Page 73 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 73
ţgşşşapSGg
§ă|Ş|| s2ifvi *' -' Í
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNÎŢÎ-VÂ 1 In /oza do masă a ce
lei de a Ill-a edilii a Fes
T‘ tivalului naţional „data
rea României“, formaţiile
artistice din oraşul lla/eg I
au intrat prin „dialog lia-
ţegan“. Dialogul a înce
put aici în ianuarie, citul
s-att confruntai for mal ii
I
le artistice din şcolile o-
raşului, apoi cele ale Au
tobazei 1.7. A. şi secţiei
de mobilă. Sîmbătu, a fost
I ziua întrecerii dintre for
maţiile artistice ale co-
merţului si cooperaţiei de
consum si cele ale coope
rativelor meşteşugăreşti
„Haţegana“ şi „Retezatul“.
I
jyysaiisyua J
foimedorean“ — !
o Importantă \
ROPUtdR âHMM manifestare 1
cultura!- i
I.C. Oră ştie. Operatoarea mase plastice Mariana Lealia lu educativă
Anul XXXII, nr. 6985 MARŢI, 22 aprilie 1980 4 pagini 30 bani crează la maşina de injectat repere pentru autoturismul I
„Dacia 1 300“.
Ce a fost dialogul de,
sâmbătă ? O manifestare |
cultural-artistică educaţi- 3
Din cronica întrecerii socialiste vă, care a confirmat cîtc- jj
. I va adevăruri: 1 — roa- tj
dele îndrumării compctcn- *
ar- ţ
SECTORUL IV AL I.M. au fost produse peste sar le a muncii cultural-edu- |
LUPENI : 18000 TONE cinile de plan 774 tone calive de către comitetul«
fontă, 185 tone cocs flui
orăşenesc de partid, res- B
Preocupări consecvente I)E CĂRBUNE PESTE dizat, 436 tone utilaje de ponsabilitalea cu care au *
PLAN
Cele i!
turnare, 55 tone cilindri acţionat comitetul oraşe- o
Colectivul de muncă al pentru laminoare. nesc de cultură şi educa- 8
pentru utilizarea mal eficientă celui mai mare şi mai mai bune rezultate secţia fie socialistă şi colectivul j*
au
mecanizat sector din Va
obţinute
de
casei de cultură ; 2 — a- J
fost
lea Jiului — sectorul IV furnale şi turnătoria I. tenfia pe care conducerile *
a cărbunilor indigeni al I.M. Lupeni, care a PRODUSE t I unităţilor economice şi |
lansat în acest an chema SUPLIMENTARE cooperatiste au dat-o ac- *
rea la întrecere către LA EXPORT tualei etape a festivalului;»
a fabricarea cocsului toate sectoarele din ma Personalul muncitor do 3 — strădania de a revi- I
rele bazin carbonifer al IIIHH la „Marmura“ Simeria a- , \ I taliza şi crea noi forma- î
Văii Jiului — îşi onorea BxGMMnm fii şi 4 —, materializarea jj
Una din sarcinile ma bunătăţite, în care ponde ză exemplar sarcinile da cordă o importanţă deo- 1 indicaţiei dată dc secreta- *
jore izvorîte din documen rea cărbunilor indigeni a plan şi angajamentele a- sebită realizării şi livră- ţ ml general al partidului S
tele programatice şi hotă- crescut simţitor în obţine sumate. De la începutul VREDNICIE rii producţiei la export, i dc a pune accent pe ma-
y
rîrile partidului o consti rea cocsului hunedorean. MUNCITOREASCA Printr-o bună organizare ’ nifcstările polilico-educa-1
tuie — după cum bine este Avînd în vedere însă anului şl pînă la zi, mi a lucrului pe schimburi, ţ tive din cadrul festivalii- ’
ştiut — lărgirea bazei ma importanţa majoră pe care nerii de aici au extras Vrednicul colectiv al prin utilizarea judicioasă 1 lui. Cum s-a reuşit acest >
teriale şi energetice, uti o capătă creşterea ponderii suplimentar aproape 18000 întreprinderii ..Victoria“ a agregatelor şi instalaţii- J lucru ? La mijlocul spee- I
lizarea şi valorificarea su materiilor prime indigene, tone de cărbune cocsifi- Călan — mobilizat de lor şi printr-o grijă per- ! Idealului, reprezentanţi ai'
perioară a resurselor pro colectivul Uzinei nr. 1 şi-a / cabil, adică mai mult de organele şi organizaţiile manentă faţă de calitatea ^ unită(ilor aflate în între- jj
calitatea I!
prii de materii prime, sporit preocupările şi parti ? jumătate din angajamentul de partid — desfăşoară o produselor, colectivul de cere au participat, pe sce- ,
combustibili şi energie. In cipă în continuare la o l asumat pe întreaga în- însufleţită întrecere so Ia „Marmura" Simeria nă, la un dialog-concurs jj
acest cadru, în mod firesc, .serie de noi cercetări în ţ treprindere. Cele mai cialistă pentru a cinsti şi-a îndeplinit planul Ia dc cunoaştere a Programu- J
conducerea uzinei noastre acest domeniu. Eforturile 1 bune rezultate le-au în- Ziua internaţională a export pe perioada care tui partidului, a documen- »
şi colectivul de muncă al sînt orientate cu precădere i registrat brigăzile con- muncii cu succese cît a trecut din acest an cu tclor celui de-al Xll-lea i
secţiei cocsificare din C.S. spre realizarea exigentă a 1 duse de Constantin Lupu- mai frumoase. Ca rezul 2,5 la sută. De remarcat Congres al P.C.R. O între- î
Hunedoara au manifestai, măsurilor din programele ţ lescu, Valentin Tofană, tat al acestei întreceri, că nu s-au înregistrat LUCIA LICIU \
încă cu ani în urmă, a de acţiune anuale stabilite l Teodor Boncalo, Ioan de la începutul lunii a- refuzuri pentru
preocupare atentă pe li în lumina sarcinilor ex ; Săiăgean. prilie şi pînă în prezent produselor. (Continuare în pag. a 2-a) I
nia creşterii permanente a prese trasate de M.I.M. __________1
proporţiei cărbunilor din privind creşterea cotei
ţară în reţetele de fabrica de participare a căr
ţie a cocsului metalurgic. bunilor indigeni la fa
In această direcţie au fost bricarea cocsului şi îm IA SEMĂNATUL PORUMBULUI
iniţiate o serie de studii şi bunătăţirea balanţei de
cercetări, s-au efectuat di combustibil tehnologic în
verse şi minuţioase ""ex metalurgie. Această ac viteze zilnice sporite in fiecare consiliu unic agroindustriali
perimentări care să con- ţiune, pe cît de complexă
$ la stabilirea condi pe atît de pretenţioasă,
ţiilor tehnice şi tehnologi este coordonată de către două-trei zile. Ca urmare, dustriale s-au înregistrat In acest scop este necesar
ce adecvate, la crearea po Î.C.E.M. Bucureşti, cu co 9 însămînţarca po se creează condiţii ca se- diferenţe apreciabile, care să fie impulsionate lucrări
sibilităţilor de utilizare a laborare efectivă a ca rumbului se apropie de mănătorile să fie deplasate denotă că mai există unele le de pregătire a patului
cărbunilor din Valea Jiului drelor de la uzinele nr. 1 încheiere în cooperative in unităţile care au restan deficienţe în organizarea germinativ. Acest deziderat
într-o proporţie optimă. şi nr. 2, de la serviciile le agricole din Orăştie, ţe la însămînţări. Deoarece muncii şi folosirea utilaje este departe însă de a se
Specialiştii noştri, munci tehnice, cercetare — pro Hăşdat, Va ţa de Jos, precipitaţiile căzute la sfâr lor din dotarea S.M.A. Cu înfăptui în unităţile din
torii cu o bogată experienţă Bobilna, Huituri, Bretea şitul săptămînii trecute au excepţia unităţilor din raza consiliile unice agroindus
iectare, C.T.C. — Labora consiliilor unice agroindus triale Hunedoara, Călan,
au acţionat cu fermitate toare şi aprovizionări din Mureşană şi Cigmău determinat un ritm mai
îndeosebi pe linia îmbună C.S. Hunedoara. Pentru • Este necesar să fie lent de lucru, se impune _ca triale Ilia şi Deva, unde în Toteşti, Dobra, Haţeg şi al
tăţirii şi perfecţionării teh reuşita ei, comitetul de ereat un avans substan în fiecare unitate agricolă unele zile s-au depăşit vi tele, care în unele zile nu
tezele prevăzute la însă
nologiilor de pregătire a partid şi consiliul oameni- ţial la pregătirea terenu de stat şi cooperatistă să mînţări, în celelalte consi au folosit nici 50 la sută
din capacitatea de lucru a
cărbunilor şi şarjelor, de lui prin organizarea lu- fie luate măsuri energice şi lii s-a realizat abia 30—85 utilajelor destinate pregă
comprimare a piloţilor, pu- Ing. CORNEL GHERGHEL erului în schimburi pre operative în scopul folosirii la sută din sarcina cuprin tirii terenului. Iată de ce
nînd accent pe optimizarea şeful secţiei cocsificare lungite • Maşinile de cu randament maxim a în să în programele de lucru. este necesar să fie luate
regimului termic al cuptoa de la C.S. Hunedoara semănat trebuie depla tregii capacităţi disponibile Dealtfel, existenţa unor de măsuri hotărîte pentru or
relor, ceea ce a condus la sate operativ la unităţile pentru însămînţări. calaje de ordinul a 20—30 ganizarea lucrului în schim
soluţii practice, eficiente, ca rămîncri în urmă. Analizînd modul cum sau chiar a mai multor buri prelungite şi pe două
concretizate în reţete îm- (Continuare <n pag. a 2-a) s-au respectat în zilele bu procente la semănatul po schimburi la pregătirea te
ne de lucru din săptămîna rumbului între consiliile u- renului, creînd astfel con
Săptămâna trecută a fost trecută vitezele zilnice sta nice agroindustriale, do diţii ca semănatul să fie
Cheiaş pentru o perioadă de eforturi sus bilite la pregătirea terenu vedesc că există încă mari efectuat în perioada optimă
ţinute din partea coopera
ta&ENTgl torilor şi a mecanizatorilor, lui şi la semănatul porum rezerve de a amplifica şi de calitate pe toate su
propria-ţi cinste
raAntiwiHriHinihiih hi*........... sub conducerea organizaţii bului se constată că în u- simţitor realizările zilnice prafeţele destinate culturii^
porumbului.
1 - semănatul porumbului.
nele consilii unice agroin
lor de partid, pentru a ma
Era dimineaţă timpurie şi mijloacele de transport în terializa imperativele for
vînzătoarea de la Ionela cu comun reprezintă credita mulate de secretarul gene
specialităţi de panificaţie rea aceasta la nivelul unor ral al partidului, tovarăşul
din autogara Deva înlîrzia. mase largi de oameni. Şi, Nicolae Ceauşescu, privind
Produsele sosiseră mai de sîntem zilnic martorii ges efectuarea cu maximă ope
mult şi câţiva dintre cei ce tului pe cure-l face cetă rativitate şi la un nivel ca
urmau să plece cu autobu ţeanul de a introduce —
zele la acea oră matinala neurmărit fi nesilit de ni litativ superior a lucrărilor
erau nerăbdători. Umil din meni — biletul în compos agricole de primăvară.
tre ci a scos bani potriviţi tor, Va să zică această ca Cum este şi firesc, ac
pentru un corn, 'i-a pus pe litate a omului de tip nou, ţiunea prioritară a repre
Ionelă, şi s-a servit cu un care se numeşte cinstea, se zentat-o semănatul porum
corn. După el, alţii au fă pune în evidentă chiar şi la bului. Datorită organizării
cut la feli Gestul a sur mase eterogene. De ce ri judicioase a muncii şi folo
prins la prima vedere. A- tmici — ne întrebăm logic sirii cu randament ridicat
poi, cuulînd în memorie o — să nu avem tăria de a a utilajelor şi timpului bun
motivaţie nu a mai surprins. lua de guler pe cei ce a- de lucru în cîmp, o serie
A-ţi pune chezăşie cinstea buzează sub privirile noas de unităţi agricole coopera
în felul acesta e o dovadă tre de creditul de încrede tiste, între care amintim pe
de elevare a conştiinţei. re ? Ei sînt infimi ca nu cele din Orăştie, Hăşdat,
Sîntem martorii unui proces măr. Merită, să reflectăm la Vaţa de Jos, Bobilna, Sui
îmbucurător de creditare aceasta ? Merită să reflec turi, Bretea Mureşană şi
reciprocă cu încredere în tăm şi să ac(ionăm conştient Cigmău, au apropiat de fi
cinstea celuilalt. în defini in apărarea cinstei. nalizare însărnînţarea po Mecanizatorul Romulus To,ader lucrează cu deosebită răspundere Ia semănatul po
tiv, procedeul autotaxării în ION CIOCLEI rumbului, acţiune ce poate rumbului pe ogoarele C.A.P. Rapoltu Mare.
fi încheiată in cel mult
