Page 69 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 69
T
Tovarăşul Nicolao Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !
a făcut o vizită de lucru
în judeţele Braşov şi Covasna
Continuîndu-şi dialogul zentanţi ai organelor loca în municipiul Braşov este
cu ţara, cu cele mai largi le, ai ministerului şi cen întreprinderea de autocami
şi diverse categorii de fău tralelor industriale de re oane. La intrare, tovarăşul
ritori de bunuri materiale sort, cu specialişti şi mun Nicolae Ceauşescu este sa
şi spirituale de pe întreg citori, felul în care se a- lutat cu căldură de Ioan
cuprinsul patriei noastre so piică programul de măsuri Avram, ministrul industri
cialiste, tovarăşul Nicolae stabilit cu prilejul vizitei ei construcţiilor de maşini,
Ceauşescu, secretar general de lucru din ianuarie a a- Manole Sechei, directorul
al Partidului Comunist Ho cestui an, vizînd direcţiile general al Centralei indus
mari, preşedintele Republi principale de dezvoltare şi triale pentru mijloace de
cii Socialiste România, s-a modernizare a producţiei de transport auto, Ion Mate-
întîlnit, sîmbătă, cu oame autocamioane şi tractoare escu, directorul general al
nii muncii din judeţele româneşti. întreprinderii, de reprezen
Braşov şi Covasna. La aterizarea elicopteru tanţi ai Consiliului oame
Secretarul general al lui prezidenţial pe unul din nilor muncii.
partidului a fost însoţit în stadioanele oraşului, mii de Secretarul general al
această nouă vizită de lu
S ISflLCOlM SILIUlUil PO P UtflK JUDEŢEAN tovarăşul Gheorghe cetăţeni ai Braşovului au partidului este informat
cru de
dat glas profundei preţuiri
despre măsurile luate de
Oprea. şi adîncii stime pe care le centrala de profil şi de con
La Braşov — puternic şi poartă conducătorului parti ducerea întreprinderii pen
modern centru al construc dului şi statului nostru pen tru aplicarea programului
Anul XXXII, nr. 6 984 DUMINICĂ, 20 oprilie 1980 4 pagini — 30 bani ţiilor de maşini româneşti, tru activitatea de o pildui stabilit privind completa
unde se realizează mai toare energie şi patriotism dieselizare a parcului de au
mult de jumătate din pro consacrată binelui şi pros tovehicule, prin creşterea
ducţia naţională de motoa perităţii ţării, a tuturor ce ponderii celor dotate cu
.PE ŞANTIERELE re cu combustie internă, în tăţenilor săi. S-a scandat motoare Diesel, în special
I N V E S T I Ţ I I L E .
DE LOCUINŢE treaga producţie de auto cu însufleţire „Ceauşescu — din gama de puteri de pes
: :
îix termen, econoioico, de calitate ; J- camioane şi peste 90 la su P.C.R. !“, „Ceauşescu — te 215 CP şi mai mari. A-
DIN VALEA JIULUI
tă din cea de tractoare — România — stima noastră tît din precizările specia
conducătorul partidului şi şi mfcndria !“. liştilor, cit şi din graficele
Primul obiectiv înscris în
Rezultatele bune trebuie să îndemne statului nostru a analizat programul vizitei de lucru (Continuare in pag. a 4-a)
la faţa locului, cu repre-
constructorii la succese tot mai mari Organizîncl judicios în C.A.P. HĂRAU A respectivă s-a terminat şi
treaga activitate din cam ÎNCHEIAT erbicidarca culturilor dc
Trimestrul I al acestui zate în timp, urmînd ea şantier. La cel de-al pa- pania agricolă de primăva SEMĂNATUL cereale păioasc. Mecaniza
an a io st pentru construc acum să se execute şi lu tru-lea am turnat elevaţia, ră, cooperatorii şl mecani torii din secţia condusă de
torii din cadrul Grupului crările la faţada blocului, iar de aici încolo va fi zatorii din Ilărău au reuşit, PORUMBULUI Ioan Aehim oferă astfel un
primii din judeţul nostru,
e şantiere din Petroşani planul valoric a avut de executat de şantierul din exemplu bun de urmat tu
o perioadă destul de rodni suferit mai ales datorită Brad. să încheie cca mai im nltate merită numai cu turor mecanizatorilor din
că. Judecind după planul celorlalte blocuri cu ter Un mare număr de a- portantă lucrare de sezon vinte de laudă, se dato- judeţ, care sini chemaţi ca
fizic — deci după numărul men de predare în acest partamente avem de reali - — semănatul porumbului reşte folosirii la întreaga şi azi, duminică, să lucre
apartamentelor predate — ah, la care lucrările au — pe întreaga suprafaţă capacitate a utilajelor şi a ze cu toate forţele pentru
constructorii din Valea Ji fost îngreunate de infiltra CONSTANTIN ICVĂNESCU planificată. Succesul amin timpului bun de lucru in grăbirea însămînţărilor şi
ului au reuşit să finalizeze ţiile mari de apă din zo tit, pentru care lucrătorii cîrap. Demn de relevat este asigurarea unei baze trai
mai mult cu 38 aparta nă. (Continuate in pag. o 2-a) ogoarelor din această u- şi faptul că la unitatea nice recoltei viitoare.
mente (166 în loc de 128 O ' situaţie a tuturor
planificate). Aceasta pentru punctelor de lucru din MĂSURI EFICIENTE Şl OPERATIVE PENTRU STIMULAREA
că în şantiere, spre deose Valea Jiului ne-a prezen-
bire de perioadele prece tât-o ing. Fiorin Lazea, PRODUCŢIEI DE LEGUME
dente, a predominat o mai inginerul şef al Grupului
bună organizare, aprovizio de şantiere Valea Jiului
narea, de asemenea, n-a mai Petroşani. Atribuirea în folosinţa cetăţenilor
dus la intirzieri, utilaje au — Ne-am desfăşurat for
ţele pe toate fronturile. Es
fost, nimic de zis, şi, foarte te adevărat că în acest an a terenurilor intravilane necultivate
important, s-a simţit mai
bine mina de gospodar. am primit un mare sprijin In cu vin tarea rostită de naturală, proaspătă sau scopul introducerii lor în
Despre acestea ne-a vor din partea Trustului de secretar al general al parti uscată. Iută un deziderat circuitul productiv. Venind
bit Nicolae Sasu, şeful construcţii Deva, un nu dului, tovarăşul Nicolae major la materializarea în întîmpinarea dorinţei
şantierului nr. 1 Petroşani, măr destul de mare de Ceauşescu, la Consfătuirea căruia sînt chemaţi să-şi cultivatorilor de legume,
.şantier care pe primul tri apartamente urmînd să fie de lucru de la C.C. al aducă o contribuţie mai S-A STABILIT CA ACES
mestru s-a situat în frun executate de aite şantiere P.C.R. din 25—26 februarie însemnată şi legumicultorii TE TERENURI SA FIE A- AVAI
tea întrecerii între şantie din afara'municipiului. a.c. a fost subliniată cu din judeţul nostru, toţi TRIBUITE PE O PERIOA I
rele grupului. Dealtfel, — Vă rugăm să arătaţi putere, între altele, nece cetăţenii de la oraşe şi DA MAI ÎNDELUNGATA I
toate cele 38 de' aparta concret situaţia din fiecare sitatea ca fiecare metru sale. Dispunem realmente ÎN FOLOSINŢA CETĂŢE I DIN CRONICA j
mente în plus au fost fi şantier. pătrat de teren să fie fo de toate condiţiile pentru NILOR, FARA PLATA. CU
nalizate în Petroşani. Nu — La Petrila sînt acum losit cu eficienţă maximă a înfăptui cu succes a- OBLIGAŢIA CA ACEŞTIA ÎNTRECERII
înseamnă că pe celelalte în lucru patru blocuri, to- pentru sporirea producţiei ceastă sarcină, extinderea SA CONTRACTEZE CU
şantiere organizarea a fost talizînd 97 de apartamente, agricole, îndeosebi a celei culturii legumelor pe te STATUL 30—50 LA SUTA SOCIALISTE
măi slabă. Peste tot s-a toate cu predare în acest de legume. In acest con renurile intravilane, in DIN PRODUCŢIA CE SE
acordat aceeaşi atenţie lo an. Trei dintre ele vor fi text, secretarul generai al clusiv pe cele aflate în REALIZEAZĂ. Această mă
cuinţelor, dată fiind cere executate de noi. La ace partidului a indicat ea, incintele unităţilor econo UN NOU COMPLEX
sură este menită să stimu
rea mare de apartamente. stea, gradat, am terminat mice şi instituţiilor, consti leze creşterea producţiei MECANIZAT
Pe unele şantiere însă au lucrările la fundaţii şi e- pentru asigurarea unei bune tuind o măsură gospodă ÎN SUBTERAN
fost întâmpinate mari greu levaţii, urmînd ca în cel aprovizionări a populaţiei rească de interes naţional, de legume, să contribuie „ în sectorul III al mi- J
tăţi. La Vulcan, de pildă, mult o săptămână să în cu legume, toate iercnuriJe de mare răspundere pa la o tot mai bună aprovi nei Lupeni a început •
cu toate că cele 40 de a- cepem montarea prefabri virane din oraşe, din fie triotică şi cetăţenească. zionare a oamenilor muncii I montarea celui de al S
partamente au fost finali catelor, care deja sînt în care localitate, inclusiv Deoarece în fiecare lo cu produse proaspete pe o I treilea complex intrat în '
cele din curţile cetăţenilor, perioadă cit mai îndelun
calitate există însemnate I dotare. Din cele 72 dc |
să fie cultivate cu legume. suprafeţe intravilane care gată din an. In scopul rea * secţii, cite va totaliza %
m s Prin folosirea judicioasă a se pretează la producerea lizării cu succes a dezide ţ complexul, au fost in- I
tuturor suprafeţelor desti
ratelor amintite, prin orga
' troduse şi montate 11 *
şi
cele
legumelor
(chiar
& 4 nate producerii legumelor pe care urmează să se nele de resort se vor asi secţii în blocul III, stra- ¡
gura pentru cultivarea de (
o-
diferite
construiască
i trebuie ca în acest an, in biective, pînă la începerea legume seminţele necesare, tul III. Echipele conduse g
medie, să se asigure cel
dc Dumitru Drăgan, de *
Ca ştiinţa militanta, Í puţin cîte 160 kg legume lucrărilor; se impune ea, chimice în vederea comba * Precup, de la service-uí |
la transport şi Nicolae j
îngrăşăminte
şi
substanţe
pentru fiecare locuitor, din
prin grija consiliilor popu
care peste 110 kg să se lare, să fie inventariate şi terii bolilor şi a dăunăto ¡ minei au intensificat rit- '
j istoria a fost în totdeauna ' repartizate cetăţenilor in rilor. mul dc lucru, astfel în- J
dt i populaţiei în stare
I cit operaţiunea să fie >
J în slujba politicii ! 0 iniţiativă men'tă sâ stimuleze contractarea de animale | încheiată înainte dc ter- |
' men. Se creează condiţii J
| ca sectorul III să adau- c
şi produse agricole cu statul •. ge noi cantităţi de căr- I
Interviu cu acad. prof. ŞTEFAN PASCU | bune la producţia supli- J
_______________________t
J mentará de 13 000 tone j
gospodarilor de frunte I extrasă în primul tei- *
rat finala Olimpiadei na- { | mestru al anului. jj
ţionale de istorie. Cu acest
1
prilej, preşedintele Comisiei \ •. >
j EFICIENŢA SPORITA |
de organizare a Olimpiadei, |
cunoscutul om dc ştiinţă, i ' Autobaza din Brad ?
acad. prof. Ştefan Pas cu, ■ I continuă să se situeze — 5
* prin munca conştiincioa- *■
membru supleant al C.C. al 5
| să şi entuziastă a oame- jj
P.C.R., preşedintele Comite- ' | nilor ei — printre uni- *
tului naţional al istoricilor ^ I tăţile fruntaşe de acest î
români, directorul Institutu- \ fel din judeţul nostru. J
| Rezultate deosebite au «
lui de istorie şi arheologie ^
I fost înregistrate, în pe- 5
din Cluj-Napoca, a răspuns ^ * rioada trecută din acest '
la cîleva întrebări privind i | an, la capitolul efici- ţ
aniversarea a 2050 de ani ! s enţă. Valoarea beneficiu- *
| lui realizat peste sarcl- jj
de la constituirea primului /
J nile planificate — prin ,
stat dac centralizai de sub ' exploatarea judicioasă a jj
conducerea lui Burebisla. ) ( mijloacelor de transport, *
După cum se cunoaşte. în J economisirea de combus- »
i aceasta __________ I | tibil şi lubrlfianţi ctc. 5
această vacantă de primăvacanţa de prtma
i - n______ . _
/ vară, la Deva s-a desfăşu Cîţiva din harnicii gospodari ai satelor Oprişeşti şi Poieniţa, comuna * — a ajuns la peste J
vară, la Deva s-a desfăşu- {Continuara in pog. a 3-a) î
1 i— Balşa (relatări In interiorul ziarului). * 1 354 000 Ici.
m m rmtes 9 otw # jomtr * amw * *m*J g ai
