabanele din munţii dar mai ales cluburile şi a- în noapte. Tîlhâria in grup nu era figură cu posesorul libretului şi al ®
Retezat, iar un panou, măcar, socia[iile sportive ele.) să prima fărădelege care-i unea pe cei i-a mai provocat şi o fractură cra­ buletinului. In felul acesta, au reuşit |
să fie dedicai Parcului Natio­ manifeste mai multă preocu­ trei. Cu puţin timp înainte, pătrun­ niană lovindu-i cu sete in cap cu un să scoată de la C.E.C. suma de
nal Retezat. pare pentru îmbunătăţirea în­
il pentru tregii propagande vizuale, seseră prin efracţie în casa cetăţea­ corp tare, incit puţin a lipsit ca vic­ 6 000 lei. Pentru că Nicolae Dănes- .
Deficiente în această acti­ nului Dănilă Feier, de unde sustrăse- tima să-şi dea duhul. Fapta lui a cu mai suferise deja o condamnare *
frumoasă, şi nu oricînd, ci cu cea mai
>enin. Vîn- vitate pot fi întîmpinale şi pe mare operativitate. seră cîteva lucruri. Pentru fapte­ fost încadrată ca tentativă de omor pentru fapte asemănătoare, pedeapsa 8
b. Tempe- traseele Deva—Orăştie, Pe­ le lor nedemne, Viorel Magda a fost şi va executa o pedeapsă de 7 ani de un an şi jumătate i-a fost supli- »
va fi eu- troşani—Cimpu lui Neag, Do­ Ar fi poate- potrivii ca la condamnat la trei ani închisoare, iar închisoare. In acest timp, se va naşte
şi 23 de bra—Lăpugiu, la unele popa­ intrările în oraşe să fie plan­ mentatâ cu 6 luni aşa că pentru doi
nlmă litre Miron Lala şl Cornel Tîrnoveanu la copilul său, -căci soţia aşteaptă a- ani va purta acel costum al ruşinii,
Dimineaţa, suri turistice etc. tate unele panouri cu obiec­ cîte un an. cest fericit eveniment.
uce ceaţă. Bazele sportive — stadioa­ tive ale construcţiei socialis­ semn al degradării sale umane. Fra- I
ne, săli, ştranduri — au fost te, monumentele istorice şi PENTRU CA „ÎI JIGNISE FRAŢII tele său, Eugen, s-a ales „numai" cu , «
5 cu cer un an şl patru luni. j
•toaptea şl primenite odată cu primăvara, ale naturii care pot fi vizita­ PRIETENUL" Eugen Dânescu are 25 de ani. Fra­
porar no- cu reluarea aclivitătii sporti­ te, schite cu traseele turisti­
orolog de ce, cu cabanele, zonele de Resorturile ascunse ale fiinţei, ca­ tele său, Nicolae — Petru, e mai tî­ RUBRICĂ REALIZATĂ CU SPRIJINUL «
Proncen- ve oficiale. Primenirea a ik- re-i împing pe unii oameni la fapte năr cu un an. Amîndoi au cîte o ca- TRIBUNALULUI JUDEŢEAN j
clus şi reîmprospătarea pro­ agrement, popasurile şi hanu­
pagandei specifice — şi a ce- rile turistice. — » — o — © — e — e> — o — o — o — ■»— e — ® ; — 0— ®—— « — a — © — ţ> — e