Page 61 - Drumul_socialismului_1980_04

Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
PROLETARI] DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÀ1

a făcut o vizită de lucru în unităţi

industriale din Capitală

/M0\ T o v a r ă ş u l Nicolae cretarului general cu mun­ vităţi prin îmbunătăţirea
Ceauşescu, secretar general citorii uzinelor vizitate, cu tehnologiilor, sporirea pro­
al Partidului Comunist conducerea şi specialiştii ductivităţii muncii şi redu­
Român, preşedintele Repu­ centralei şi ministerului cerea consumurilor mate­
blicii Socialiste România, a de resort s-a axat pe riale şi de energie. Au
făcut, joi dimineaţa, o vi­ probleme privind diver­ fost examinate aspecte
zită de lucru în trei impor­ sificarea şi moderniza­ legate de transpunerea cit
tante unităţi industriale ale rea producţiei, asimila­ mai rapidă în practică a
Capitalei — Uzina Timpuri rea în fabricaţie a noi Programului naţional de
Noi, întreprinderile Aulo- produse cu înalţi parametri
mecanica şi Autobuzul. tehnico-funcţionali, în spe­ dieselizare a transportului,
împreună cu secretarul cial în domeniul producţiei şi, în acest cadru, proble­
general al partidului, la de motoare de mare capa­ ma asimilării în ţară, în
HIUUIH
vizită au luat parte tova­ citate şi putere, necesare întreprinderi de specialita-
răşii Gheorghe Oprea şi diferitelor sectoare ale e-
Gheorghe Pană. conomiei naţionale, ridica-
Dialogul de lucru al se- î’ea eficienţei întregii acti- (Continuare in pag. a 4-a)
CONSILIUL DE STAT
AL
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Anul XXXII, nr. 6 982 VINERI, 18 aprilie 1980 4 pagini — 30 ban!
D E C R E T
Experienţa acumulată la Lupeni în cu priyire la declararea zilei de 3 mai 1980 ca zi nelucrâtoare

Ţinînd seama de faptul că ziua de 3 mai
mecanizarea lucrărilor miniere să îie 1980 este zi lucrătoare, iar zilele de 1—2 şi în ziua de 27 aprilie 1980, potrivit progra­
mului stabilit pentru fiecare unitate.
4 mai 1980 sînt nelucrătoare, şi de dorinţa Art. 2. — Prevederile art. 1 nu se aplică
îmbrăţişată de tot mai multe mine exprimată de numeroase colective de oameni unităţilor productive în care se desfăşoară
ai muncii ca şi ziua de 3 mai 1980 să fie
proces continuu de muncă, precum şi unită­
nelucrătoare, urmînd ca timpul nelucrat să ţilor agricole de stat şi cooperatiste în care
din Valea Jiului fie compensat prin munca prestată într-o zi nu au fost terminate insăminţările la cultu­
nelucrâtoare din luna aprilie, rile de ^primăvară.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Timpul lucrat în zilele nelucrâtoare în
Hotărî fc lucru, viitorul progres tehnic. în acest facţii, Se iveşte însă un aceste unităţi va fi compensat cu timp liber,
mineritului, şansa creşterii sens ni s-a părut oportu­ aspect, deloc neglijabil. România d e c r e t e a z ă : potrivit programului ce se va stabili pentru
vertiginoase a producţiei nă punerea faţă în faţă a Cele două mine nu se pot Art. 1. — Ziua de 3 mai 1980 se declară fiecare unitate.
de cărbune este mecaniza­ două unităţi miniere, a că­ compara nici din punctul zi nelucrătoare. Ministerele, celelalte organe centrale, co-
rea intensă, automatizarea ror producţie de cărbune de vedere al condiţiilor de In acest fel, personalul muncitor va bene­ mitetele şi birourile executive ale consiliilor
lucrărilor miniere. Aceasta în prezent se extrage în zăcămînt, nici al complexe­ ficia de 4 zile nelucrâtoare, în perioada 1—4 populare vor stabili programe speciale pen­
a fost indicaţia expresă da­ mare parte mecanizat. Este lor utilizate nici al pro­ mai 1980. tru unităţile comerciale, de transporturi publi­
tă de tovarăşul Nicolae vorba de I.M. Lupeni şi ducţiei extrase (mina Lu­ In compensarea timpului nelucrat în ziua ce şi alte asemenea unităţi, care să asigure
Ceauşescu, secretarul gene­ I.M. Uricani. peni avînd o producţie de de 3 mai 1980, personalul muncitor va lucra servirea populaţiei in zilele de 1—4 mai 1980.
ral al partidului, cu prile­ Prima — I.M. Lupeni —
jul vizitelor de lucru în şi-a consolidat deja o bu­ peste două ori mai mare) NICOLAE CEAUŞESCU
Valea Jiului. nă experienţă în folosirea şi nici chiar al rezultatelor
obţinute in abatajele me­ Preşedintele
iElCEHEBE canizate, la Uricani înre- Republicii Socialiste România
gistrîndu-se uneori produc­
• pionului
Wîlilt LA •plopului tivităţi superioare celor de
uniri in • dotării tehnice la Lupeni. Cu toate aces­ Operativitate maximă şi calitate
NIvtLULe înaltei calificări
tea, termeni de comparaţie
Superioritatea mecaniză­ mecanizării, promovarea cu­ există. Ambele colective la semănatul porumbului
rii, nu mai trebuie demon­ rajoasă adueînd-o în postu­ sînt stăpânite de aceeaşi
strată. Au confirmat-o re­ ra fericită de a extrage o dorinţă — să aplice cu tot Printr-o bună organizare rul Gheorghe Doru se re­
zultatele obţinute în nenu­ mare cantitate de cărbune mai mult curaj mecaniza­ a muncii, într-o serie de u- marcă pentru hărnicia şi
mărate rînduri de către în plus faţă de prevederile rea, la amîndouă minele 9 La C.A.P. Crislur, nităţi agricole aceste zile priceperea dovedite la se­
brigăzile care mtouiesc anului trecut (peste 600 000 există cadre de specialita­ norma zilnică la semă­ însorite sînt folosite cu re­ mănat, iar tractoriştii Va-
complexe de susţinere me­ tone) pe baza căreia nat se depăşeşte cu zultate tot mai bune la se­ sile Martău, Mate Zoltan şi
canizată, producţia de căr­ a cîştigat întrecerea lansa­ te care pun mult suflet în 15—20 de procente © mănatul porumbului. Un Vasile Trîncă asigură fron­
bune extras din asemenea tă în rîndul întreprinderi­ aplicarea noilor tehnologii, Toate utilajele de la fer­ exemplu demn de urmat în tul de lucru pentru ca se­
abataje fiind net superioa­ lor miniere din ţară şi a la ambele mine gradul de această privinţă îl oferă şi mănatul să fie încheiat în
ră celei extrase în abataje obţinut „Ordinul Muncii“ mecanizare este mereu în ma nr. 4 a I.A.S. Mintia cooperativa agricolă "din mai puţin de o săptămînă.
cir-tehnologie clasică. Nu clasa I. Cea de a doua — creştere. Ceea ce dorim în lucrează grupat 9 Avînd Cristur, unitate unde nor­ Cu randament ridicat lu­
c dată, productivitatea I.M. Uricani — nu are o rîndurile de faţă, este însă asigurat front larg dc ma zilnică la semănatul crează şi mecanizatorii din
muncii în abatajele de la experienţă prea mare în să subliniem ca experienţa lucru, la C.A.P. Peştişu porumbului se depăşeşte cu secţia condusă de Ion Lu-
Lupeni, Paroşeni sau Petri- domeniu, dispune de com­ acumulată de oricare din Mic se însămânţează cu 15—20 de procente, în con­
la a depăşit IC, 17 sau chiar colectivele care au în do­ două maşini © Specia­ diţiile cînd concomitent cu cescu, care deservesc fer­
21 tone pe post, cifră im­ plexe mecanizate doar din tare utilaje complexe să liştii sînt prezenţi per­ însămînţarea se face erbi- ma de stat nr. 4 a I.A.S.
anul 1979, însă în prezent
posibil de atins în abataje­ a ajuns să extragă meca­ fie preluată şi îmbunătăţi­ manent în cîmp © La Mintia. în (dogind impera­
le cu susţinere individuală Bîrcea Mică se lucrează cidarea şi fertilizarea cul­ tivele formulate de secre­
şi exploatare doar prin nizat aproximativ 35 la su­ tă şi de celelalte colective turii respective. Fiind per­ tarul general al parti­
tă din producţia minei. care încă n-au obţinut a- după deviza „ce poţi fa­ manent în cîmp, alături de
puşcare. dului, tovarăşul Nicolae
Despre o anume experien­ celeaşi rezultate. ce azi, ...Iasă pc roîine“ cooperatori şi de mecani­
Este clară deci necesita­ © Un tractor de la Kă- zatori, inginerul şef al u- Ceauşescu, privind folosi­
tea introducerii şi promo­ ţă se poate vorbi şi aici, C. IOVĂNESCU nităţii, Inoeenţki Tetea, ur­ rea deplină a bazei tehnico-
vării într-o măsură tot mai mai ales că începutul a căştic sc plimbă cu trei
mare a mecanizării. Pro­ dat destulă bătaie de cap (Continuare în pag. a 2-a) saci de sămînţă (!). măreşte calitatea semăna­ N. TIRCOB
blema care se pune în pre­ minerilor de la Uricani, tului şi respectarea densi­ (Continucre în pag. o 2-a)
zent nu mai este aceea a situaţiile cu care s-au con­ tăţii stabilite. Mecanizato­
îmbrăţişării ideii de meca­ fruntat pe parcursul pri­
nizare, ci aceea de a obţi­ milor paşi îndemnîndu-i să
ne maximum de eficientă caute şi să aplice noi so--
economică de pe urma unui luţii tehnologice, care pînă
utilaj cu un înalt nivel de la urmă le-au adus satis­

MKCEMTE Tradiţie

liste o tradiţie ca la fie­ iilor pomilor, amenajarea
care început de primăvară, şi întreţinerea parcurilor de
mai mult ca orichid din an, flori ele. După aceste lu­
oamenii aşezărilor noastre crări vine spre noi mai
urbane şi rurale să parti­ multă lumină, parcă avem
cipe cu dăruire şi pricepe­ mai multă plăcere de a
re la lucrările edililar-gos- străbate ulifa sau strada.
podăreşli. Salul de azi, căci Pe Ungă şoseaua naţiona­
despre aşezările rurale lă ce traversează salul Leş-
mi-am propus să scriu, nu nic, de zeci şi zeci de ani, La C.A.P. tUn satul Aitrol Vlalcu semănatul porumbului a fost Încredinţat mecanizatorului Nicolae Potlnteu,
mai trăieşte în anonimatul au străjuit mai mulţi ar­ care se străduieşte să efectueze lucrări de calitate superioară. Foto : V. ONOIU
de altădată, ci un adevărat bori îmbălnniţi de vreme.
album da frumuşele şi de La începutul acestei primă­
interes, de împlinire activă, veri existenţa acestora a
FRUNTAŞELE le lor figurează acum pe SPECTACOL
cum bine afirma primarul încetat, dînd parcă drumul panoul dc onoare al unităţii
comunei llia, Teodor Vasiu. ochiului să străbată mai INITIATIVE! „BRIGADA (Ştefan Varga — Dcvaţ. DE TEATRU
Spiritul de curăţenie, de ti­ departe peste înălţimea sa­ BUNEI SERVIRI“
In scopul combaterii con­
nerele este prezent peste lot. lului. (Credem că cei care GRUP SOCIAL cepţiilor mistlco-reiigloxi.se,
Muncile dc început de pri­ au luat măsura de tăiere a NOI UNITĂŢI De la I.C.S.M.I. Deva, am . PENTRU FEMEI formaţia de teatru a Cămi­
măvară sînt muncile tuturor aflat că, tn urma sondajului nului cultural din Pui xt pre­
acestor arbori s-au gîndil COMERCIALE făcut, din aprecierile a peste gătit şi pus în scenă picsxi
vîrslelor. Am văzut aici la 50 cumpărători, s-a stabilit La secţia Mecanică a în­ „Mintuleţ în ral“. Primul
llia, zeci şi zeci da locui­ şi la înlocuirea lor cu alţii. că prin activitatea depusă, treprinderii „Victoria“ Călan spectacol, prezentat pe scena
tori — elevi, intelectuali, Aşa e bine). Să nu uităm I-a parterul noilor blocuri corectitudinea în servirea s-a amenajat un grup so­ căminului do centru, s-a
respectarea
oraru­
clientelei,
pentru
cial
Grupul
femei.
funcţionari, ţărani coopera­ ce nc-am propus, fiindcă date iu folosinţă de curînd lui etc., cel mai bun punc­ are la dispoziţie baie, ves­ bucurat de o mare afluenţă
în Teliuc, s-au deschis maga­
de public.
tori — participîntl ac en­ salul — această deschidere zine pentru pline, lapte, car­ taj l-au realizat vinzătoarelo tiar cu toate celo necesare
tuziasm şi pricepere la cu­ spre lume — rămîne marca ne, legume şi fructe. Sînt în Gabrlela Profir do la raionul menţinerii unei igione cor­
răţarea trotuarelor, tăierea noastră dragoste peste timp. curs de amenajare şi urmea­ electrice, Margareta Oncea de porale corespunzătoare. Se
raionul
Ia
ză să fie deschise îii această
nou
şi
născuţi,
ramurilor arborilor orna­ săptămiuă o librărie, patise­ Hclfrich Olimpia, toate dc la bucură de el un număr dc
peste 30 de muncitoare ale
), U J-U •
~ V* ~ w.exxvxav.
mentali, văruirca trunchiu- MIRON TIC g rie şl o cofetărie. magazinul „Ulpla“. Portrete­ KtîCţiei. * ' ---«
secţiei.