Page 71 - Drumul_socialismului_1980_04

i 9 DUMINICA, ?0 APRILIE 1980 Bag. 3

| La Rîmnicu Vîlcea s-a
Consemnări APOLODOR ) desfăşurat timp de trei
VZIUN zile „Festivalul de artă
plastică şi fotografică pe
Regretatul istoric Con­ pentru totdeauna de unul Dunăre, miraculoasă ar­
teme de speologie“, or­
ÎICA stantin C. Giurescu afir­ dintre momentele car­ teră prin care sîngele <i ganizat de cercul speo­
;o ma undeva că Imperiul dinale ale istoriei noastre! dacilor hiperboreeni s-a logilor vîlceni, la care
ïriei Roman în totalitatea sa a Căci aceluiaşi Apolodor amestecat ireversibil cu
1 pentru co- fost creat în timp de îi este încredinţată de , cel meridional al latinilor, au luat parte 80 de re­ ® Sarcini şi direcţii de acţiune în domeniul
plărl din Ţa* prezentanţi ai cluburilor
emul. Epi- război cu sabia, iar în către Traian concepţia într-o plămadă nouă, u- şi cercurilor de speolo­ agriculturii izvorite din cuvîntarea tovarăşului Nicolac
timp de pace cu mistria, monumentului al cărui nică, pe care o numim Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R.
Jul dalta şi ciocanul mînuite rost era să nemurească sînge românesc. S-ar mai gie din şapte judeţe, în­ din februarie a.e. a constituit tema unor dezbateri a-
«lo intcma- tre care şi cei din jude­
) ffinuiastică de aceeaşi ostaşi. Şi, in­ biruinţa definitivă asupra putea vorbi, desigur, şi ţul Hunedoara. Au fost profundate în organizaţiile de partid din comuna Şoi-
lici tr-adevăr, . numeroase dacilor. Un monument despre ¡performanţa teh­ muş şi la învăţămîntul pblitico-ideologic.
patriei părţi ale Europei, ale A- care să fie în acelaşi nică, uluitoare pentru expuse fotografii, s-au © Dialog pe aceeaşi scenă. Azi după-amiază are
vizionat diapozitive şi
minlcal fricii mediteraneene şi timp un liric oftat de timpurile şi condiţiile de loc, la Cozia, în cadrul „Dialogului hunedorean pe a-
nuzică Orientului Apropiat poartă uşurare, exprimând eli­ atunci, despre lungimea FESTIVAL DE ARTĂ ceeaşi scenă“, trecerea în ¡revistă a formaţiilor artis­
ciocănitoarca pînă azi vestigii venera­ berarea de o obsesie de­ sa de 1200 de metri,
— desene a- PLASTICĂ ŞI tice ale căminelor culturale din comuna Cîrjiţi.
bile care atestă nu nu­ venită tiranică şi un despre cei 20 de piloni © Intîlnirc cu cititorii. La S.U.T. a avut loc o
mai vocaţia constructivă epic strigăt de orgoliu din blocuri mari de pia- ( FOTOGRAFICĂ întîlnire a cititorilor, organizată de Biblioteca judeţea­
a strămoşilor noştri, ci triumfător, la capătul u- tră, despre arcele cu o PE TEME DE
eaua — F.C. nă, cu dr. ing. Alexandru Pop, autorul lucrării :
Campionatul şi modul :lor de a lucra, neia dintre cele mai deschidere de eîte 50 de SPEOLOGIE „Proiectarea economică a elementelor de construcţie
ivizia A menit să înfrunte vea­ trudnice şi costisitoare merti, despre suprastruc­ din beton armat“.
elo interna* curi şi milenii. campanii militare. Aşa tura din colosale g r i n z i , s-au audiat comunicări
! gimnastică ştiinţifice. Printre lau­ © In cadrul „Dialogului hunedorean pe aceeaşi
lici Mă gîndesc la toate a- s-a născut ceea ce azi de stejar. Dincolo de scenă“ a avut loc trecerea în revistă a formaţiilor ar­
: Linia ma- .cestea pentru că acum, nUmim Columna lui Tra­ performanţa dimensiuni­ reaţii. acestui festival tistice ale unităţilor din sectorul minier : E.M. Deva,
'din. Ultimul ian, întîia şi încă neîn­ lor şi de senzaţionalul s-au numărat, clubul de
în răstimpul dintre apri­ I.P.E.G. şi Institutul de proiectări miniere, care _ au
prin tara lie şi iunie, se împlinesc trecuta epopee de am­ cifrelor, rămîne însă mai speologie „Zarand“ din prezentat un spectacol mult apreciat de spectatori.
'I) 1875 de ani de .cînd os­ ploare în imagini săpate semnificativ amintitul; Brad, pentru cel mai
an pentru simbol. bun comentariu la dia- © Activităţi cultural-distractive pentru tineret.
„Jocuri... taşii cohortelor romane în piatră, a zămislirii sonul „Itinerar carstic Sîmbătă şi azi, Ia Clubul tineretului, au ¡avut şi au ioc
copii — Pe au terminat podul peste noastre. Mai mult însă Departe în zarea istori­ seri cultural-educative pentru tineret, urmate de dans.
I Sud« Dunăre, dintre Drobeta decît Columna, .ne ui­ ei româneşti, cutreieră în prin Munţii Metaliferi“ © Astăzi, începînd de la orele 11,00 stadionul „Ce­
cercul
şi
de
speologie
lere, cu toa- şi Zanes, conceput de meşte în primăvara a- primăvara aceasta si­ „Piatra Roşie“ din Pe­ tate“ găzduieşte întîlnirea de fotbal dintre diviziona­
— la cea arhitectul Apolodor din ceasta Podul Lui Apolo- luete fină şi gînditoare rele C Minerul Deva şi Electromotor Timişoara.
ică dintre Damasc. Curios cum dor. întîi prin simbolul a lui Apolodor din Da­ troşani pentru cea mai
■estei primă- bună fotografie alb-ne- ® Concert simfonic. Filarmonica de Stat Cluj-
matul ! destinul acestui grec cu pe care-1 reprezintă, el masc. gru „Lumina întuneri­ Napoca va fi din nou, marţi, în oraşul nostru. Casa de
Cîntărli Ho- minte iscoditoare şi în­ fiind în istorie întîiul pod cultură va găzdui, la ora 18,00, un concert simfonic
icctacol pre- drăzneaţă a rămas legat de piatră durat peste RADU CIOBANU cului“. Acest festival se
drăzneaţă a rămas legat de piatră durat pes.t
udetul Ilfov înscrie în amplul ansam­ sub bagheta dirijorului Cristian Mandel, avîndu-1 ca
ic : Expedi­ blu de manifestări din solist pe artistul emerit Ştefan Ruha. în program :
ată. Prcmie- „Dansuri româneşti“ de S. Drăgoi, „Concert pentru
Producţie a cadrul ediţiei a III-a a
• americane In înttmpinarea forumului tinerei generaţii Festivalului naţional vioara şi orchestră în Re-major“ de P.I. Ceaikovski
„Chitarei! României“. şi Romeo şi Julie.ta -— suita T“ de S. Prdkdfiev. t
Sesiune ştiinţifică studenţească (Traian Boscloc, preşe­ .Mîine, concertul va avea lo-
teul interna- dintele clubului de speo­
entura de Astăzi, duminică 20 aprilie, deţin însă lucrările care so continuitate, unitate, perma­ logie „Zarand“ Brad). AD!U
in. Institutul ,de mine Petroşani referă direct la minerit. în nenţă«, organizat de studenţii
• xv. — I- încep lucrările Sesiunii ştiin­ cele şase secţiuni rezervate a- anilor III — ingineri şi I —
Israel ţifice studenţeşti dedicate Con­ ccstui important domeniu vor subingineri. 40 de studenţi —
a limba gresului al Xl-lea al U.T.C. şi fi prezentate comunicări pe printre care Liliana Răceanu, Inlr-una din zilele lunii creatorul fericirii noastre". nicuţe cu ochii plini de la­
celei de a Xll-a Conferinţe a teme ca : exploatarea minie­ Ginetta Collarini, Fiorica Ben-
rit U.A.S.C.R. în cadrul sesiunii, ră ; tehnica minieră ; electro. guş, Koland Demeter, Viorica martie,la Căminul de bă- Copiii au plecat. Bătrînii crimi. „Ehei, tovarăşe, dacă
caro se va desfăşura în plen nică şi automatizări în indus­ Ficiu, Petro .Mituţoiu, Daniela trîni din Geoagiu a sunat i-ati condus cu privirile în­ ai şti dumneata cîţi ani în
ere, cu toa- şi pe zece secţiuni, colective tria minieră ; mecanizarea pro­ Radu — au susţinut lucrări telefonul. De la celălalt ca­ lăcrimate multă vreme.
— la cea de studenţi şi cadre didactice ceselor tehnologice în minerit; de reală valoare ştiinţifică. Un şir am cărat eu lemne cu
că dintre vor susţine numeroase expu­ construcţii de utilaj minier concurs gen „Cine ştie cîştigă“ păt al firului cineva întreba L-am întrebat pe taica Se­ spinarea ca să-mi încălzesc
estei prlmă- neri şi comunicări ştiinţifice etc. In plen şl tn cele zece — „File din Istoria U.T.C.“, dacă poate .veni la cămin rafim Berbcniţă, în vîrstă feciorul care acum te om,
natul ! din domeniile ştiinţelor sociale, secţiuni do lucru vor fi pre­ unde s-au remarcat, prin pre­ cu un grup de copii să de 99 de ani: ,ţDe ce plîn-
orgiei matematicii şi fizicii (modele zentate peste 100 de comuni­ gătire, studenţii Al. Mihalca, lucrează la Fabrica chimi­
ndial matematice şi procedee de cări ştiinţifice. P. Ţig, C. Gelepu, F. Ilie şi prezinte un mic program că Orăştie, dar sufletul lui
inico-ştilnti- P. Ionel, şi un program ¡artistic artistic. „Sînteţi .aşteptaţi cu tot rece a rămas. ‘Cînd
caicul ; matematică aplicată ; Scrssoare
au întregit educativ şi recreativ multă căldură“ — i s-a m-.am dus cu ;traista cu
iton : „La fizică — mecanică — rezisten­ Aciduiaşi eveniment î-a fost manifestarea, (student Pildner
e vînturi“. ţă ;). Ponderea ¡însemnată o dedicat şl simpozionul „2050 — Jozuf). răspuns. Peste o jumătate deschisa mere, cu nuci şi ,cu ce-am
de_ -.oră, .pe poarta căminu­ mai putut, ila el ¡acasă, să
lui a intrat un grup de 40 duc la copii, că mi-er.a ta­
de copii de la grădiniţa omeniei re dor de ei, am fost alun­
din localitate, însoţiţi de gată spre cămin. Cînd eram
.
două educatoare. geţi?“. ,¿Dragă tovarăşe, ca aceşti copii, care azi
Programul ,a început cu mi-am adus aminte, de vre­ ne-au încălzit sufletele, e-
odată un poezia „Mama“, după care mea cînd eram mic, ca a- ram săraci, foarte săraci...
Omul vi- au urmat cîntece şi versuri ceşli copii. Eram săraci, Din cauza sărăciei ¡am ple­
NEDOARA: despre partid, despre ţară. umblam desculţi şi cu că-
frontieră cat din Oltenia. Am ve­
nta (Arta) j Bătrînii, bărbaţi şi femei maşe lungă dc ptnză, fă­ nit la Orăştie. Aci, feciorul
(Construc* au urmărit întregul specta- cută de mama. Rodeam la meu, a primit apartament,
\NI: Co- eol cu ochii înlăcrimaţi. A- cîte o coajă de mălai. Ma­
>s — se- are soţie şi copii... Eu însă
); Piedone plauze, felicitări şi mulţu­ ma îmi arăta prin cărţi po­ îmi petrec bălrîneţea ,aci, în
■riile I-U miri au răsplătit fiecare ze cu îngeri, erau frumoşi, cămin. “Trăiesc bine în că­
Uraganul ■punct din program.
■one — se- ■grăsuţi, cu haine albe.. A- min, e drept, dar m-aş
lica); LU- La plecare, am întrebat-o cum văzui cu .ochii mei a- bucura dacă odată pe lu­
iă strigă î pe Oana Ciornei, fetiţa ca­ devaraţii îngeri, frumoşi, nă ar veni copiii să mă va­
ul tobelor
ncitoresc) ; re a deschis spectacolul cu grăsuţi, sănătoşi. Atunci c- dă, cu tare le .duc dorul“.
e pe Nil poezia „Mama" : „Ce simţi rau vise, acum realitate. Am simţit nevoia să con­
(Luceafă- lu cînd spui mama, ţară, Am .avut şi eu un copil, semnez aceste .gînduri, ex­
ire şi nas partid ?“. „Mama este aceea m-:am străduit mult să-l
icitoresc) ; primate înlr-un moment de
e marina- .care mi-a dat viaţă şi eare cresc, să-.l dau la şcoală, destăinuire.
PETRILA: mă ajută zi de zi să mă fac să-l fac om. E la Bucu­
dului 7,o- om ; ţara este locul în care reşti...“. I. OCTAVEAN
; ANI- ;
ăti (Mun- Tipografia Deva. Aşpect din sala maşinilor. Foto ,: VIRGIL, xONOIU trăim, iar partidul este M-.am adresat şi unei bu­ Geoagiu
« : Safari
liembrie) ;
ea pante-
îşie); GU-
imoasa şi
DRAŞTIE: (Urmare din pag. t) unor popoare contempora­ noastre .este un semn ca ¡menit din istoria noastră. Congresul, menţionez cele — Din bogata dumnea­
buie (Pa- ne cu geto-.dacii şi romanii, oamenii de ¡cultură au în­ Mijloacele .de informaţie ne două volume ¡din „Nou­ voastră activitate <de cerce­
i un prie- — Ne găsim în .preajma implicaţi în confruntări eu ţeles mai mult necesitatea aduc mereu ştiri ¡privind velles études d/histoire“ :(cu-
(Flacăra); tător al istoriei, amintim
Misiunea aniversării împlinirii a 2,050 Caesar (ca .de pildă Vercin- creării unor lucrări literare organizarea de simpozioane, prinzînd studii privitoare volumele „Istoria Transil­
;
teriile I-U de ani ,de ţa -constituirea getorix sau Ariovist) „,au şi plastice ale personalită­ expoziţii, ¡conferinţe ş.a., la societatea geto-dacă din vaniei“ (1944), „Marea A-
HAŢEG: ţilor istorice din lumea
i cu tine primului stat dac centrali­ fost făcuţi cunoscuţi lumii cu ¡privire la ¡semnificaţia vremea lui Burebista, o dunare Naţională de la
21: Viaţa zat şi independent. Vorbind mai bine decît Burebista. geto-dacă. Sînt convins .că evenimentului. Istoricii, .oa­ frescă ¡completă a civiliza­ Alba Iulia" (1968). ^Voie­
CALAN: despre personalitatea isto­ De asemenea, regele dac a manifestările din vara a- menii de ştiinţă din dome­ ţiei .geto-dace din veacurile
(Casa do vodatul Transilvaniei", a
li iunie); rică a lui Burebista, nu fost vitregit şi ¡din punctul cestui an vor însemna un niile social-umaniste sînt IIT î.e.n. şi I ,e.n.) ; o cu­ cărui volum doi a apărut
1 miliard credeţi că mar.ele rege .de vedere -al izvoarelor is­ salt, o mutaţie .calitativă şi ■preocupaţi .de ¡evenimentele legere de studii, „Societa­ recent. Ce alte lucrări .ale
tn nume- geto-dac a fost nedreptăţit torice. E .amintit .de .Str.a- cantitativă pentru cunoaş­ de acum 2 050 de ani. tea geto-dacă în timpul lui academicianului •Ştefan
Lumina) ;
ianuarie de artă şi literatură ? Ple­ bon, în inscripţia de la terea, popularizarea şi pre- Lumea europeană « în Burebista“ .aflată sub ti­ •Pascu vor vedea •curînd
RI: Iphi- căm .de jla .afirmaţia isto­ •Balele... par; volumul I ¡din Trata­ lumina tiparului ?
U (Mun-
ricului ion RosajM* Crişah Burebista şi Caesar au tul de Istoria României ■— — O istorie a Transilva­
care, în volumul „Burabis- murit în acelaşi an. Nu au Ca ştiinţă « amplă lucrare de infor- niei, „î-Iistory of Transyl-
ta şj epoca sa“ subliniază ajuns la o confruntare care mare oe va apare într-un vania“, ce se tipăreşte
că dacă despre Caesar, ri­ i-ar fi prilejuit lui Caesar tiraj de 50 000 .exemplare. acum în S.U.A,, la Detroit,
valul ¡de la Roma al rege­ o descriere mai amplă şi istoria a fost •De asemenea, o sinteză în apoi o scurtă istorie a
lui dac, s-a scris foarte ar fi dat astfel posrbijjta- .cinci limbi a Istoriei Transilvaniei în cinci limbi
pentru mult, şi an de an vin să tea ¡oamenilor de cultură României. de circulaţie (pentru Con­
se adauge noi monografii rpmami să popularizeze fi­ In slujii
şi răco- Cu două zile înainte de gresul internaţional de
nai mult despre viaţa şi ,opera sa, gura lui Burebista. Congres va avea Ioc o ştiinţe istorice), bibliogra­
idea ploi despre Burebista s-a scris Nici literatura noastră de sesiune ştiinţifică cu parti­
e ploaie, fia istoriei României pe
ări elec- foarte puţin. inspiraţie istorică nu ş-a ţuir.ea acestor remarcabile situaţia de a fi lămurită cipare internaţională, in­ ultimii cinci a n i ; o carte
4
ifla mo- — intr-adevăr, în com­ ocupat de figura acestui figuri de conducători poli­ cu privire îa aceste eve­ vitaţi din întreaga lume. cu privire la răsunetul in­
ărl tem- paraţie cu Caesax, Bure­ mare conducător. în ulti­ tici. nimente istorice. Se combat Congresul al XV-lea inter­
:m/h din ternaţional al luptei pen­
ieraturile bista e mai puţin cunos­ ma vreme ş-.au conturat cî- — Dacă din punct de ve­ astfel şi aserţiunile ten­ naţional de ştiinţe istorice tru unitatea poporului
rinse în- cut. teva scenarii care, cu pri­ dere istorie, evenimentul denţioase, străine ştiinţelor, (Bucureşti. 10—17 august român (va apare anul vii­
iar cele Nu trebuie Să' ¡uităm .că lejul serbărilor din vară, centra} al anului îl con­ pe .care le proliferează so­ 198.0) va fi de marc am­
14 grade, tor). în limba greacă va
ndiţii de la Roma, antele şi literele vpr duce la o măi Lună stituie .aniversarea .celor cietăţi şi asociaţii ce ur­ ploare şi semnificaţie ştiin­ apare lucrarea „Formarea
u înghe- erau înfloritoare; numeroşi cunoaştere a regelui .dac. 2 ¡050 de ani, pentru isto­ măresc scopuri politice, ţifică şi politică. Ca ştiin­ statului naţional unitar
i locală, scriitori şi artişti pentru a Arta plastică a neglijat şi rici, evenimentul centrai va yrajba şi neîncrederea în­
pentru ţă militantă, istoria a fost român“ (care a .apărut
cîştiga favorurile fui Caeşar, ea figura lui Burebista, ca fi Congresul mondial de tre oameni, totdeauna slujitoarea poli­ anul trecut în • Portugalia).
şi răco­ ca toţi curtenii, s-au între­ ,şj cea a lui De.ceb.al. (Mae­ ştiinţe istorice de la Bu­ în afară de aceste ma­ ticii. în cadrul Congre­ Pentru aniversarea răs­
ros. Vor cut în elogii, ¿ucrările lor strul Jalea are în atelier cureşti. Ca preşedinte al nifestări, străinătatea va sului, multe comunicări se
rse de coalei lui Horea, am în
au .contribuit Ja o răspân­ cîteva lucrări dedicate .celor Comisiei centrale de orga­ avea prilejul «ă se infor­ vor referi la societăţile pregătire primul volum din
dire .extraordinară .a fai­ doi regi). S-au încercat nizare a Congresului, vă meze mai ştiinţific cu pri­ antice din Europa sau alte izvoarele narative şi cel
cu cerul mei lui ¡Caesar. Romanul vire la evenimentul de
recipita- unele reprezentări cu pri­ rugăm să ne spuneţi ce -se continente, la societatea ge­ de izvoare documentare
lapoviţă s-a făcut cunoscut chiar şi vire la toţi regii daci pînă aşteaptă de ia’această reu­ ac,um 2 050 de ani, prin to-dacă, legăturile eu lu­ ale răscoalei, lucrare ce va
va pre- prin opera sa, „Războiul îa Decebal, mai ales de niune internaţională ? lucrările ce vor apare pînă mea romană. Se .oferă pri­ avea în final zece volume.
le 60—70
. (Me- galic“, cu care copiii înce­ Către artişti amatori. — Anul lâfiS înseamnă la sfîrşjtul acestui .an. Din lejul informării străinătă­
:enco). peau studiul limbii latine, Interesul actual pentru o renaştere pe plan inter­ zestrea ştiinţifică cu care ţii în mod obiectiv cu a- Interviu realizat de
în plus, conducători ai figurile istorice ale ţării naţional a acestui cveni- istoricii r.omâni vor onora ceste probleme. CAROL DEQZD
t